1,212 matches
-
și nici menține. Intențiile rele au o gamă destul de variată de forme, dar toate indică În fapt o anumită imaturitate a caracterului persoanei, frustrări și complexe, În special de inferioritate, nerezolvate, incapacitatea de a se impune, de a se face remarcat, pe căi cinstite, ca valoare personală. De regulă, relele intenții apar ulterior, după ce ele se manifestă prin conduitele și acțiunile persoanelor respective, În special În relațiile interpersonale ale acestora cu ceilalți. În sensul acesta, menționăm ca fiind cele mai frecvente
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
pilule, Întreprinde săpături În Afganistan, se lasă despuiat de briganzi și e cât pe ce să-și piardă viața, Îi administrează chinină emirului de Buhara, Îl pune la dietă pe primul-ministru, se Îmbracă Într-un mod deosebit de ciudat, făcându-se remarcat și de către cei mai miopi. Nu s-ar putea termina de povestit rătăcirile și extravaganțele sale. Acest om cu talente atât de variate, care a găsit chiar și timpul pentru a se căsători de mai multe ori, a manifestat Întreaga
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Înspre Kashmir (și apoi Înspre Tibet) douăzeci de ani Înainte de Honigberger, cf. R. Fazy, „Le cas Moorcroft. Un problème de l’exploration tibétaine”, T’oung Pao 35, 1935, pp. 155-184. 98. Dintre străinii angajați la curtea lui Ranjit se cuvin remarcați, alături de cei patru ofițeri francezi și de Honigberger, mai ales următorii: dr.Harlan, venit din America de Nord (născut În Pennsylvania la 1799 și decedat la San Francisco În 1871), devenit guvernator al provinciei Jasrata și apoi al Gujaratului, cu care Honigberger
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
mai exotic dintre străinii lui Ranjit. Dintre germani, trebuie reținuți baronul Karl von Hügel (memoriile lui apar În 1845) și H. Steinbach (devenit comandant de batalion). Medicul general al armatei Khalsa avea să fie un francez, dr. Benet. Un artilerist remarcat avea să fie rusul Vievkenavici, În timp ce spaniolul Hurbon era inginer. Surprinde, În comparație cu mefiența inițială, angajarea mai multor englezi: Fitzroy, Foulkes, Gillmore, Harvey, Leslie etc. 99. Scrisorile de recomandare ale lui Swoboda Îi vor fi extrem de utile lui Honigberger; la fel
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
despre satș și yogi este citată de T. Iordănescu (vezi introducerea), se Întreba: What are we to do with the Punjab? (London, 1849). 212. Scurta aluzie la hinduism ne Îndreptățește să nu supralicităm percepția religioasă a călătorului sas. Va trebui remarcat că În volum nu apare nici o referință directă la doctrina acumulării meritelor (karma) și a „transmigrării”, ale căror consecințe au și relevanță botanică pentru gândirea științifică indiană. Ele au suscitat interesul inteligent al indianiștilor, de pildă Jean-Pierre Osier, „Un cauchemar
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
S. este surprinzătoare și deconcertantă. În Balanța cu umbre, ca și în romanul Spațiile altora (1972), S. încearcă decuparea absurdului cotidian din existența reală, cultivând cu preponderență bizareria și împingând, uneori, încifrarea sensurilor până la limita nevoii de decodificare. „Sofisticarea” stilistică, remarcată prompt de critica literară, este înlocuită în următoarele romane de exprimarea nudă a faptelor, astfel încât Lumină târzie (1974) și Popasul (1975) constituie adevărate mostre de proză „limpede”, de realitate recuperată „fotografic”. Drumețul fără toiag (1977) și Rădăcinile casei (1978) fac
SIMU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289691_a_291020]
-
probă clară că Boerescu ar fi cunoscut scrierile lui Edmund Burke; Însă paralela se impune aproape de la sine. Acceptarea practicilor bisericești ca pe un dat social, semnificația lor morală, separarea lor de considerațiile personale, riscurile apostaziei sunt argumente temeinice. Trebuie remarcată, odată În plus, detașarea de principiile primilor ani; marginalizarea clerului, cel puțin la nivelul ierarhiei și al ramurii sale monahale, făcea loc unei apologii argumentate În cel mai conservator discurs boerescian. Considerațiile sumare de mai sus sunt suficiente pentru a
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
s-a vădit în timp și în numeroasele suplimente, unde s-au manifestat grupuri literare din orașe transilvane care nu aveau la dispoziție reviste de cultură proprii: Alba Iulia, Zalău, Bistrița, Mediaș, Satu Mare, Baia Mare etc. Nu în ultimă instanță trebuie remarcată ținuta grafică și artistică a periodicului, susținută de reproduceri din arta clujeană și universală. V. T., A. Tr.
