1,378 matches
-
toamnei? Sunt amurgul înnourat de-acele ploi îndelungate? sau doar o ancoră legată de cer și aruncată-n oceane?! Dar și mai mult de-atât aș vrea să știu ce ferecă porțile dinspre Tine? CLIPA Se-așterne ceasul înserării, iar rememorarea pătrunde tiptil în mine... și în timp; aducerea-aminte se grăbește, ca nu cumva să uit ceva. Și vine, vine precum fulgerul clipa -, clipa când trebuie să dau socoteală: când, fără remușcare, memoria îmi propune, acum: „Jocul chibzuinței!“ Volum apărut la
DIN VOLUMUL 101 POEME de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344503_a_345832]
-
naștere, anul acesta, a 31-a. În felul acesta mă bucur în fiecare an, în prima sau a doua săptămână din luna august de vizita domnului Paul Mitu și mărturisesc că e o adevărată sărbătoare o întâlnire, o discuție, o rememorare a vremurilor prin care am trecut. După prăbușirea zborului cu elita politică poloneză la Soerdeovse, domnul comandant Paul Mitu a fost invitatul multor televiziuni pentru a da relații referitoare la catastrofa aeriană care s-a produs, ca un bun cunoscător
RECENZIE MITU` LU MITU, ROMAN DE DRAGOŞ COJOCARU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348072_a_349401]
-
Aici, d-l Cojocaru descoperă că aviatorul Paul Mitu este fostul lui „elev” din echipa Soimii Buzăului a școlii de aviație Bobocul, iar Paul Mitu îl recunoaște pe „Nea Rică”, „dom` profesor”, fostul lui antrenor de fotbal. Momentul revederii și rememorării celor petrecute în viața celor doi, este sublim! Acest prim capitol intitulat Ceva mai mult decât o simplă prefață” se încheie cu următoarele constatări: „A cunoscut viața. A luptat cu ea și a reușit” „Astăzi este plictisit de luptă, dar
RECENZIE MITU` LU MITU, ROMAN DE DRAGOŞ COJOCARU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348072_a_349401]
-
lor au dat posibilitatea lui Al.Florin Țene să-și exprime ideile despre politica literară, biografia, opera sa și legăturile literaturii cu societatea românească în ultimii 60 de ani. Răspunsurile fascinează prin sinceritate, prin precizia evenimentelor aduse în contemopraneitate, prin rememorare. Astfel, aflăm că Al.Florin Țene a copilărit cu poetul Virgil Mazilescu, cu Mugur Isărescu, actualul Guvernator al Băncii Naționale, cu Radu Vasile, fostul Prim-Ministru al României. Că procurorul Nicolae Cochinescu, membru al Curții Supreme de Justiție, a citit
EVENIMENT EDITORIAL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361835_a_363164]
-
sertar. Și mai sunt încă un scriitor de sertar ... Uitându-mă în urmă și cuprinzându-mi viața într-o viziune de ansamblu pot să spun că scriitorul Ștefan Dumitrescu a fost pe lumea aceasta o IMENSĂ EMOȚIE! În finalul acestor rememorări îl rog pe bunul Dumnezeu să mă ajute SĂ FAC CÂT MAI MULT BINE pe lumea aceasta și în viața aceasta! Ștefan DUMITRESCU 6 septembrie 2012 București
O IMENSĂ EMOŢIE de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 664 din 25 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365800_a_367129]
-
Vasile “ - pe care-i felicit cu căldură, din toată inima, pentru gest. Culegere de versuri și proză scurtă, cartea „ FĂRĂ VOIA MEA...” e structurată pe o tematică bine gândită, cu titluri semnificative, sintetizatoare: „ De la inimă spre inimi”, „ Pe cărările hazardului ( Rememorări, melancolii și surâsuri )”, „Fărâme de spiritualitate bologană”. Conștient de puterea cuvântului, atât în poezie, cât și în proză, Mircea Gordan aduce o lume cu adevăruri trăite, adevăruri grave, simboluri ale vieții și morții, ale istoriei, dar și ale locurilor natale
NOTE DE LECTURĂ: „FĂRĂ VOIA MEA…” DE MIRCEA GORDAN de LUCIA ELENA LOCUSTEANU în ediţia nr. 1826 din 31 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365871_a_367200]
-
îndelungată și răbdătoarea așteptare. Fie că este vorba de mărturiile combatanților din cel de Al Doilea Război Mondial, de paginile cutremurătoare de memorii ale refugiaților din timpul Dictatului de la Viena, ori de cele semnate de supraviețuitorii gulagurilor comuniste, sau de rememorările unor oameni simpli, ale căror destine au fost modelate de istoria convulsionată și tulbure a ultimelor șapte decenii, consumatorii de beletristică și iubitorii de istorie dovedesc o mare apetență pentru acest gen literar. După Lucian Boia, istoria este, în raport cu realitatea
