1,192 matches
-
este, în fond, solidar cu presupozițiile logicismului) de a exprima în termenii obiectivității și ai exhaustivității nobila creativitate a matematicii. Matematica nu pare să scape condiției istoricității: continua proliferare a unor sisteme axiomatice paralele a susținut, pe de o parte, relativismul epistemologic, iar, pe de altă parte, „respingerea ideii că standardele raționalității științei ar fi neschimbătoare, anistorice, și că ele ar putea fi cunoscute și determinate printr-o reflecție a priori”2. Conflictul aporetic pe care îl regăsim în această secvență
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
cu experiența cunoașterii în artă. Expresia certitudinii teologice este echivalentă cu stilistica apofatică a tabloului fără titlu. Metoda științifică abordează ordinea cantitativului, dar arta discută calitatea unei prezențe. Fără corectura narativă și estetică, discursul epistemologic va balansa mereu între un relativism maximal (P. Feyerabend) și un optimism neoiluminist (K. Popper). Aceasta ar exila conștiința postmodernă într-un scepticism interminabil. Cheia alegorieitc "Cheia alegoriei" Andrew Louth își plasează răspunsul în orizontul lucidității: în fața diagnosticului pus modernității iluministe, ar trebui să ne simțim
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
fi marcate de o viziune teologică identică (cel mai probabil de inspirație alexandrină). Revelația Sineluitc "Revelația Sinelui" În lumina acestor precizări, vom putea spune că analiza lui Michel Foucault rămâne opacă față de un dublu fenomen. Mai întâi, este vorba despre relativismul moderat al tradiției creștine primare cu privire la tehnicile de „stilizare personală”. Variind de la un om la altul, asceza în sens creștin nu are ca temelie individualismul subtil al gândirii clasice. Modul de constituire a subiectivității este mediat de transformarea ascetică a
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
vede în aceste afirmații tranșante ale teologiei un discurs între multe altele. Mai poate oare teologia să pretindă a fi „regina științelor” sub avalanșa de oferte ideologice contemporane? Cum poate ea evita riscul unui derapaj totalitar? Cum anume afectează paradigma relativismului relația dintre teologie și oricare știință socială? Care este raportul între proiectul modernității și nihilismul contemporan, din perspectiva ortodoxiei teologice? Acestea sunt întrebările cărora John Milbank încearcă să le răspundă în ultima parte a cărții, intitulată „Teologie și diferență”. Așa cum
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
astfel - demisia responsabilității individuale 1. În fine, uzul inept al Scripturilor a negat - în plin contrasens exegetic - achizițiile indispensabile ale civilizației europene, fie că vorbim despre elogiul libertății, inviolabilitatea proprietății ori sacralitatea vieții. Pacifismul friciitc "Pacifismul fricii" Această solidaritate între relativismul postmodern și teologia politicilor oportuniste s-a constituit în segmente de timp uneori paralele, alteori consecutive. După 1989, fenomenul galopant al globalizării informației a radicalizat termenii perfidei alianțe. Critica raționalismului occidental a început să facă umbră - spre bucuria ultimilor slavofili
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
of Paul, Stanford University Press, Stanford, 2004. Taylor, Charles, Sources of the Self, Cambridge University Press, Cambridge, 1990. Thunberg, Lars, Omul și cosmosul în viziunea Sfântului Maxim Mărturisitorul, trad. rom. de R. Rus, EIBMBOR, București, 1999. Tonoiu, V., Dialectică și relativism, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1978. Toynbee, Arnold, Studiu asupra istoriei, vol. I-VI, trad. rom. de Dan A. Lăzărescu, Editura Humanitas, București, 1997. Turcescu, Lucian, „«Person» versus «Individual», and Other Modern Misreadings of Gregory of Nyssa”, Modern Theology 18
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
relativității lingvistice, întrucât atunci când ne gândim la culori funcționează mai mult emisfera stângă a creierului, despre care se știe că se bazează mai mult pe limbă decât emisfera dreaptă 80. În momentul de față, majoritatea lingviștilor se încred într-un relativism lingvistic mai moderat, care susține că limba influențează doar anumite procese cognitive, altele fiind supuse condiționării unor factori universali (tradiția, valorile, educația etc.). Cercetările actuale și-au propus altceva, anume să vadă în ce măsură și până unde limba influențează gândirea 81
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
nevoi metafizice imperioase (cum este cea de mântuire). În concluzie, "aspectele distinctive ale teoriei culturale weberiene sunt ideile religioase, noțiunile teologice despre mântuire și rolul crucial al eforturilor spre mântuire, așa cum sunt ele definite de curentele ascetice și mistice"126. Relativismului și subiectivismului filosofiei nietzscheene și teoriei sociale weberiene datorăm afirmarea de mai târziu, ca o reacție critică, a concepției privind obiectivitatea valorilor culturale și morale. Date relevante pentru înțelegerea parcursului științific al termenului de "valoare" ne oferă și opera lui
