4,573 matches
-
și funcții pot căpăta legitimitate În proiectul social. Stakeholder theory Renta de consumator măsoară puterea pe care o are un consumator de a cumpăra produsul la prețul de piață. Atunci când crește competiția prețul scade, mărind puterea de cumpărare și astfel renta consumatorului. Așa cum afirmă V. Mihăilescu, „clasificarea socială se referă În mod specific la „unități inteligibile”. Astfel, „În societate nu avem de-a face cu obiecte În sine cărora li s-ar atașa ulterior și exterior anumite moduri de Întrebuințare, ci
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
-l obliga la prezența de formă între orele douăsprezece și două, la amiază. Poseda un imobil în plin centru aristocratic, cam dezghiocat, e drept, însă plin de decor, o mică moșie cu conac și cu siguranță avea alte mici venituri, rente, jetoane de prezență în consilii de administrație, toate în perfectă obscuritate. Personalul de serviciu al lui Gaittany se compunea în permanență din bucătăreasă și subretă și doi rândași, soții respectivelor, cu locuința într-o dependință asupra unui grajd de câteva
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
și de acționariat salariat 131. Aceste chestiuni trimit la fundamentele ierarhiei remunerațiilor și ale modurilor de determinare a veniturilor: a non-muncii (asistență), a multiplelor forme de subsalariere, de muncă salariată corespunzând vechilor standarde, a căror dezagregare a început deja, a rentelor și a produselor de plasamente financiare. Ajustarea acestora intervine în redefinirea relațiilor dintre categoriile sociale și fracțiunile de clasă, dar și în reformulările raporturilor de rudenie și de sex, de exemplu, sau în elaborarea noilor registre ale politicului, ale autorității
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
aceste consecințe imediate care se văd și nu de efectele ulterioare care nu se văd. Să încercăm să rectificăm această vedere incompletă. Mondor și fratele său Ariste, după ce și-au împărțit moștenirea părintească, au fiecare cincizeci de mii de franci rentă. Mondor practică filantropia la modă. Este ceea ce numim un călău de bani. Își înnoiește mobilierul de câteva ori pe an, își schimbă trăsura în fiecare lună; se citează ingenioasele procedee la care a recurs pentru a termina totul mai repede
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
îngroape zece mii de franci într-o ascunzătoare din grădina sa? Cu siguranță nu, el înțelege prin a economisi să își mărească capitalul și venitul. Ca urmare, acești bani pe care nu îi folosește pentru a-și cumpăra pământuri, o casă, rente de stat, acțiuni industriale, fie îi plasează la un negustor, fie la un bancher. Urmăriți firele tuturor acestor ipoteze și vă veți convinge că, prin intermediul vânzătorilor sau debitorilor, acești bani vor alimenta munca tot la fel de sigur ca și dacă Ariste
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
și vă veți convinge că, prin intermediul vânzătorilor sau debitorilor, acești bani vor alimenta munca tot la fel de sigur ca și dacă Ariste, urmând exemplul fratelui său, i-ar fi schimbat pe mobilă, bijuterii și cai. Căci, când Ariste cumpără pământuri sau rente de 10 000 de franci, el este determinat de considerația că nu are nevoie să cheltuiască această sumă, deoarece tocmai de acest lucru vă plângeți. Dar, în același timp, cel care îi vine pământul sau renta este determinat de această
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
Ariste cumpără pământuri sau rente de 10 000 de franci, el este determinat de considerația că nu are nevoie să cheltuiască această sumă, deoarece tocmai de acest lucru vă plângeți. Dar, în același timp, cel care îi vine pământul sau renta este determinat de această considerație că are nevoie să cheltuie cei zece mii de franci în orice manieră. Astfel încât cheltuiala se face, în toate cazurile, fie de către Ariste, fie de către cei care se substituie lui. Din punct de vedere al clasei
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
zumzăit confuz al cuvintelor numerar, bani, servicii, capital, dobânzi; sunt în punctul în care chiar nu mă mai recunosc în toate acestea. Să lăsăm, vă rog, conversația pe o altă zi. Pănă atunci, iată un mic volum intitulat Capital și rentă 48. Va împrăștia poate unele dintre îndoielile dumneavoastră. Aruncați o privire pe el când vă plictisiți. Pentru a-mi alunga plictisul? Cine știe? Cui pe cui se scoate; un plictis alungă un alt plictis; simila similibus... Nu eu decid dacă
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
mai glorioase lupte cu unul dintre șefii socialismului, domnul Proudhon. Se știe că domnul Proudhon reușise să popularizeze sofismul gratuității creditului și să facă din aceasta una dintre armele cele mai redutabile ale socialismului. În pamfletul său intitulat Capital și rentă, Bastiat a respins în mod viguros acest sofism. Câțiva lucrători socialiști din Lyon, puși în încurcătură de această refutație, și-au împărtășit perplexitățile Vocii poporului. Un discipol al domnului Proudhon, domnul C.-F. Chevé, a încercat să le spulbere îndoielile