EXERCIŢII DE RECUPERAREA INOCENŢEI, CRONICĂ DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 823 din 02 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366061_a_367390]
-
se zbate cu felurite greutăți, Titina Nica Țene s-a confruntat cu toate problemele ce-au întunecat parcursul existențial al generației din care face parte. Însă de nicăieri nu răzbate vreun zvon de bocet, ori vreo notă frizând autocompătimirea. Dimpotrivă, rememorarea traduce înțelepciunea îngemănată cu mirarea copilărească, maturitatea deplină împletită cu ironia subtilă, astfel că evocarea primilor ani pe care i-a trăit curge firesc, consemnând, ca într-o poveste destinată copiilor, fapte și întâmplări, evenimente la care autoarea a fost
EXERCIŢII DE RECUPERAREA INOCENŢEI, CRONICĂ DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 823 din 02 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366061_a_367390]
-
băimărean IONEL SIMA, intitulată CĂRĂRI PRINTRE STELE. Poezia lui Ionel SIMA este o romantică pledoarie asupra frumuseților anotimpurilor vieții. Indiferent dacă se face vorbire despre anotimpul înmuguririi (primăvara), al pârguirii (vara), al (în)cenuși(rii) existenței (toamna) sau al tardivității rememorării (iarna), poetul Ionel SIMA cântă, utilizând valențele unui suav stih de dragoste. Cântă viața, printr-un melos cu rezonanțele doinei, acceptându-i bunele sau relele ei înfățișări. Poetul, deși sub o aparentă stare de melancolie rimbaudian-baudelaireană sau sub masca unei
„CĂRĂRI PRINTRE STELE” (VERSURI) DE IONEL SIMA (BAIA MARE) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 990 din 16 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365051_a_366380]
-
puteți sta liniștită cu grădina, nu v-o mai strică nime´; l-am tăiat ieri pe Cepulică-al dumneavoastră!” Am citat din”Poveste de amor cu final tragic “. Narațiunile din carte sunt un caleidoscop de depoziții, prinse în șuvoiul rapid al rememorărilor, fiind acte de exorcism trăite cu febrilitate și sub tensiunea momentului, constituind o încercare de eliberare, de purificare, prin adaptarea la viața arhaică a satului românesc contemporan și prin spovedania făcută înaintea cititorului. Povestirile sunt broderii foarte fine de fragmente
CONFESIUNEA-AMINTIRE CA RETORICĂ, CRONICĂ DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364936_a_366265]
-
tărâm literar și de om fericit timp de cincizeci de ani, a trecut la starea de ,, degradare rizibilă''. Divorțează de Maria și ajunge ,,om al străzii''. Personajele trăiesc intens timpul ,,actual'',adică al narațiunii propriu-zise și chiar și cel al rememorărilor. Intâlnim aici o intersectare de timpuri care îndeamnă la meditație, la descifrarea semnificațiilor existențiale. În cuprinsul romanului se găsesc câteva simboluri care dau efect narațiunii și în același timp au valoare mitică : geamănul, oglinda, creatorul, dușmanul din umbră. Ele devin
INELUL DE IARBĂ -UN SIMBOL AL IUBIRII ETERNE, CRONICĂ DE PROF.MIRCEA DAROŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 949 din 06 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366628_a_367957]
-
al doilea, ca să-și „cunoască lungul nasului” la echipa care s-a numit pe rând (în funcție de rânduieli de sistem, de sponsor care nu putea fi decât, firește, statul - împărțit pe „felii și interese” : întâi și-ntâi Recolta (bun prilej de rememorare și nostalgie a timpurilor „cotei” sau a zilelor „record din agricultură”, nu, nu, greșesc, ăstea vor veni ceva mai târziu, i-a urmat Avântul, A.S. X, Hidroenergia, C.S. Dacă începutul avea acest portofoliu de sarcini și atribuțiuni și cu o
PĂCĂLEALA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366655_a_367984]
-
se leagă de cea mai veche și minunată amintire a chipului mamei mele... Două evenimente au contribuit la aceste amintiri: înmormântarea Reginei Maria, în iulie 1938, la care au asistat și părinții mei, dar mai ales, cele trei volume ale rememorării vieții ei pline de sensibilitate aleasă, intitulate „ Povestea vieții mele", pentru care mama făcuse o adevărată pasiune. Relatările părinților despre înmormântarea regală, cu mare fast, în culoarea îndrăgită a reginei, culoarea mov, mi-a imprimat pentru toată viața preferința pentru