TRIBUNA-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290269_a_291598]
-
Și cu frunze foarte moi” (Legenda Narcisului). Surprinde inadecvarea majoră între curiozitatea pasionată, plină de fervoare, îndreptată către elementul cultural și sensibilitatea minoră, efeminată, repartizată egal - „la tot ce suferă sau de-abia mai mișcă” -, indiferent de obiectul ei, trăsătură remarcată și de Tudor Arghezi. Prin componenta livrescă excesivă, în care simbolul vizează întotdeauna cultura, și prin forma naivă a versificației, poezia lui V. este de un marcat anacronism. SCRIERI: Vieața și scrierile lui Q. Valeriu Catul, Iași, 1884; Un studiu
VANTUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290427_a_291756]
-
Tudor), „Cronică cinematografică” (Silvian Iosifescu). La pagina intitulată „Poezie românească” colaborează Nicolae Tăutu, Ion Sofia Manolescu, Coca Farago, Al. Jar, Magda Isanos, Dumitru Corbea, Nina Cassian, Victor Kernbach, Victor Torynopol, Ion Potopin, Șasa Până, Emil Manu. La capitolul proza trebuie remarcată o nuvelă a lui Marin Preda, Măritișul. Publicistica, îndeosebi politică, este ilustrata de Zevedei Barbu, Gh. Dinu, Mihail Cruceanu, Mihail Roller, Silviu Brucan, C. Ionescu-Gulian, Ion Popescu-Puțuri, Cezar Petrescu (Omul în literatura rusă de ieri și de azi), Al. Rosetti
VEAC NOU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290474_a_291803]
-
Iată câțiva: Comunicarea trebuie să fie o prioritate. Explicând, motivând, argumentând, copilul va înțelege sistemul de valori la care se face referire și îi va fi ușor să acționeze, să interacționeze cu sarcina formulată de părinte. Străduința și progresele trebuie remarcate, apreciate. Lăudând mai des decât făcând reproșuri, întărim convingerea copilului că este pe drumul cel bun, că poate continua și poate avea încredere în el. Părinții trebuie să fie ei înșiși un model pentru copil . Trăsăturile de caracter care se
PĂRINTELE, EDUCATORUL DE ACASĂ. In: Arta de a fi părinte by Milica Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1420]
-
didactice) sau de ordin material (relația școală-familie cere un surplus de efort material și de timp). Date fiind toate aceste probleme și revenind la necesitatea educației părinților în ideea alinierii la cerințele grădiniței și cele impuse de idealul socioeducațional, trebuie remarcate cele trei direcții de acțiune: a. sprijinul emoțional (a se da părinților ocazia de exprimare a emoțiilor fără critică sau condamnare); b. sprijinul informațional ( a li se da părinților ocazia de a înțelege propria situație și cea a educației copilului
PROGRAMUL DE PARTENERIAT ŞCOALA PĂRINŢILOR. In: Arta de a fi părinte by Leontina Foarfeca () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1405]
-
de la moarte, într-o iarnă, de câinii săi care se culcă peste el și mor înghețați, un solomonar bătrân vorbește cu lupii; o vrăjitoare dezlănțuie puteri diavolești. Câteva povestiri pot fi curate basme (Lostrița). Dar nu fantasticul propriu-zis se cuvine remarcat, ci, mereu, capacitatea inventivă. V. Voiculescu redescoperă stilul naiv și captivant al unei literaturi interesate în primul rând sub raportul anecdotei, al capriciului. Eresurile, practicile magiei și celelalte forme ale imaginației populare nu reprezintă, în sine, elemente caracteristice, ca la
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
patologic” exclusiv, ridică serioase probleme în ceea ce privește explicarea și înțelegerea medicală atât a bolii somatice cât și a bolii psihice. Vom încerca să analizăm în continuare acest aspect. Diferențele calitative între „bolile somatice” și „bolile psihice” au fost de multă vreme remarcate, iar explicațiile au fost dintre cele mai diferite fără a se putea ajunge însă la o concepție universal admisă. Numeroși specialiști, medici psihiatri, au scos în evidență particularitățile legate de natura bolilor psihice în comparație cu natura bolilor somatice (E. Minkowski, L.
