2,953 matches
-
preopinenți, fiind o carte de reflecție morală cu referire la o polemică în care Ț. a fost implicat și la reacția diferitelor personaje (reale) ale vieții publice culturale. Incomodă pentru mulți, lucrarea a fost boicotată de critică. Foarte atent în ce privește „repatrierea” lui literară, scriitorul și-a adunat în volum numeroase interviuri acordate după 1989 (Războiul literaturii încă nu s-a încheiat, 2000) și o parte din publicistica pe teme literare, culturale, morale etc., nu lipsită de accente polemice (Destin cu popești
ŢEPENEAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
armelor, la cele din Ungaria. Cade prizonier în ianuarie 1945, în țară acordându-i-se în lipsă Ordinul de Cavaler cu Panglică „Virtutea militară” și „Frunză de stejar” pentru acte de vitejie pe frontul din Ungaria. Fiind în Germania, refuză repatrierea și își continuă studiile trei ani la Universitatea din Erlangen (istoria artei, ziaristică, istoria muzicii). În 1954 se stabilește în Statele Unite ale Americii. Lucrează ca funcționar la o fabrică din Indiana (1954-1983). Editează, mai întâi în Germania și apoi în
NOVAC-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288490_a_289819]
-
Main), traducător. Este fiul lui Oskar Pastior, profesor de desen și fotograf. Frecventează Liceul Brukenthal din orașul natal. Va fi deportat, împreună cu conaționalii săi sași din contingentele tinere, la muncă obligatorie în bazinul carbonifer al Donețului, în intervalul 1945-1949. După repatriere își face stagiul militar și prestează diferite munci pe șantiere. Studiază germanistica la Universitatea din București (1955-1960) și lucrează ca reporter pentru emisiunile în limba germană ale Radiodifuziunii Române. Emigrează în Germania, stabilindu-se în 1969 în Berlinul de Vest
PASTIOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288710_a_290039]
-
Asceza deciziei" Limbajul concret al autorului trădează un interes practic. Bătrânul duhovnic vrea să retrezească curiozitatea creștinilor pentru complexitatea parcursului mistagogic asumat la botez. Nu este întreaga noastră viață o încercare de restaurare a demnităților pierdute de primul om? Începuturile repatrierii sunt pavate de frică și afectele satelite: angoasă nedeterminată, melancolii recesive, anxietăți difuze, fobii imaginare. Pentru început, în forul nostrul lăuntric vorbesc mereu mai multe voci, disputându-și dreptul de suveranitate asupra conștiinței noastre morale. Duhovnicul este cel care ne
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
de români, toți țărani din nordul Ardealului deportați în Germania, de unde fuseseră împinși spre vest. Aprovizionarea lor prin F.N.R, acțiunea de lămurire împotriva legionarilor infiltrați în aceste lagăre a fost dusă cu sprijinul Uniunii Femeilor Române din Franța, până la repatrierea lor în țară. În urma presiunii elementelor reacționare române aflate la Paris, cu începerea perioadei „războiului rece”, numeroși români care participaseră la Rezistență au fost prigoniți și până la urmă expulzați din Franța. Printre medicii expulzați atunci eram și eu (deși decorată
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
ce se afla În curs de realizare. El Încearcă să aducă În țară pe colaboratorii lui Vuia care lucraseră la acest prototip la Paris, chiar la insistențele acestora. Este interesant de remarcat că foarte multe scrisori adresate Anei Pauker solicită repatrierea unor români aflați În străinătate, care Își oferă serviciile, dorind În mod real să-și aducă o contribuție la propășirea regimului și crezând sincer În beneficiile pe care acesta le va aduce „clasei muncitoare” și țării, În general. Revenind la
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
va fi schimbat, în caz de eșec, contra unui occidental, așa cum se făcea odinioară. Când l-am revăzut, i-am vorbit despre asta. Îi spuneam că la Moscova, mai degrabă se gândeau să deschidă conturi în Elveția decât să asigure repatrierea unui agent. A zâmbit: — Știi, într-o bună zi, bunul Dumnezeu o să ne repatrieze pe toți. În seara aceea, ziua celei de-a doua întâlniri, vorbeam tocmai despre anii în care totul se răsturnase la Moscova. Anii în care Kremlinul
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
pentru controlul respectării încetării focului, stabilindu-se un număr de observatori militari din cele patru țări participante care să supravegheze linia ce separa poliția moldovenească de forțele rebele pe o lungime de 262 km. S-a hotărât dezarmarea forțelor paramilitare, repatrierea mercenarilor, accelerarea investigațiilor procuraturii asupra acțiunilor criminale din zonă. Delegația României a urmărit să se ajungă la rezultate care să contribuie la consolidarea regimului de încetare a focului și separarea forțelor, ca un prim pas, esențial, pe calea soluționării politice
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