RĂSCOLITOR COLŢ DE LUME de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 713 din 13 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365704_a_367033]
-
voie panorama orașului și să respir aerul curat dătător de energie. Armonia culorilor, albul de var, roșul țiglelor, gălbuiul marmurei, verdele copacilor și albastrul apelor, relieful deosebit, muntele coborând în trepte până în poalele mării, copacii seculari, amintirile din fragedă copilărie, rememorarea unor pagini ale istoriei noastre, pietrele, zarea depărtărilor, arhitectura clădirilor, totul în jur reflecta atmosfera timpurilor demult trecute și prezența spiritului marii noastre Regine. Totul părea rupt din alte vremuri, cele din anii copilăriei când simțeam cum se scurgea molcom
RĂSCOLITOR COLŢ DE LUME de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 713 din 13 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365704_a_367033]
-
care ploaia, viu argint,/ Picură viață pe bătrânul Pământ. “( Grădina bunicii). În acest décor ancestral se desfășoară aventura eului, unde sevele trecutului și ale ființelor sunt căutate, prin plasma organicității pure nealterate de canonul prezentului existent. Poeta trăiește trecutul prin rememorare, creionând o scenografie adecvată mitologiei spiritului și proiectat în orizontul emoțiilor: “Mă plec,/ Încovoiată/ De povara dorului./ Mamă Câmpie,/ Pe umerii tăi/Pădurea a înfrunzit,“( Mamă Câmpie).Autenticismul profesat de Floarea Cărbune suprimă orgoliile intelectualismului, exaltat de lirica modernă, căutând
AL. FLORIN ŢENE: FLOAREA CĂRBUNE- ANCESTRALE CHEMĂRI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 706 din 06 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365782_a_367111]
-
ca în timpurile străvechi, învăluiți în aura înțelepciunii, a bunului simț, a simplității și curățeniei sufletești” aflați în deplină comuniune cu natura care o entuziasmează cu peisajele ei divine. Una dintre temele predilecte ale Elenei Buică (cea mai importantă) este rememorarea amintirilor din vremea când trăia în țara natală, mai ales a satului natal - Țigăneștii Teleormanului, căruia îi dedică volumul Gând purtat de dor.O monografie sentimentală a comunei Țigănești, județul Teleorman, ROMÂNIA (2006), o „dovadă de patriotism autentic” prin care
PASIUNEA, TALENTUL ŞI DĂRUIREA ÎN SLUJBA CUVÂNTULUI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366222_a_367551]
-
o completare la ceea ce mai cunoșteam, timp în care am retrăit în lumea de atunci. Ne-am amintit cum a trecut prin grele încercări ale vieții, mai ales între anii 1948 și 1955 pentru convingerile sale politice și acțiuni anticomuniste. Rememorările făcute fără patimă, dar susținute de idei și trăiri înălțătoare au pus în lumina cultură să aleasă și trăsturi morale moștenite de la stămoșii săi. Pentru că a fost unul dintre membrii fondatori ai Rugului Aprins de la mănăstirea Antim, pentru că a fost
OAMENI CARE AU FOST, ARTICOL DE ELENA BUICĂ-BUNI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361562_a_362891]
-
să guste din mirajul real-imaginativ al metaforelor decantate din trăiri, atitudini, sentimente, acțiuni sau frânturi de istorie ale lumii în care trăim. În fulgurația preocupărilor tematice pendulează tangențial de la gânditorii antici la scriitorii și filozofii contemporani. În scurte popasuri de rememorare modelează uneori cu pana lucidă a ziaristului, metafora poetică în analize critice, aducându-ne în atenție manifestările egoului creator. Creionează din experiența vieții în asociere cu metamorfozele universului imaginativ parcursul existenței umane, conștient fiind că lumea și creația nu au
AL.FLORIN ŢENE- MIRAJUL CUVINTELOR, ARTICOL DE RAVECA VLAŞIN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1119 din 23 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361587_a_362916]
-
mi se zdrelesc genunchii de bolovanii înfășurați/ cu mătasea broaștei din lacul unde mama punea vara/ cânepa la topit, simt în gură câlți după melițat și strig: "Viitorul meu merită să se preteze la toate umilințele/ pentru a fi liber". Rememorarea locurilor natale îmi amintește de Marin Sorescu, (Lăutarii din Lăicăi), astfel că poemele lui Gheorghe Izbășescu au ajuns la o receptivitate tensionată față de tot ce reprezintă proiecția în descriptiv a inefabilului psihologc: "Dar noi la Lăicăi aveam lăutari vestiți, un