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în contribuția lui Camil Petrescu, prezentă nu numai în editoriale, ci în toate compartimentele. Fără a avea o rubricație anume, periodicul conține articole de atitudine, note, știri. Partea culturală este susținută mai ales de director (deseori sub pseudonimul Grămătic). De remarcat sunt cronicile de teatru și muzică. Printre colaboratori se află C. Rădulescu-Motru, V. Rădulescu, T. Morariu, Sever Bocu, Tudor Șoimaru, V. Scântee, Andrei Braniște (Tudor Teodorescu-Braniște), Gh. Vodaru, Cincinat Pavelescu, Victor Babeș. Sunt reproduse câteva poezii de Ion Pillat, Ion
ŢARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290076_a_291405]
-
liberales, dar misiunea religioasă care le reunea a fost abandonată și curând s-au separat în „curricula umaniste” (care aveau în centru disciplinele cuprinse în trivium) și „curricula realiste” (care dezvoltau disciplinele din quadrivium). Această bifurcație curriculară s-a făcut remarcată mai întâi în școala secundară franceză, cu liceele sale fie de „literatură și artă”, fie de „științe”. Rămasă catolică, Franța mai ținea încă la tradițiile Imperiului Carolingian și ale curriculumului alcuinian. Dar în Europa protestantă și dincolo de Atlantic, unde protestanții
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
soldații ce ar fi primit ordin să tragă asupra manifestanților. ședințele de înfierare a manifestației și de excludere a conducerii IABv Previzibil deja, după scenele violent anticomuniste și anticeaușiste de la Comitetul Județean și Primărie, forțele de ordine s-au făcut remarcate și au început primele arestări. Acestea aveau să continue în mod organizat în zilele următoare, după ce Securitatea și miliția ar fi concretizat identificarea principalilor protestatari. Până când arestările au fost încheiate, aparatul de propagandă nu a funcționat în gol, ci a
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Civică „Mihai Eminescu”. A mai semnat Claudia Ilie și Claudia Ilie Voiculescu. Cu o prezență îndelungată în presă, V. publică prima plachetă relativ târziu, acesta având un conținut alcătuit în exclusivitate din rondeluri, ceea ce era un adevărat act de curaj, remarcat ca atare de comentatori. Un act de curaj care comporta riscuri, poemele cu formă fixă producând aproape inevitabil impresia monotoniei, a repetării mecanice. Rondelul orei fermecate învederează totuși câteva atribute esențiale: „o poezie a intuiției fulgurante, uneori atroce, dar cel
VOICULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290624_a_291953]
-
punct de vedere nepătimaș asupra perioadei istorice pe care scriitorul a traversat-o nu fără accidente. Deși subiectele dezbătute sunt încărcate de dramatism, cei doi nu devin nici o clipă patetici, iar luciditatea și, uneori, detașarea caracterizează acest discurs ambivalent. Trebuie remarcată și iscusința lui P. de a-și pune în dificultate interlocutorul, care uneori se eschivează, nu răspunde direct provocărilor. Textul nu e numai un interviu, ci o carte armonios construită, din care se deduc cu claritate și opiniile celui care
PRUTEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289057_a_290386]
-
