18,587 matches
-
și asumării culturii, organizarea de biblioteci ale culturii române și de cursuri de limba română, transferul de cărți și de publicații dinspre editurile din țară spre institute, preocupări ale institutelor pentru finanțări proprii, mărirea eficienței folosirii alocărilor financiare, încadrarea în reperele europene ale cheltuielilor etc.); Trecerea tuturor formelor de sprijin material, în seama concursurilor anunțate public și decise de jurii competente și independente; Amplificarea cooperării cu institute culturale naționale din Uniunea Europeană și din alte țări (în domeniul traducerilor în reciprocitate, al
Prioritățile Institutului Cultural Român în 2013 [Corola-blog/BlogPost/93843_a_95135]
-
ca un Deus ex machina, o forță puternică, ce poate înclina balanța vieții spre un paradoxal “undead body” din mormânt. Conotația purificatore dispare, fiind înlocuită cu imaginea unui semn astral, ,,Isarul /semn al altei zodii” (53), care vine să taie reperele biblice în două ,,toți ne-mpărțim viața între /Vechiul Testament, Noul Testament /și vârsta Bisericii până la Parusie / Tatăl, Fiul și Sfântul Duh”. Concluzia este că între cele două posibilități, (Semnul Isar zodiacal ocult vs. Parusia) ceea ce va veni va fi oricum ,,urmat
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93863_a_95155]
-
de marele creator romantic aflat în atenție. Din păcate, cadrul și timpul nu-mi permit acum să trec în revistă toate aceste exemple și nici nu pare să fie necesar. Vom exemplifica numai cu poezia „Doina” (1883), luată adesea drept reper pentru ilustrarea xenofobiei lui Eminescu. „Exegeții” grăbiți pornesc, de regulă, de la versurile „Cine-au îndrăgit străinii/ Mânca-i-ar inima cânii” și decretează gravitatea acestei afirmații, scoase din context, pentru psihologia poporului român. Dacă cel care exprimă esența spiritului românesc
Eminescu şi străinii – o reconsiderare [Corola-blog/BlogPost/93899_a_95191]
-
Gongadze. În ciuda acestor tragice întâmplări, jurnaliștii n-au încetat să caute adevărul pentru a-l spune oamenilor, având speranța că ar putea schimba lumea în care trăim. E ceea ce am făcut și noi. Credem că nu am greșit“. Modele și repere ale jurnalisticii românești Nu, nu ați greșit, afirmăm cu siguranță. După cum o demonstrează toată munca lor ulterioară acestui incident interstatal. Pentru că în ciuda interzicerii lor, activitatea lor constantă și neobosita pentru tot ce-i românesc nu s-a oprit de atunci
Premiul “Mile Cărpenişan” pentru Curaj şi Excelenţă în Jurnalism [Corola-blog/BlogPost/93940_a_95232]
-
le omagieze întreaga activitate și fermitate intru scrierea și rostirea adevărului, indiferent de circumstanțe și consecințe, prin Premiul “Mile Cărpenișan” pentru Curaj și Excelentă în Jurnalism. Ziariștii pur-sânge ai Radio România, Simona Lazăr și Valentin Țigău, sunt autentice modele și repere ale jurnalisticii românești, pentru orice cititor de presă și ascultător de radio, pentru orice român însetat de frumos și adevăr. Le mulțumim! Decernarea Premiului va avea loc într-un cadru festiv. Începând din 2010, Civic Media a premiat de 3
Premiul “Mile Cărpenişan” pentru Curaj şi Excelenţă în Jurnalism [Corola-blog/BlogPost/93940_a_95232]
-
erudiți de pe lângă templu, filosofi dublați de matematicieni, profesori) publicau almanahuri care conțineau informații astrologice precise, însoțite de un comentariu (adică de horoscopul fiecărei zile), alcătuit din sfaturi, avertismente, interdicții sau recomandări. Prima monedă dedicată unei zodii Oamenii simt nevoia unor repere. De aceea, se întreabă cu destulă justificare: oare e vreun gest anume care să marcheze pentru posteritate nașterea astrologiei financiare? Momente care ar putea fi luate în calcul sunt multe în istoria omenirii. Unul însă mi se pare emblematic. Octavian
Când s-a născut astrologia financiară? [Corola-blog/BlogPost/93951_a_95243]
-
Silvestri-și nu mă refer aici doar la cartea scrisă, ci în special la faptă Omului Mare ce a fost-nu mai este astăzi nici tainica și nicidecum ascunsă, ori de factură dizidenta, ci este de acum înainte un punct de reper pentru orice intelectual ce se respectă, chiar și pentru cei ce i-au purtat sâmbetele”. Poeta și prozatoarea creștină Mariana Gurza, îl surprinde pe Artur în nimbul sau mistic: „Avem nevoie de o « hrană a spiritulu »i și Artur Silveștri