GHEORGHE IZBĂŞESCU-CÂNTECE DE MÂNTUIRE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351454_a_352783]
-
descifra filonul existenței omului care trece asemeni unui tren: "Să știi că totu-i măsurat,/ Dar bucuria să nu-ți treacă/ Nici când, c-un șuier disperat,/ Și trenul cel din urmă pleacă". Cu tot amestecul de recuzită vetustă, de rememorare exaltată, Doru Moțoc are însă o prospețime a imaginației incontestabilă și o percepție acută a materialității răvășite: "Lângă dragostea mea, unde-aș vrea să te știu,/ Cresc mărăcinii-ndoielii, neliniștea sură adie,/ Dar visul te mai caută încă, înduioșător de
CE-A MAI RĂMAS de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351467_a_352796]
-
colapsa curcubeul și infinitul din noianul de oportunități, tu umbli după evidențe, și unde, acolo unde numai tu și cu tine formați universul... pe marginea prăpastiei unei... simple reviste... de la mal de Dunăre... În subsidiarul tău, Corina, valul seismic al rememorării copilăriei în sens invers te va aduce negreșit în bing-bang-ul existenței moleculare a numelui ce ți s-a dat în cristelnița unei lumini creștine, sub mâinile ocrotitoare ale unui preot ce poate astăzi șade la dreapta Tatălui. E frumusețea imediată
CĂTĂLIN, DE LA MAL DE DUNĂRE... de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 338 din 04 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351477_a_352806]
-
-o nu departe de ei. Fiind alcătuită în mod bilingv - în franceză și română, poemele cărții de față sunt considerate de prefațatorii antenumiți ca ușor laconice dar de o mare putere expresivă și, într-adevăr, poeta expiază artistic prin actul rememorării suferințele trăite în România, țara ei natală, și încă o dată prin aducere-aminte, în Franța drept țară de adopție. Cât timp discriminările de orice soi fac victime chiar și în țările așa-zis elevate precum Anglia, Franța și Germania, mai putem
„DOLOR” DE ANGELA NACHE-MAMIER (SUFERINŢELE ALTRUISTULUI). LIVIU OIFILEANU de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 357 din 23 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350953_a_352282]
-
povestiri, aparent de sine stătătoare, narațiunile se constituie într-un roman bine structurat având personaje reale ale căror umbre umple cu amintiri memoria lui Florian Văideianu. De la prozatorii interbelici, sau de la tradiționiștii francezi, pare să fi moștenit Florian Văideianu gustul rememorării în care descoperim un filon al melancoliei jucăușă. Fiecare povestire în parte pare a fi o fotografie sepia în care distingem personaje din satul oltenesc, cu obiceiuri, tradiții și întâmplări. ”La pomană” cultivă în linia unor norvegianului Kielland și a
FLORIAN VĂIDEIANU-MEMORIILE CA MĂRTURISIRE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351723_a_353052]
-
ochii sătenilor un adevărat univers. Despre acest context, Constantin Noica scria: “De învățat înveți multe și de la toți.Dar profesor nu e decât cel care te învață să înveți “. E suficient ca prozatorul să apese pe protuberanțele realului din “rama “ rememorării, pentru ca seva acestuia să se coaguleze într-un tablou sugestiv. Autorul e preocupat nu doar să ridice voalul subțire de pe chipul acestei lumi, a satului oltenesc, ci și să descopere noua mitologie, cu toate obiceiurile ei, arhetipurile stării de interferență
FLORIAN VĂIDEIANU-MEMORIILE CA MĂRTURISIRE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351723_a_353052]
-
de la mic și până la mare ceea ce este bine și ceea ce este rău. Tablele lor de valori sunt cuprinse în proverbele, în datinile și în doctrina străbunilor- ca și în filozofia naturalității “. Florian Văideianu știe să țină însă bine în cumpănă rememorarea, strecurând în text tot atâta literatură pe câtă viață a pătruns în el. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Florian Văideianu-memoriile ca mărturisire / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 717, Anul II, 17 decembrie 2012. Drepturi de Autor
FLORIAN VĂIDEIANU-MEMORIILE CA MĂRTURISIRE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351723_a_353052]