sau în „Aventuri” aproximative (I-III, 1984-1987), unde alte personaje, ca Maca-Maia, Tata-Petre, tanti Malica, sunt mai mult decât vii, pitorești. Scriitorul este aici un fin portretist și depășește practic granițele simplului gen de divertisment. Un element-cheie ar fi de remarcat (l-au semnalat critici precum Valeriu Cristea sau Teodor Vârgolici): jovialitatea autorului, un fel de copil-mare, care se amuză în tot ceea ce scrie, rămânând însă, în umbră, un autor serios, ce mizează mai ales pe logos, pe dialogul colorat între
MUSATESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288325_a_289654]
-
de evitare. Pacienții respectivi suferă de o nevoie de a se conforma grupului social pentru a exista, de o docilitate excesivă. Stima de sine redusă îi obligă să nu se afirme și să rămână în grup fără să se facă remarcați. Tratamentul constă în a lucra asupra stimei de sine și asupra poziției în cadrul grupului social. Absența deprinderilor se referă la persoanele care n-au avut modele și n-au învățat niciodată să se afirme. Modelul etiologic este tipic comportamental manifestat
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
dintre imagine și concept, sensul procesului de creație evoluând înspre abstractizare, cu triumfurile sale din Scrisori ori din Glossa. La extrema cealaltă se găsesc marile poeme vizionare Mureșanu, Memento mori, Miradoniz, Povestea magului călător în stele, Gemenii, Diamantul Nordului. Trebuie remarcat că în capitolul consacrat poetului în Istoria literaturii române, e avut în vedere doar acest segment al operei poetice, singurul care îl îndreptățește pe autorul cărții să proclame universalitatea lui Eminescu. Traseul demonstrației critice din Poezia lui Eminescu pornește de la
NEGOIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288404_a_289733]
-
situează mult peste pragul de semnificație pentru un grad de libertate. Indiferent de forma testului de semnificație utilizat, logica internă a inferenței statistice rămâne aceeași. Scopul său este acela de a ne ajuta să decidem din datele colectate dacă tiparul remarcat trebuie folosit sau nu la susținerea unei concluzii mai generale. Acordând preferința ipotezei nule, testarea aplică teoria probabilității spre a evalua dacă există șanse ca datele pe care le-am colectat să reprezinte un eșantion aleatoriu dintr-o populație în
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
a alegerii lui O. Criticul, format la școala realismului socialist, face din simpatiile bolșevice ale lui Istrati și din vagabondajul acestuia prin URSS-ul anilor 1920 unul dintre pilonii de rezistență ai primei monografii românești dedicate scriitorului. Ceea ce trebuie însă remarcat aici este tonul echilibrat al abordării - din care lipsește orice intenție dogmatic-ideologizantă -, ceea ce face ca peregrinările frenetice ale lui Istrati de-a lungul și de-a latul uriașului imperiu bolșevic, unde i-a cunoscut pe Maxim Gorki și pe Ilya
OPREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288554_a_289883]
-
majore ar putea fi reasertarea cererilor naționalităților pentru mai multă autonomie (și pentru partajarea puterii) și posibila extindere a sistemului politic. Predicția lui Bell, astfel formulată, a fost pe deplin confirmată cu circa zece ani mai devreme. Mai important de remarcat este însă faptul că predicția a fost formulată pe baza analizei specificului constitutiv al societății postindustriale, adică al acelei traiectorii a dezvoltării pe care s-au înscris și statele comuniste ale vremii. Sigur că în pregătirea imploziei comunismului au intervenit
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]