2,802 matches
-
analizat itemi ce pot fi încadrați în trei dimensiuni: capitalul social relațional, acțiunea colectivă comunitară și informarea și interesul acestora în legătură cu proiectele ce se desfășoară în sat. Dacă analizăm o primă dimensiune a vieții comunitare, cea legată de capitalul social relațional (încredere generalizată, satisfacția față de viața socială și asociaționism), remarcăm un nivel scăzut de încredere generalizată, și un asociaționism de asemenea scăzut. Ambele variază semnificativ cu gradul de dezvoltare a comunității și cu apartenența la o comunitate care nu a fost
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
asociaționism), remarcăm un nivel scăzut de încredere generalizată, și un asociaționism de asemenea scăzut. Ambele variază semnificativ cu gradul de dezvoltare a comunității și cu apartenența la o comunitate care nu a fost cooperativizată. Această observație legată de capitalul social relațional scăzut în rural confirmă rezultate similare provenind din alte studii legate de spațiul românesc sau legate de țările ex-comuniste. Se nasc o serie de întrebări aici: poate o comunitate să aibă forță și consistență, cu alte cuvinte să putem vorbi
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
bine dezvoltată de câtre Berger și Luckmann (1999). Paralel cu cele două perspective de analiză a identității, există teorii de mai mică amploare ce abordează identitatea, dintre care o amintim pe cea a lui Fredrik Barth, ce propune o viziune relațională și situațională asupra identității. Astfel, "ceea ce contează pentru definirea identității unui grup nu este inventarierea ansamblului trăsăturilor lui culturale distinctive, ci reperarea în rândul acestuia a celor utilizate de membrii grupului pentru afirmarea și menținerea unei distincții culturale... Nu există
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
2%. * Probleme de administrație locală faptul că nu există o primărie în sat și Tălmăcelul este arondat primăriei din Tălmaciu, și nemulțumiri legate de prestația Consiliului Local 6,8%; * Curățenia deficitară în sat și pe văile râurilor 4,9%; * Probleme relaționale (lipsa unității și a înțelegerii între oamenii din sat, comportamentul agresiv al unora) 3,4%; * Lipsa locurilor de muncă 3,0%; * Serviciile oferite locuitorilor, lipsa dispensarului, starea școlii, transportul deficitar, lipsa unei băi populare 2,6%; * Conflictele legate de împărțirea
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
de muncă, plecarea tinerilor din sat, îmbătrânirea populației) 4,2%; * Insatisfacția față de prestația primăriei și a primarului 4,2%; * Problemele financiare (pensiile mici, lipsa investițiilor în sat, sărăcia) 2,8%; * Lipsa locurilor de muncă și naveta deficitară 1,9%; * Probleme relaționale 1,1%. Având în vedere faptul că cercetările realizate pe eșantioane naționale arată că cele mai intense temeri în rural sunt teama de prețuri și teama de boală (Cucu-Oancea, 2005) nu este surprinzătoare apariția în ierarhiile de mai sus a
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
de a părăsi satul sunt, în Tălmăcel: dorința de a avea un nivel de trai mai bun (21,8%), motivele financiare (sărăcia, dorința de câștiga mai mult 20,3%), lipsa locurilor de muncă din sat sau naveta (17,1%), motivele relaționale (cearta cu soacra, cu rudele, o parte din familie e plecată deja 14,0%) și precaritatea transportului (4,6%). În Ludoș, motivele dorinței de a părăsi satul sunt: motivele relaționale (în primul rând faptul dorul de copii care sunt plecați
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
locurilor de muncă din sat sau naveta (17,1%), motivele relaționale (cearta cu soacra, cu rudele, o parte din familie e plecată deja 14,0%) și precaritatea transportului (4,6%). În Ludoș, motivele dorinței de a părăsi satul sunt: motivele relaționale (în primul rând faptul dorul de copii care sunt plecați la oraș, dar și faptul că oamenii din sat nu sunt pe măsura așteptărilor 24,4%), pentru a avea un nivel de trai mai bun (16,3%), lipsa locurilor de
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
de față optează pentru definirea identității culturale ca fiind modul în care o comunitate integrează obiceiuri și tradiții, simboluri, valori, comportamente și atitudini colective și își construiește o imagine despre propriul grup pornind de la acestea. De asemenea optez pentru concepția relațională (situațională) a identității, pentru că îmi propun să determin care sunt elementele utilizate de membrii celor două comunități studiate pentru menținerea distincției culturale față de alte comunități (grupuri). Mai precis vom analiza -într-un demers comparativ variabile cum ar fi comportamentul religios, modul
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
factură subiectivă, ținând de percepție și reprezentare. "A fi român" se definește, dincolo de datele obiective, și la intersecția unor factori subiectivi cum ar fi imaginea de sine, reprezentarea unui destin istoric particular, sau memoria colectivă (Gavreliuc, 2003). Această abordare interacționistă, relațională a identității permite explicarea faptului că, în anumite contexte, adoptând strategii identitare specifice, actorii sociali își pot redefini identitatea, inclusiv pe cea etnică, în funcție de o anumită finalitate urmărită (Badrus, 2005: 227-234) Analiza identității etnice ar trebui desigur să pornească de la