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
în detaliu contrastele dintre ritualuri, credințe, preferințele personale ale oamenilor din culturi diferite pentru a arăta cum fiecare cultură are o personalitate, care este promovată cu scopul ca fiecare individ să o adopte 139. În aceeași carte, Benedict pledează în favoarea relativismului cultural. Influențată de Franz Boas, Ruth Benedict a explicat că principiile morale ale unei societăți sau culturi nu pot fi înțelese corect decât dacă sunt analizate prin raportarea la societate ca întreg. Dacă luăm un obicei sau o valoare culturală
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
transformare. Teoria ideilor lui Platon va evolua în două direcții: ca o concepție etică, arătând felul în care oamenii trebuie să-și trăiască viața în societate, și ca o ontologie generală. Etica lui Platon a venit ca o reacție față de relativismul valoric sau axiologic susținut de sofiști, pentru el valorile fiind independente, obiective, având o existență în sine. În Dialogul Gorgias, de pildă, Platon susține că omul are poate decide care va fi scopul ultim al acțiunilor sale în viața lui
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
pentru că s-a înfăptuit vreun miracol. Să ne uităm cu îngrijorare spre tendința relativizării totale pe care o induce societatea de consum. Asistăm la un proces în care, fie conștient, fie inconștient, se dorește evacuarea absolutului pentru a face loc relativismului. Totul are un preț, putând fi tranzacționat pentru oricine are bani. Evoluția omului din maimuță tinde să se finalizeze prin transformarea lui într-un produs scos la vânzare. Ambalat și cu etichetă, inclusiv termen de valabilitate, va ajunge pe rafturile
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
obiectelor pe care le cunoaștem, științele și artele nu ar mai fi despre obiecte din lumea înconjurătoare, ci despre specii, ceea ce este fals deoarece: 1. în cunoaștere, senzorială sau intelectiva, ar interveni subiectivismul; 2. subiectivismul în cunoaștere ar conduce la relativism; 3. relativismul ar conduce către scepticism; 4. artele și științele au fost inventate pentru a cunoaște obiectele așa cum există în natură, nu așa cum exisă ele într-una sau alta dintre mințile care le gândesc. Toate aceste motive justifica faptul că
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
care le cunoaștem, științele și artele nu ar mai fi despre obiecte din lumea înconjurătoare, ci despre specii, ceea ce este fals deoarece: 1. în cunoaștere, senzorială sau intelectiva, ar interveni subiectivismul; 2. subiectivismul în cunoaștere ar conduce la relativism; 3. relativismul ar conduce către scepticism; 4. artele și științele au fost inventate pentru a cunoaște obiectele așa cum există în natură, nu așa cum exisă ele într-una sau alta dintre mințile care le gândesc. Toate aceste motive justifica faptul că speciile nu
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
decât prăjitură din fața ochilor, deci, cunoscând doar imaginea, nu voi mai putea spune că ceea ce cunosc este prăjitură, ci prăjitură așa cum este ea transmisă de imaginea mea. Consecințele reifica rii imaginilor sunt aceleași ca în cazul speciilor sensibile: subiectivismul și relativismul, motiv pentru care nu le mai reiau. Dar ar trebui să fim mai precauți când discutăm despre imagini și despre rolul pe care acestea îl joacă în procesul cunoașterii, deoarece am văzut cum Toma din Aquino, urmându-l pe Aristotel
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
Summa theologiae (I, q. 85, a. 2, co.), speciile inteligibile nu sunt prezentate ca fiind singurele obiecte cunoscute, ceea ce îl îndreptățește să afirme că Toma nu respinge reprezentationalismul realist, ci pe cel idealist, care poate degeneră în scepticism sau în relativism. În al doilea pas, Pasnau spune că Toma din Aquino nu infirmă nicăieri reprezentationalismul realist, ba, mai mult de atât, chiar îl confirmă în I Scriptum super Sententiis (d. 35, q. 1, a. 2, co.) și în De spiritualibus creaturis
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
nu îl sprijină pe (ÎI.2.19.), fragmentul (ÎI.2.20.) ajunge să nu spună de fapt nimic, ci doar ca Toma din Aquino res pinge reprezentationalismul idealist, pe care oricum l-ar fi respins, din moment ce duce la scepticism și relativism în cunoaștere. Mai mult, (ÎI.2.19.), singurul pasaj în care Toma din Aquino confirmă reprezentationalismul realist la nivelul speciilor inteligibile, aparține scrierilor din peri oa da de tinerețe, când, așa cum voi indică, era încă foarte aproape de Aristotel, lucru care
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
parcurgerea întregului set de argumente pe care le-am propus, să fi devenit mai clar faptul că Toma nu pune în joc un reprezentationalism ontologic, ci doar unul epistemologic, asadar unul care nu are nicidecum consecințe grave, precum scepticismul sau relativismul în cunoaștere, ci are repercusiuni mai mult asupra ordinii în care se desfășoară procesul cunoașterii. Ceea ce doresc să spun este ca, fiind constrâns de limitele manierei în care înțelege universaliile și a modului de a fi pe care acestea îl