privind conflictul din zonă; de a sprijini măsurile privind retragerea trupelor străine din Moldova; de a acorda asistență în definirea unui statut special pentru Transnistria, care să includă respectarea drepturilor omului, drepturilor minorităților și a principiilor democratice; acordarea asistenței pentru repatrierea refugiaților. Mandatul are la bază respectarea integrității teritoriale a Republicii Moldova ca stat unitar, cu un statut special pentru Transnistria. Retragerea trupelor străine a fost o prioritate pentru O.S.C.E. La 9 decembrie 1999, urmare deciziilor adoptate la Summit-ul de la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
n-am uitat adevărata excepție: Grecia... - A, povestea cu procentele de la Ialta, ale lui Churchill... - Lasă, bre, am auzit și eu prostia aceea - numai un orb nu vede realitatea: În luna lui februar, ’45, (când noi eram În Lagărul de repatriere de la Sighișoara - asta nu se uită, nu se uită...), Stalin avea nevoie să se târguiască cu Churchill - mai dă tu, jupâne, mai las eu, stăpâne?! - Dar e adevăr istoric! Acel bilețel cu procentele există! - Dar eu nu neg bilețelul, dragu-tatii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
și din Bucovina de Nord, În vara-toamna anului 1941; a doua: Cine a inventat, și când, avizul telefonic / tot la-Români /? Răspuns:Învățătorii refugiați din Basarabia și Bucovina de Nord - după 23 august 1944, când au Început a fi vânați În vederea „repatrierii În Siberia” și după 1951, când bănățenii / deci, și refugiații În Banat /, considerați titoiști, au fost deportați În Bărăgan...). Își dau telegrame Învățătoarele, țin-legătura - dacă află ceva interesant... dar cum pentru mama totul e interesant, o ține numai În drumuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
să mănânc ceva cald - de cine dau acolo? De Grabenko! Bem un păhărel, el Îmi spune că tocmai se pensionase... Îi povestesc și eu prin ce trecusem În acești douăzeci de ani: refugiul, fugile prin păduri, din toamna lui ’44, „repatrierea” de care scăpasem, arestarea noastră din ’49, ale tale, din ’52, apoi cea din ’56 - În fine, Îi spun că tocmai de la tine, din Bărăgan, mă Întorceam, acolo ai domiciliu obligatoriu, după Închisoare... Grabenko mă asculta cu mare atenție - Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
cu mânurile lui... Așa ni l-am făcut noi doi, băiete, În lagăr, la Sighișoara, În primăvara lui ’45: tu Îmi țineai lanterna și tira, eu o... nășteam pe maică-ta; apoi pe tine În altă-parte... Și am scăpat de „repatriere”! Dar nu de bănuială. Autoritățile ne pândesc, ne iau periodic, ne mai sperie, ne mai Întreabă dacă nu ne-am răzgândit (cu repatrierea)... Noi... ne vedeam de antisovietismul, de anticomunismul nostru, ca unii care cunoscusem pe pielea noastră socialismul-sovietic și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
și tira, eu o... nășteam pe maică-ta; apoi pe tine În altă-parte... Și am scăpat de „repatriere”! Dar nu de bănuială. Autoritățile ne pândesc, ne iau periodic, ne mai sperie, ne mai Întreabă dacă nu ne-am răzgândit (cu repatrierea)... Noi... ne vedeam de antisovietismul, de anticomunismul nostru, ca unii care cunoscusem pe pielea noastră socialismul-sovietic și fugisem de el - dar localnicii ne tratează, În continuare, pe noi de filo-sovietici, Însă ei, marii patrioți ardeleni lucrează bot În bot cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
făcut pe felcerul - și aici, ca și la „bucătărie”, nu eram În medicină, ci pe-lângă: făceam curățenie, măturam, spălam podelele, mă ocupam de oalele de noapte - când erau... Uite de ce n-am vrut să-mi schimb numele, când cu „repatrierea”. - N-are nimic latin, numele - cert este Însă că seamănă cu altenume țânțărești: Goga, Goja, Goșe, Joja, Boga, Loga, Moga... - Țânțărești, dar mai ales ciobănești, zice tata. Se pare că noi am venit Încoace... - adică Încolo, acolo a rămas Basarabia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
Într-adevăr, când copchilu-ista avea să aibă vârsta lui Moș Iacob. Până atunci... Pe loc, copchilu nu Înțelesese mare lucru; la dreptul vorbind, nimic. Nici În Crăciunul următor, În Ardeal, cel din ’44, petrecut În pădure, la Buia, de frica „repatrierii”; nici În Crăciunul ’45, ’trecut Într-o cancelarie de școală de țară - depaaarte de Crăciunul abia Început (și rămas neterminat) În curtea școlii din Mana, cea de lângă calidor unde se adunaseră În jurul Pomului aproape toți locuitorii, iar când sfârșeau școlarii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
civilizație românească din teritoriile ocupate, mașinăria infernală de ocupație umplînd urgent acest spațiu cu ceea ce unii istorici numesc ciuma roșie, deportările spre Siberia ale populației românești nerepatriate, execuțiile și masacrele de pe noua frontieră, atunci cînd au loc Încercări tardive de repatriere. În acest șir de tragedii, se reliefează istoria de la FÎntîna Albă, cîteva sute de români cărora autoritățile sovietice le-au promis că le permit repatrierea sînt masacrați de trupe care-i așteptau cu cuiburi de mitraliere, aproape de graniță. Masacrul e