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
mai complexă spune că etnicitatea este acea stare percepută și perpetuată prin interacțiune socială de către un grup de oameni ce împărtășesc același model cognitiv etnic (Coggeshall, 1986). O altă definiție din sfera antropologiei sociale, explică etnicitatea ca fiind acel aspect relațional caracteristic unor grupuri ce consideră că le este specifică o anumită diferență din punct de vedere cultural, iar această diferență este recunoscută și de alte grupuri. (Eriksen, T, 2002) Diferențele culturale nu constituie însă întotdeauna trăsătura definitorie a etnicității. Există
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
unei diferențe culturale în raport cu un alt grup. Doar atunci când diferențele culturale sunt percepute ca importante și sunt considerate distinctive, chiar dacă nu sunt în realitate, doar atunci intervine elementul etnic. Important este deci că etnicitatea nu capătă sens decât la nivel relațional 41, ea nu este proprietatea unui grup. Prin interacțiune socială, oamenii își actualizează inclusiv mărcile identitare legate de etnie. De asemenea, etnicitatea este legată de context, actorii sociali făcând evidente sau dimpotrivă, ascunzând elemente ale comportamentului sau înfățișării lor care
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Ori de câte ori o comunitate dorește o formă de acțiune colectivă organizată, sau o exprimare instituționalizată a dezideratelor ei, este invocată identitatea etnică ca bază legitimizantă. În cadrul studiului de față, optez pentru o înțelegere culturalistă a identității etnice, adică accentuez aspectele culturale, relaționale, subiective și mai puțin pe cele obiective, esențialiste (deși voi face o analiză și asupra acestora). Plasându-mă în aria socioculturală a două comunități rurale din Transilvania, problema etnicității se pune în cadrul acestora mai degrabă sub aspectul identității naționale (suntem
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
aplicată la spațiul social al celor două sate -, am optat pentru înțelegerea ei dintr-o perspectivă culturalistă și interacționistă (deci constructivistă), din următorul motiv: diferențierile între etniile ce conviețuiesc în cele două comunități se fac prin afirmarea unor elemente culturale, relaționale și simbolice, și nu prin elemente obiective, din moment ce ele împart același teritoriu, istorie locală și vorbesc aceeași limbă. Prelucrările legate de identitatea etnică și culturală conduc spre o concluzie evidentă: în termeni de tradiții și obiceiuri, comportament religios, manifestări de
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
proprietății funciare, dar o mare putere de muncă și un important capital social (Sandu, 1999). Astfel, cei ce lucrează pământul în arendă sunt de vârstă relativ tânără, și au teren puțin în proprietate, dar au resurse considerabile de capital social relațional (dispun de relații pentru rezolvarea diverselor probleme). În ce privește mărimea terenului luat în arendă, aceeași sursă prezintă o imagine succintă (vezi tabelul 6.7). O prelucrare a unor date relevante pentru fenomenul arendării o face Adrian Hatoș, într-un studiu din
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Fiecare trebuie să-și vadă de treaba lui. ANEXA 4 1. Indicatori disponibili în Eurobarometrul Rural 2005 și 2007 și dimensiunile pentru care aceștia sunt relevanți Barometrul Rural Indicator Relevant pentru... 2005 A3c Încrederea în oamenii de pe stradă Capital social relațional J4c satisfacția față de viața socială (relații cu prietenii, colegii, rudele, vecinii) 2007 E4 încrederea în primar, consilier, preot, profesori și învățători, doctor, polițist, micii întreprinzători și asociațiile agricole E5 membru în asociații agricole, consiliu/comitet parohial sau administrația bisericii, comitet
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
și toate regiunile. 26 Rezultate pe baza calculului valorii reziduale ajustate (VRA) 27 Metoda de extracție: Principal Axis Factoring. Medota de rotire: Equamax. Testul grohotișului indică existența unui factor unic, argumentat de altfel de cadrul teoretic legat de capitalul social relațional formalizat (de exemplu Woolcock, Narayan, 2000) 28 Datele culese în Barometrul Rural 2007 nu asigură o acoperire completă a regiunilor României: astfel, au fost culese date doar pentru trei-cinci județe din fiecare regiune, Crișana-Maramureș este reprezentată doar de Arad, iar
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
HYPERLINK \l " Toc164861078" CODUL BUDO AL CUNOAȘTERII INTUITIVE PAGEREF Toc164861078 \h 11 HYPERLINK \l " Toc164861079" O filozofie a acțiunii PAGEREF Toc164861079 \h 12 HYPERLINK \l " Toc164861080" Doar invizibilul e japonez PAGEREF Toc164861080 \h 14 HYPERLINK \l " Toc164861081" Excelența tactică și relațională PAGEREF Toc164861081 \h 17 HYPERLINK \l " Toc164861082" Disponibilitate și simț al ritmului pentru deschiderea spațiului PAGEREF Toc164861082 \h 19 HYPERLINK \l " Toc164861083" „Sen-no-sen is good because it gives you room!” PAGEREF Toc164861083 \h 21 HYPERLINK \l " Toc164861084" Sub calmul aparențelor