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
culturale și forme artistice în epoca romano-bizantină (300-800)), București, 1998; Scriere și oralitate în cultura antică, București, 1988; Penumbra, București, 1991; ed. Iași, 1998; Filosofie și cenzură. Cazul Platon, București, 1995; Mașina de fabricat fantasme, București, 1995; Turnirul khazar. Împotriva relativismului contemporan, București, 1997; Cuvintelnic fără frontiere sau Despre trădarea Anticilor de către Moderni de-a lungul, de-a latul și de-a dura vocabularului de bază, Iași, 2002. Traduceri: Aristotel, Metafizica, București, 1997; Plotin, Opere, București, 2003. Repere bibliografice: Nicolae Manolescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286422_a_287751]
-
onoarea să o prefațez, nu rămân decât mărturii de credință, de spirit și trăire românească Într-o complicată și contondentă realitate cotidiană. În siajul războiului rece, În miezul unor transformări grăbite de procesul globalizării, În zilele ideologizării drepturilor omului, ale relativismului cultural cu al său vârf de lancie- multiculturalismul, demersurile despre valori și tradiții naționale, despre trăirile-adesea tragice-ale celor smulși din vâltoarea istoriei din trunchiul național și zvârliți sub stăpânire străină par doar patetice Încercări de a opri roata istoriei, rememorări
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
perspective, Războiul tăcut se termină cu o încercare de sinteză teoretică a fenomenului intelligence în care contrapune două mari direcții de înțelegere a acestui domeniu - cea deschisă cu milenii în urmă de Sun-tzu privind cunoașterea pură și cea legată de relativismul posibilităților actuale de a opera cu concepte absolute în acest domeniu supus atâtor tipuri de constrângeri, inclusiv de tip cognitiv. Perspectiva lui Shulsky este una esențial critică, deși acest tip de abordare riguroasă și metodică pare să dăuneze preconcepțiilor romantice
[Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
poate fi folosit de factorii de decizie și liderii militari”. Cu toate ambițiile de exhaustivitate și în ciuda intenției de a reliefa rolul-cheie al analizei/analistului în formularea concluziilor și previziunilor care fundamentează decizii majore, cu impact strategic, autorii cedează unui relativism (analiza nu are categorii standard, în plus categoriile ce există nu sunt nici exacte, nici nu se exclud reciproc - vezi pp. 126-127) care transformă presupusa superioritate conferită de raționament și gândire critică într-o cauză confuză. Probabil, din dorința de
[Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
fost nominalizat de republicani, dar a pierdut alegerile în fața democratului Bill Clinton), sintagma a câștigat notorietate, exprimând antagonisme de tipul dreapta stânga, tradiționaliști moderniști, conservatori liberali (în sensul strict american al termenilor, încă o dată, vezi LIBERALISM și CONSERVATISM), adevăr absolut relativism etc. Un moment important în redefinirea și renegocierea acestor antagonisme în sânul societății americane l-a constituit șocul resimțit în urma atentatelor de la 11 septembrie 2001 (vezi SEPTEMBER 11). Sintagma războaielor culturale a fost adoptată cu mult entuziasm de o serie
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
comunității. În cel de-al doilea vis, tatăl este călare înaintea sa într-o trecătoare din munții înzăpeziți, străbătând un peisaj nocturn. Are o făclie simbolică în mână, străbate o trecătoare, duce focul mai departe. Într-o epocă în care relativismul și nihilismul au voci puternice, un asemenea sfârșit poate fi văzut ca naiv, dar probabil că și McCarthy, la 72 de ani la publicarea cărții, consideră că trăiește într-o lume care nu mai este pentru cei de-un leat
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
is un-American, as far as culture goes? Is the process of Americanization a villain or a hero, still having an American passport? Where does "the contemporary" end, since this volume focuses on some of the facets of contemporary American culture? Relativism and deconstruction of apparently stable dichotomies or of things that most people take for granted may be useful intellectual attitudes at times, but not at all times. This dictionary acknowledges and invites diversity of opinion, while at the same time
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
care ne dictează atunci când ne evaluăm afirmațiile, permițându-ne să păstrăm partea adevărată și să dispunem eliminarea a ceea ce este fals, sau criteriile de eliminare sunt la discreția evaluatorului? Văzute astfel, există în tabel două poziții oarecum legate: pozitivism și relativism. În prima, lumea externă propune fapte concrete, nemijlocite simțurilor noastre și ne furnizează probe pentru a decide ce este adevărat și ce este fals. În cea de-a doua, noi suntem aceia care ne dezvoltăm o viziune internă proprie asupra
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]