1,588 matches
-
nu numai că nu cred în Dumnezeu, dar declară aceasta explicit. Prin urmare, întrebarea solicită subiecților să confirme sau să infirme existența unor relații interpersonale apropiate cu persoane sceptice religios. Educația și religiozitatea oamenilor influențează cercul lor de prieteni în ceea ce privește religiozitatea declarată. Dintre cei cu studii superioare, aproximativ 45% au prieteni care nu cred în Dumnezeu, față de 37% dintre cei cu studii gimnaziale. Dintre cei care se roagă lui Dumnezeu rar sau deloc, 55% au prieteni care nu cred în Dumnezeu
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
mai voteze cu candidatul preferat dacă acesta nu ar crede în Dumnezeu. Proporția urcă în medie la 64% pentru cei care consideră religia foarte importantă în viața lor, variind între 58% și 73% în funcție de educația școlară. Din ce cauză are religiozitatea candidatului o astfel de importanță pentru electorat? Este posibil să fie vorba despre nevoia unei confirmări a onestității politicienilor, dată fiind capacitatea scăzută a alegătorilor de a monitoriza efectiv performanțele aleșilor lor. În cazul profesorilor și colegilor performanțele lor profesionale
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
a onestității politicienilor, dată fiind capacitatea scăzută a alegătorilor de a monitoriza efectiv performanțele aleșilor lor. În cazul profesorilor și colegilor performanțele lor profesionale și etice sunt mai ușor vizibile, fără să fie nevoie de indicatori indirecți ai caracterului precum religiozitatea. Concluzii În această cercetare mi-am propus să explorez vizibilitatea publică a sceptisicmului religios, precum și opinia publică despre persoanele sceptice religios. O explorare a relevanței pe care o are religia în viața cotidiană a persoanelor din mediul urban arată faptul
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
în care un procent considerabil dintre cei intervievați (aproximativ 40%) declară că au prieteni care afirmă că nu cred în Dumnezeu. Această valorizare socială negativă a scepticismului religios are consecințe vizibile mai ales în discursul politic. Putem avansa ipoteza că religiozitatea declarată este importantă mai ales în autoprezentarea în relații dominate de incertitudine - cum ar fi relația dintre electorat și oamenii politici, dar și interacțiunea dintre o persoană intervievată și operatorul de anchetă. Contextele în care există o cunoaștere reciprocă, precum
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
despre Periferie Politică cultură interes pentru informare discuții despre cunoștințe despre cauze ale dezinteresului pentru efecte ale dezinteresului pentru eficacitate participare Poluare Postcomunism Practică religioasă în spațul public în spațiul privat Protest potențial efectiv Relații de rudenie utile la primărie Religiozitate obișnuită de spațiu public de spațiu privat Satisfacție față de viață față de locuință/locuire Secularizare Sentiment de insecuritate în locuință în zona rezidențială Socializare modele de de gen Spațiu urban Stereotipuri despre locuri Stratificare socială Străin Străinătate Teamă de infracțiuni Toleranță
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
din variația variabilelor, saturațiile factorilor fiind peste ±0,500. Pentru setul de date din 1993 KMO = 0,783, factorul explicând 51% din variația variabilelor, saturațiile factorilorfiind peste ±0,500 Testarea cu ajutorul Modelelor de Ecuații Structurale au indicat faptul că factorul religiozitate nu are aceeași structură în cele trei serii de date avute la dispoziție, deci comparațiile longitudinale nu au fost posibile. KMO = 0,836, factorul explicând 71% din variația variabilelor, saturațiile factorilor având valori de peste 0,775. KMO = 0,661 factorul
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
naște cruzime, și blândețea, blândețe. Copiii cărora nu li se arată dragoste ajung să nu mai iubească.” (H. Spencer) Mulți chemați, puțini aleși. (Nimic nu diferențiază mai mult oamenii Între ei ca virtutea sau caracterul.) „Nu există viață interioară fără religiozitate. Poți fi un om superior, antireligios; dar areligios nu poate fi decât o mediocritate. Nu este grav a nu crede În Dumnezeu; dar este foarte grav a nu te preocupa de existența lui. Nu poți trece indiferent pe lângă Dumnezeu.” (E.