Un fiu ales al Daciei Mari – Gabriel Artur Silvestri [Corola-blog/BlogPost/93920_a_95212]
-
lui Florin Constantiniu, detractorii, acei indivizi fără operă, dar extrem de gălăgioși, denigratori de profesie, invidioși și plini de venin. Pentru adevărații istorici, care nu se rușinează de faptul că sunt români, opera și viața lui Gheorghe Buzatu rămân un prețios reper științific și moral. Ne-a părăsit Mareșalul Istografiei Românești contemporane - Jipa Rotaru Cu profundă durere am aflat ieri despre încetarea din viață a celui ce a fost profesorul universitar doctor Gheorghe Buzatu, erudit istoric, profesor și om de știință de
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
acele texte care apelează la procedeul substituției (ca nenumăratele "reciclări" anonime ale baladei Muma lui Ștefan cel Mare), numite în consecință parodii prin substituție. în Vara la țară, Topîrceanu nu-l pastișează pe Depărățeanu, ci preia din el doar cîteva repere verbale pentru a declanșa asociația și contrastul. De alt tip și de altă calitate sînt parodiile-pastișă, în sînul cărora survine o nouă disociere, între parodia-variantă și parodia sintetică. Cea dintîi se naște îngroșînd liniile unei singure piese: Blesteme de Topîrceanu
Arta parodiei by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12051_a_13376]
-
introspectivă. în viziune picturală modernă, artistul George Țipoia prelucrează dezideratul Renascentist al privirii din tabloul menit anume să-și scruteze spectatorul. El face din proiecția imaginii o experiență interioară, amintindu-ne, dacă am uitat și astfel ne-am pierdut, de reperele divine ale existenței noastre.
Viața tablourilor by Monica Pillat () [Corola-journal/Imaginative/12427_a_13752]
-
româncă, cum rămîn rușii ruși, dar nu izbutesc să-mi descopăr o origine și o vitalitate în cultura românească. Mă întreb dacă lucrurile ar sta altfel în caz că eram țărancă, în loc să fiu burgheză orășeancă. Nu știu. Dacă aș avea un asemenea reper afectiv, cum zice-se au alți români, sau pretind că-l au, m-aș constitui în grup cu ei, în loc să-i ocolesc, și aș găsi și o activitate care să măgulească acest sentiment național. Situația mea de ins în vînt
Jeanne Marzesco – Fragmente-strigăt () [Corola-journal/Imaginative/12213_a_13538]
-
în 1971, când Pierre Emmanuel îi întâmpina scrisul cu o prefață entuziastă. De atunci, Gérard Bayo și-a conturat, cu o discretă tenacitate, un profil imediat recognoscibil în peisajul liric actual al Franței. Dacă ar fi să-i găsim un reper în context, numele la care ar putea fi, eventual, raportat e Yves Bonnefoy, cu o similară miză pe simplitate și cu aproape renunțarea la expresia propriu-zis metaforică. Aproximând în românește, de-a lungul anilor, câteva zeci dintre poemele sale, am
Un poet francez in România by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/12537_a_13862]
-
ce vin. // Tu știi / numărul - la / trecut, / la viitor. Numeri". Cu această extinsă ars poetica, Gérard Bayo probează osmoza dintre viziunea sa mai largă despre lume și orizontul deschis către universul cuvintelor: o ecuație în care trăirea concretelor în câteva repere ce și-au consolidat, cu timpul, pozițiile în scrisul său, și problematica rostirii/scrierii poemului se confruntă mereu, în jocul vecinătăților, depărtărilor, interferențelor, al participării vizând contopirea, al conservării unui spațiu al contemplării luminoase. Și al unor stări de spirit
Un poet francez in România by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/12537_a_13862]
-
Radiografiind proiecțiile imaginare violente care par venite să umple "sublima" gaură rămasă în locul stemei de pe steagul românesc postcomunist (așa cum e aceasta comentată emblematic de către Slavoj Zizek), Ruxandra Cesereanu se supune unei autoflagelări intelectuale a cărei miză e, primordial, una etică. Reperul în ordine morală îl constituie fenomenul Piața Universității. El e considerat "momentul cel mai viu și mai integru al postcomunismului românesc" și e contrapus mineriadelor. Eseul Ruxandrei Cesereanu poate fi astfel înțeles "și ca un omagiu adus ŤGolanieiť, adică spiritului