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
sofism. Câțiva lucrători socialiști din Lyon, puși în încurcătură de această refutație, și-au împărtășit perplexitățile Vocii poporului. Un discipol al domnului Proudhon, domnul C.-F. Chevé, a încercat să le spulbere îndoielile într-un articol asupra lucrării Capital și rentă. Bastiat a răspuns domnului Chevé și a trimis scrisoarea sa Vocii poporului. Atunci maestrul a luat locul elevului: exaltat de succesul recentelor sale polemici cu domnii Considérant, Louis Blanc și Pierre Leroux, domnul Proudhon s-a însărcinat să-l extermine
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
prin faptul că este de părere că "densitatea crescândă a populației echivalează cu o facilitate mai mare a creșterii producției", apoftegmă pe care exemplul Irlandei și al Chinei ar fi de ajuns la nevoie să o infirme. În sfârșit, în privința rentei, schisma sa nu provine decât dintr-o falsă interpretare a doctrinei lui Ricardo, o doctrină care nu implică deloc, așa cum presupune Bastiat, "opulența progresivă a oamenilor care nu trebuie să lucreze; mizeria progresivă a oamenilor muncii"75. Dar aceste disensiuni
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
cu libertate de intrare au profituri peste medie, acele profituri atrag rivali care, concurând, duc în jos aceste profituri. O parte din literatura economică oferă descrieri ale unor situații ipotetice în care anumite condiții de piață ar putea duce la "rente" persistente, adică venit peste costul de oportunitate, definit ca fiind ceea ce ar putea resursele să aducă în alte utilizări. Dar exemple concrete ale unor astfel de cazuri sunt greu de găsit, în afară de cazuri relativ neinteresante, cum ar fi proprietatea asupra
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
de Rembrandt). În schimb, istoria abundă pur și simplu de exemple de guverne care acordă privilegii speciale susținătorilor lor. Libertatea de a intra pe piață și libertatea de a alege de la cine să cumperi promovează interesul consumatorului prin erodarea acelor rente temporare de care se bucură primul care oferă un bun sau un serviciu. În schimb, învestirea guvernelor cu puterea de a determina cine poate sau nu poate să furnizeze bunuri și servicii creează monopoluri monopoluri efective, observate în cursul istoriei
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
regulă aur și argint, care ancora într-o formă sau alta sistemul monetar până la începutul secolului XX (n. tr.). 46 A se vedea a douăsprezecea scrisoare din pamfletul Gratuitatea creditului (n. ed.). 47 A se vedea Introducerea lucrării Capital și rentă (n. ed.). 48 Lucrare apărută în februarie 1849, pe fondul polemicilor purtate cu Proudhon (n. tr.). 49 Istoric roman din secolul I d.Hr (n. tr.). 50 A se vedea pamfletul Bacalaureat și socialism (n. ed.). Articol apărut inițial în 1849
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
averea sa. Încă pe la anul 1830 vedem figurând un Otetelișanu în Societatea filarmonică, vedem cum începătorul teatru românesc tipărește repertoriul său, nepretențios și cu toate acestea ales, dintr-un fond al căminarului Otetelișanu. Uzufructul averei răposatului Ioan Otetelișanu, reprezentând o rentă de 150 până la 200 de mii de lei noi, rămâne după testament la dispoziția soției sale. Iar după moartea acesteia, averea aceasta va forma un fond pentru crearea unui institut de fete cărora - zice testamentul - li se va da învățătura
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
lăcuitorii le vor împărți /pe cele două/ între dânșii după analogie”, adică divizate proporțional pe categorii și număr de animale. Este ceea ce învățatul H. H. Stahl a definit a fi fost „Tiersajul ca mod de reglementare a relațiilor barate pe renta în produse și renta în muncă”. Formularea nu-și găsește corespondent în realitatea tuturor satelor de clăcași, cu atât mai puțin la Umbrărești și Torcești, unde satele dispuneau de suprafețe întinse. Aplicarea Legii rurale din 15 august 1864 a trebuit
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pe cele două/ între dânșii după analogie”, adică divizate proporțional pe categorii și număr de animale. Este ceea ce învățatul H. H. Stahl a definit a fi fost „Tiersajul ca mod de reglementare a relațiilor barate pe renta în produse și renta în muncă”. Formularea nu-și găsește corespondent în realitatea tuturor satelor de clăcași, cu atât mai puțin la Umbrărești și Torcești, unde satele dispuneau de suprafețe întinse. Aplicarea Legii rurale din 15 august 1864 a trebuit să se facă imediat