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
sfârșească atât de repede. Dar această lume avea dreptul la Religia sa și la Religia sa codificată (contradicție între termeni, care însă nu putea să lezeze un țăran din Puglia ori din Bretonia, din Friuli ori din Andalusia, a cărui religiozitate se plasa mult dincoace de o atare contradicție). Acordul Bisericii cu regimul fascist 2 a fost un lucru foarte grav, la momentul acelei semnări ce a reprezentat un blestem în ochii lui Dumnezeu; dar astăzi acest acord este încă și
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
discursul istoric de la sfârșitul verii, de la Castelgandolfo), am simțit același lucru; un prim accent de durere și dezamăgire „meritate” pentru declinul unui grandios aparat de putere; și un accent mai ascuns de durere sinceră și profundă, adică un accent de religiozitate, încărcat de posibilități pentru viitor. Care sunt aceste posibilități viitoare? Înainte de toate, diferența netă dintre Biserică și Putere. M-a surprins dintotdeauna - ca să fiu sincer, chiar m-a indignat - interpretarea dată de prelați frazei lui Hristos: „Dați Cezarului ce este
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
o totală, degradantă ignoranță. Codurile culturilor rurale specifice, valabile (așa cum am spus) fiecare în contextul propriu, devin ridicole și „provinciale”, dacă sunt înălțate la nivel național, și ajung să fie monstruoase, dacă sunt instrumenta lizate de către Biserică, dat fiind că religiozitatea lor nu este catolică (probabil că nici măcar în cazul părții sărace a regiunii Veneto). Paradigma culturală, în acest sens, este furnizată Creștin-democrației de către Vatican. Iar pentru a vedea în ce stare mizerabilă se află ea, este suficient să-i citim
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
Suverană este iubirea de țară, expurgată când și când de clamările zgomotoase proprii epocii, împrumutând mult din maniera lui Octavian Goga și Aron Cotruș. Cu trecerea anilor, versul se modulează după o stare de spirit mai discretă, sugerând apropierea de religiozitate („sufletul se aruncă la poala Rugăciunii / se-ngroapă de viu și cerșește”), întoarcerea spre interogația propriului rost, spre credința în poezie. Atunci când scrie proză, M. evocă poematic istoria ori încearcă, ceva mai târziu, registrul satiric, ca în romanul Oameni nelocuibili
MARGINEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288017_a_289346]
-
C. Breazul ș.a., iar grafica e semnată de Rudolf Rybiczka. Cei de la I. militează, la început mai timid, apoi din ce în ce mai înflăcărat, pentru românism (un românism care să nu însemne întoarcere la sămănătorismul antebelic), naționalism, specific național în artă (opus libertinajului), religiozitate și morală, ca arme împotriva agresiunii alogenilor, dar și ca singură modalitate de mântuire. Țara, pământul natal, ciobanul, haiducul, cât și Legiunea și Căpitanul, cântecul și poezia legionare sunt mereu aduse în discuție, fiind văzute ca unice valori ce pot
ICONAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287500_a_288829]
-
descompunerii (Al. Macedonski, Idile brutale, Mircea Demetriade, Spasm, Desflorare, Beția cărnii, Cincinat Pavelescu, Senzitivă), ca și poezia obiectelor evocatoare (G. Orleanu, Pendula de stejar) nu sunt străine de simbolism. La Șt. Petică apar stilizări prerafaelite (Serenadă, Imn profan), anticipate, prin religiozitate și hieratism grațios, de Cincinat Pavelescu (Fecioara, Bisericească). Dintre marii poeți români ai secolului al XX-lea sunt prezenți, la începuturile creației lor, în paginile L. G. Bacovia, care debutează la 20 martie 1899 cu poezia Și toate, semnată V.
LITERATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287826_a_289155]
-
Încercând să determine apariția unui curent ortodoxist în literatură și în toate artele, Nichifor Crainic a reușit doar să atragă în paginile revistei sale scriitori de orientare autohtonistă, notorii gânditori preocupați de sufletul național, inclusiv de manifestările specific românești ale religiozității. Literatura tipărită în „Gândirea” este ortodoxistă doar în realizări de grad secund, precum poeziile lui Sandu Tudor sau unele narațiuni ale lui Victor Papilian, nu cele mai izbutite. Paul Sterian cultivă ortodoxismul la modul grațios parodic, infantilizant. Aspecte de spiritualism
GANDIRISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287147_a_288476]
-
la modul grațios parodic, infantilizant. Aspecte de spiritualism creștin în notă răsăriteană, adesea adânc penetrat de păgânism și de „duhul eresului”, se regăsesc în poezia și teatrul lui Blaga, în versurile lui Voiculescu, Pillat, Maniu, în proza lui Papilian. O religiozitate creștină în variantă precis ortodoxă e cea din poeziile lui Nichifor Crainic. Pictural, orientarea estetică propusă de „Gândirea” a fost realizată - în latura etnologică, cu doar vagi implicații religioase - de Francisc Șirato, Ioan Theodorescu-Sion, Rodica Maniu. Eminamente ortodoxistă e grafica
GANDIRISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287147_a_288476]
-
gnoza de la Princeton, În taofizica lui F. Capra și În toate demersurile care Încearcă să Îmbine știința tradițională cu noile descoperiri foarte șocante din fizica secolului XX. Acestora li se adaugă diversele forme de manifestare ale New Age-ului, ale unei religiozități, desigur, poate kitsch, dar care funcționează ca Întoarcerea unui refulat mondial, a unor gândiri sălbatice, magice, șamanice, pe care le invoca Mihaela, a unor sisteme gnostice și hermetice pe care mentalitatea pozitivistă modernă le-a cenzurat. Iată că această tendință
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
frumos și sfânt. Trăind într-o lume în care temeiurile etice s-au clătinat, oamenii caută în mod fervent salvarea prin sacru. Nu există, de fapt, mai mulți protagoniști la scriitorul basarabean, ci unul singur, aflat mereu în căutarea absolutului. Religiozitatea la D. ține de primitivitatea sufletului țărănesc, de arhetipalitatea lui, precum și de antiintelectualismul programatic al stilului. Nu e vorba de un misticism profund, rezultat din căutarea absolutului și din provocarea unor stări sufletești abisale, ci de o aplicare a preceptelor
DRUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286886_a_288215]
-
ce nu ținea seama de limitări prozodice. Ea răspunde însă trăirii dionisiace (,,dreptul la viață difuză și violentă”) și idealului deschiderii către toate nivelurile de existență, într-o respirație whitmaniană. ,,Pereche” cu sufletul pământului, eul liric își asumă o ,,mare religiozitate” (,,suntem veșnicia vieții”) și se situează pe același plan cu ,,Dumnezeul prebiblic” - Dumnezeul plămădirii nediferențiate de dinaintea Creației - într-un preambul al ,,Știrilor”, căruia i se dă înțelesul de mot de passe inițiatic: ,,fără acest tichet călătoria prin mine însumi strict
MARTINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288046_a_289375]
-
Augustin să se lumineze citindu-l - și astfel va fi. Din acest moment, Monica, mama, care venise la Milano pentru a sta alături de fiul ei, și care, între timp, mânată de devoțiune, căutase în preajma lui Ambrozie un sprijin pentru o religiozitate sinceră, dar poate puțin cam îngustă, devine din nou o figură centrală pentru Augustin și îl însoțește în perioada dintre convertire și botez, așa cum este împreună cu Augustin în timpul călătoriei de întoarcere și mai ales în timpul faimoasei viziuni de la Ostia, când