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
aminteam mai sus, cuvintele nu sunt cele mai bune vehicule ale comunicării În Japonia, ele sunt prea lente și prea specifice, prea limitate În semnificațiile lor și neglijează partea umbrei și a contextului, esențiale În Arhipelagul Nipon. Excelența tactică și relațională Cultura strategică japoneză acordă o atenție deosebită relației, interacțiunii, Întrucât, pornind de la ea, totul se implică și se organizează. Eul este definit În funcție de Împrejurare, prin relația sa cu celălalt: validitatea sa este ocazională, spre deosebire de ceea ce se practică În limbile europene
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
sau sunet rezultă din activitatea unui obiect exerior sau că resimțim ceva, ci și judecății asupra a ceea ce ar putea fi acea culoare sau acel sunet. Această conștiință imediată trece prin implicarea corporală Într-un mediu - chiar Într-o rețea relațională - În care indivizii sunt părți componente, În același timp structurante și structurate. Așadar acțiunea În acest cadru nu este rezultatul unei decizii, al unei voințe În act, care să urmărească un obiectiv autonom doritor să se impună și să modifice
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
viitor, pentru că nu cunoaște decât clipa experienței pure. Conștiința sa imediată nu este Încetinită de nici o formalizare sau grijă de a-și precupeți viața! A considera budo fără a-l situa În cadrul societății de clan Înseamnă compromiterea Înțelegerii unui element relațional esențial, ce organizează reciprocitatea angajamentului dintre războinic și stăpânul său. Samuraiul se poate dedica trup și suflet artei sale, pentru că daymyo asigură responsabilitatea definirii șefului și a menținerii intereselor casei pe care o reprezintă. Cazul lui Musashi, autorul tratatului Gorin-no-sho
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
cunoaștere al lui Ikujiro Nonaka, ideograma ba asociază, pe de o parte, potențialul specific al unui mediu (partea stângă) și, pe de alta, un motor, o mișcare (partea dreaptă). Acest spațiu Împărtășit În mișcare Nonaka Îl califică drept bun atunci când relaționalul ce se dezvoltă aici generează o energie profitabilă, sursă de interacțiuni dinamice și creatoare. El se aseamănă atunci cu un mediu În care cei implicați resimt o transformare calitativă pozitivă. Un ba nu se rezumă nici la un loc, nici
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
de sens. Schimbul de date, de informații și de opinii, mobilizarea și colaborarea În jurul unui proiect care să Înfrunte necunoscutul și necesitatea traduc ba-ul În Întreprindere sau, mai general, În organizație. În acest spațiu În devenire, amenajarea de spații relaționale, de viduri și de tensiuni creatoare Îi este favorabilă. Ba comportă un fel de determinare orientată, dar deschisă, trăită tacit, ca un cerc de conivență animat de o intenție vitală de cunoaștere. El nu se decretează, nu se impune, ci
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
necesită o adeziune voluntară. Nu se construiește după modelul command and control, propriu managementului piramidal tradițional, ci provine mai degrabă dintr-un energize and stimulate desfășurat Într-un climat de atenție și de respect reciproc. El este fundamental subiectiv și relațional. I se acordă o atenție deosebită atunci când se impune pregnanța unui interes comun, când relațiile umane nu fac obiectul unor Înfruntări, ci, În cazul acesta, se focalizează pe crearea de cunoaștere. Se Înțelege cât de mult diferă această abordare japoneză
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
vaselor ce o conțin”, scria Musashi. În timp ce merge, Dersu Uzala primește și dialoghează cu reacția solului, nu se afundă În el, căci solul face parte din mișcarea lui Într-o unitate de interdependență complementară. Acest comportament raportat la mediu și relațional se Întemeiază pe comunitatea pe care o Împărtășește. Dersu Uzala nu e niciodată singur și rupt de lume, ca un personaj ce acționează din exterior asupra unei situații date. Energia ce Însuflețește natura Îl străbate și pe el, făcându-l
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
datorită colaborării actorilor. În societatea informațională deschisă, unde, așa cum afirmă Manuel Castells, informația este În același timp materia primă, agentul de transformare și produsul final, conceptul japonez de ba are meritul și avantajul de a desemna condiții umane, organizaționale și relaționale În cadrul cărora tehnologiile informației și comunicării se inserează În manieră dinamică. Un dojo pentru Întreprindere Utilizarea operațională a conceptului ba se extinde dincolo de cercul Întreprinderii, deschizându-l către piețe, consumatori, subcontractori, chiar, spre concurenți Într-o logică a transmiterii de
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]