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
românești nerepatriate, execuțiile și masacrele de pe noua frontieră, atunci cînd au loc Încercări tardive de repatriere. În acest șir de tragedii, se reliefează istoria de la FÎntîna Albă, cîteva sute de români cărora autoritățile sovietice le-au promis că le permit repatrierea sînt masacrați de trupe care-i așteptau cu cuiburi de mitraliere, aproape de graniță. Masacrul e mascat, victimele, unele Încă În viață, agonizînd, sînt Îngropate la grămadă, În deja celebrele gropi comune din care nu lipsea varul - În memoria puținilor supraviețuitori
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
aceste aspecte integrează, de facto, finitudinea lucrurilor mergând împreună cu această sete de o juisare, de o lume ce se oferă să fie trăită aici și acum. Și numeroase practici contemporane fac în același timp să reiasă acest "juvenilism" ambiental și "repatrierea" juisării pe care o are negreșit. Într-adevăr, aceasta nu mai este proiectată într-un îndepărtat religios sau politic, ci este trăită, cu alții, în lumea de aici. Dar, împotriva opiniei admise în mod curent, ideea însăși de juisare nu
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
oficial că nimeni nu are voie să se atingă de medicamentele din depozit. Din nefericire, alături de multe drame, cea a românilor basarabeni vânați de jandarmii prea zeloși pentru a fi trimiși înapoi în URSS, era peste înțelesul meu. Se dorea “repatrierea” tuturor celor care în 1940 se aflau pe teritoriul Basarabiei. Iar aceștia nu erau puțini. Așa a fost luat învățătorul Moisenco, soția și nepotul său, König și mulți alții. La serviciul de igienă și profilaxie a venit un nou comandant
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
putut de repede la Bichigi, am luat actele de care credeam că voi avea nevoie, adeverințe de plată a radioului și niște cărți poștale din perioada când eram refugiați la Coasta Lupii-Nicorești. A doua zi eram în fața președintelui comisiei de repatriere, căpitanul sovietic Cocorev. Dumneata cine ești? Brumă Constantin, refugiat cu familia din ju dețul Ismail, Basarabia. Și ce vrei? Văd că vrei să-mi ridici familia și probabil și pe mine și să ne duci în URSS! De ce nu? Te
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
graniță, a cinci transfugi, din care patru evrei 3. Conform statisticilor organelor de ordine, se apreciază că Între 6 martie 1945 și 25 martie 1949 au plecat din România 37.000 de evrei, din care 24.000 cu certificate de repatriere colective, 7.000 cu certificate individuale - sau de familie - și 6.000, majoritatea tineri, fără acte legale 4. Faza plecărilor ilegale se Încheie În 1949. Situația devenise deosebit de complexă: pe de-o parte, Începe o anume emigrare sistematică, chiar dacă Într-
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
economice viitoare ale celor două state a căror structură economică se completează În chip ideal și care necesarmente vor deveni din ce În ce mai intense șeste preferabilț să nu fie umbrite de la Început de un act ostil ca Împiedicarea sau chiar numai Îngreunarea repatrierii, act care ar lovi lovi greu și În poporul evreu, și În statul xe "Israel"Israel, fără a servi Într-un fel Republicii Populare Române sau poporului român. Dimpotrivă!”. În ultima frază, xe "Zissu"Zissu atrage atenția conducătorului român că
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
de noi reglementări, a elaborat, personal sau în colectivele existente ale F.S.N. și ale Ministerului Afacerilor Externe, proiecte de acte normative, devenite legi: D-L nr. 8/1998 privind partidele politice, legea cetățeniei române (L nr. 21/1991), cea a repatrierii (D-L nr. 7/1989), cea a pașapoartelor (D-L nr. 10/1990), organizarea Guvernului (D-L nr. 10/1989), texte pentru Constituție, precum și abrogarea unor legi anterioare din regimul trecut ș.a. 14. În calitate de purtător de cuvânt al Ministerul Afacerilor
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
determinarea salariului (inclusiv modul de calcul: sumă fixă, procentaj din pescuit, un sistem mixt etc.), durata (determinată, nedeterminată), protecția în caz de boală, accident sau măsurile în caz de deces al pescarului, concediul plătit, perioadele minime de odihnă, dreptul la repatriere și, acolo unde este cazul, referire la contractele colective de muncă aplicabile. 2.4. Convenția și, respectiv, Recomandarea au o importanță de netăgăduit pentru cei peste 30 de milioane de persoane bărbați și femei care lucrează în sectorul de pescuit
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]