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
cărți scrise în hexametri. Aceste laude se justifică, observă poetul, dacă este cercetată în primul rând cea mai însemnată operă a lui Dumnezeu, adică Facerea lumii, de aceea prima carte conține o amplă secțiune dedicată tocmai acestui motiv fundamental al religiozității creștine, și subliniază că trebuie proslăvită înțelepciunea creatoare a lui Dumnezeu. În al doilea rând, Dumnezeu este minunat pentru că este milostiv și bun. Însă nu prezentarea acestor motive previzibile și, până la urmă, banale (alte teme, mai serioase, au la bază
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
manifestă propriul fanatism; sunt atei care venerează lucruri moarte (relicvele martirilor); sub aparența iubirii frățești, sunt în realitate violenți și imorali. De aceea, Iulian combate cu severitate influența creștinilor asupra vieții, culturii și religiei imperiului, considerând-o periculoasă și degradantă. Religiozitatea lui Iulian este profund marcată de neoplatonism, însă atitudinea sa critică față de creștinism depinde, așa cum s-a demonstrat, de tradiția polemică antiiudaică și de precedenții polemiști anticreștini, în primul rând de Discursul adevărat al lui Celsus (despre care cf. vol
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
15, 16, 17), armeană, georgiană, slavă veche; foarte bogată este tradiția numărului 16 privind respectarea duminicii. Deși limba discursurilor nu este nici pe departe doctă, ele dovedesc capacitatea autorului de a trata cu vioiciune teme teologice și teme din sfera religiozității practice; cele referitoare la ciclul Patimilor ies în evidență, așa cum am spus, prin dialogurile vii și nu lipsite de umor (dar și prin săgețile antiiudaice, de-acum tradiționale în cadrul acestei teme). Cercetătorii nu sunt siguri în privința situării culegerii (Alexandria? Siria-Palestina
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
întrebarea ce revine mereu: Dumnezeu nu l-ar fi putut salva pe om altfel decât trimițându-l la suferință și la moarte pe Fiul său? Deși e foarte des întâlnită în kontakia scrise de Roman, ca de altfel în întreaga religiozitate bizantină, mariologia pare să aibă o pondere mai redusă în raport cu atenția acordată, într-un autentic spirit epic, întâmplărilor umane și divine din economia lui Cristos. Limba folosită de Roman nu mai este cea doctă a poeziei lui Grigorie și Nonos
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Stănescu, echivalați simbolic cu elementele fundamentale (Pământul, Apa, Focul, Aerul, Cuvântul). Din acest nucleu sunt derivate „seriile tipologice”, structurate dincolo de tabloul diacroniei. SCRIERI: Trilogia Moldovei și devenirile arhetipului, București, 1996; Eminescu la infinit, București, 1997; Arghezi între infinituri. Eseu despre religiozitatea omului necredincios, 1997; Romane și romancieri în secolul XX, București, 2000; Geneza și structura poeziei românești în secolul XX, București, 2001; Mileniul al III-lea și „direcția nouă” în cultura românească, București, 2001; „Fenomenul Caragiale” și reîncarnările virtuale, București, 2002
GOCI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287303_a_288632]
-
rubricii sunt în principal Emil Gulian care, ocupându-se mai ales de poezie, nu se ferește să emită aprecieri tranșante, și Mihail Sebastian, comentator al cărților de proză și critică. Despre Nichifor Crainic primul cronicar observă că își tratează propria religiozitate „cu superficialitate, discursiv și retoric”, versurile lui G. Topîrceanu i se par „șugubețe”, simple „exerciții spirituale”, despre Ilarie Voronca spune că intră într-un „cerc vițios al metaforei”, nemaiputând „să depășească acest joc inferior”, iar poezia lui Perpessicius e considerată
ROMANIA LITERARA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289321_a_290650]