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
delimita probleme specifice unei anumite științe sociale și străine altora. Știința politică studiază cu siguranță, printre altele, comportamentul politicienilor. Dar nu este deloc clar de ce politicienii n-ar putea fi studiați și ca maximizatori de valori sau ca pretendenți la rentă în cadrul unei abordări economice (Olson 1965). Economiștii, în schimb, studiază piețele. Dar iarăși, nu există un motiv științific plauzibil pentru care piața, înțeleasă ca o instituție fixată social, ar trebui exclusă dintr-o analiză sociologică (Polanyi 1957; Granowetter 1985). Oricît
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
statutului de creanțier rezidual exclusiv al acționarului este pusă în cauză, la fel ca și concepția legală de proprietate, care este de fapt abandonată. Calitatea de proprietar este atribuită ansamblului părților contractuale. Problematicile partajului valorii nou-create și ale influenței repartiției rentei organizaționale devin esențiale. Motivația de a contribui la crearea de valoare a fiecăreia dintre părți depinde de partea pe care ea o obține peste remunerația de oportunitate. În modelul partenerial finalitatea guvernanței are caracter disciplinar. Aceasta nu se referă doar
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
valoare a fiecăreia dintre părți depinde de partea pe care ea o obține peste remunerația de oportunitate. În modelul partenerial finalitatea guvernanței are caracter disciplinar. Aceasta nu se referă doar la conducere, ci la întregul ansamblu care participă la partajarea rentei organizaționale. Este vorba despre stabilirea unor reguli de comportament cu scopul de a evita conflictele de repartizare care reprezintă cauza reducerii eficienței. De asemenea, putem considera că guvernanța are scop protejarea sau securizarea investiției în capitalul uman (de exemplu, valorificarea
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
prin educație. Guvernanța, ca instrument de rezolvare a conflictelor atât în modelul financiar acționarial, cât și în cel partenerial, se bazează pe o viziune contractuală a companiei și o concepție statică de eficiență, unde esențialul este de a organiza repartiția rentei, cu scopul de maximiza valoarea la un moment dat. Abordarea cognitivă a guvernanței își are originea în reprezentarea companiei ca un ansamblu coerent, unde eficiența depinde de competențe de inovație și, în manieră mai generală, de capacitatea sa de a
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
sau, și mai mult, dintr-o strategie financiară eficace. Din acest motiv, strategia pusă în operă de conducători, creând imperfecțiuni pe piețele produselor și/sau ale factorilor de producție și de barierele la intrare, permite societății să și constituie o rentă economică. Teoria piețelor la echilibru ne învață totuși că este extrem de dificil de a crea în mod durabil valoare, adică de a face să dureze această rentă economică. În fapt, ratele de rentabilitate obținute tind, pe perioade medii, spre ratele
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
de producție și de barierele la intrare, permite societății să și constituie o rentă economică. Teoria piețelor la echilibru ne învață totuși că este extrem de dificil de a crea în mod durabil valoare, adică de a face să dureze această rentă economică. În fapt, ratele de rentabilitate obținute tind, pe perioade medii, spre ratele de rentabilitate dirijate, ținând cont de progresul tehnologic și de reglementările care reduc barierele la intrare și rentele economice pe care orice conducător trebuie să se forțeze
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
durabil valoare, adică de a face să dureze această rentă economică. În fapt, ratele de rentabilitate obținute tind, pe perioade medii, spre ratele de rentabilitate dirijate, ținând cont de progresul tehnologic și de reglementările care reduc barierele la intrare și rentele economice pe care orice conducător trebuie să se forțeze, să le stabilească și să le conserve. Aceasta rentă economică, rezultată dintr-o strategie care nu are sens decât pentru a „gripa” mecanismele pieței, este deci condamnată a se eroda mai
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
pe perioade medii, spre ratele de rentabilitate dirijate, ținând cont de progresul tehnologic și de reglementările care reduc barierele la intrare și rentele economice pe care orice conducător trebuie să se forțeze, să le stabilească și să le conserve. Aceasta rentă economică, rezultată dintr-o strategie care nu are sens decât pentru a „gripa” mecanismele pieței, este deci condamnată a se eroda mai repede sau mai târziu, prin acțiunea concurenței și a reglementărilor, dar evident ea este la originea creării de
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]