IDENTITATE ȘI VIOLENȚĂ by Laura Pavel () [Corola-journal/Imaginative/12779_a_14104]
-
Eugen Cizek, istorie înseamnă paradigmă, serialitate, altfel spus funcții ale unor evenimente care, desfășurate pe un anumit arc temporal, se intercondiționează, aflându-se într-un anumit tip de relație (cauzală, finală, consecutivă, concesivă etc.). Se pornește de la eveniment, el este "reperul stabil" (p. 9), partea de propoziție certă a unei, să zicem așa, propoziții istorice integrate unei fraze (mai) ample, supraordonate, prin multiplicarea căreia se ajunge la textul unei epoci. Dar, ca și în textul lingvistic (fie el mesaj literar sau
A scrie istorie (I) by Liviu Franga () [Corola-journal/Imaginative/12913_a_14238]
-
mai mult decât unul de admirație (ultima, intrinsecă, implicită: a se vedea capitolul final, al cărui epilog se intitulează, filmic am zice, Roma, Roma), se vădește valabil pentru investigarea oricărei istorii. Indiferent de arcul temporal, de secvența delimitată formal, prin repere evenimențiale, a scrie istorie înseamnă, azi, a percepe - scuzați repetarea cuvântului - global fenomenul uman. Înseamnă, azi, a scrie o istorie care să totalizeze exterioritatea fenomenală, înglobând în același timp "pliurile", "volutele", "volumele", deci și profunzimea evenimentelor. A scrie, azi, istorie
A scrie istorie (I) by Liviu Franga () [Corola-journal/Imaginative/12913_a_14238]
-
prejudecăți, prin abandon al normelor curent îmbrățișate și comportament sfidător față de conduita consacrată în ambianța domestică. Încă un pas și poeta trece la avertismentul nedisimulat (mai limpede, poate și mai sfidător, în manuscris decât în varianta pentru tipar a poeziei reper Optsprezece ani) : „Feriți, că mă azvârl în viață, printre boieri și golani, / Să-i storc de sub coajă mireasma amară...“ Din adâncimi, urcă la suprafață îndrăzneli echivalente cu descoperirea identității, energii eliberatoare: „Dac-ai știi, astăzi nici de gușa bătrânilor/ nu
Maria Banuș by Geo Șerban () [Corola-journal/Imaginative/12956_a_14281]
-
ireductibil, a fost o dublă mișcare, în doi timpi, a programului revistei, program implicit, care dorea să se țină departe de ingerințele ideologice, prin cultivarea unui elitism nu de puține ori criticat dur de la centru. Prin traduceri erau oferite alte repere valorice unui cititor ușor de derutat de bonzii literari ai zilei, efemeri lozincarzi popularizați de manuale și propaganda vremii, tulburi, frunzoși, “tomiști” fără Sfântul Toma. Astfel, “poezia de notație”, cu punct de plecare posibil în lirica unor ermetici italieni, ca
Semicentenarul unei reviste - La „Steaua“ care a răsărit by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/13044_a_14369]
-
familie de care a luat cunoștință ulterior. Când e vorba de personalități importante, el reproduce și unele răspunsuri ale acestora, ca în cazul lui Ion Petrovici și Lucian Blaga. Scrisorile sunt orânduite cronologic și la începutul fiecărui an, editorul indică repere biografice, deduse din context, confruntate cu Jurnalul sau completate de acesta. Astfel, volumele lui, apărute mai demult, Tânărul Rebreanu și Rebreanu. Amiaza unei vieți din care cunoșteam aproape întregul bagaj de informații, dobândesc încă o dată confirmarea, autorul punând acum in
Ediția critică Rebreanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/13143_a_14468]
-
autorul autoportretului. În lejerul halat-uniformă... Tot acolo, altă dată, într-o toamnă mai umană, la braț cu minunatul pictor Craiu și culegînd amîndoi, pe alee, păstăi de salcîm căzute, decorative substitute ale curmalelor la care nici visînd nu puteam gîndi. Repere, ele păstăile, ale unor campanii obștești din a căror liber consimțită muncă patriotică urma să fie stors nu știu ce ulei. Vîndut apoi, profitabil, de statul socialist, îmbuibaților capitaliști. După externare, vizitîndu-l acasă pe veneratul pictor, îl asist, un timp, în bucătărie
Însemnări by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Imaginative/13422_a_14747]
-
Ștefan Cazimir Între 12-14 septembrie 2003, Zilele culturii călinesciene s-au desfășurat, ca în fiecare an, la Onești (12-13 septembrie) și la Tescani (14 septembrie). Respectând programul, judicios gândit pe teme mari: Repere publicistice, Colocviu de literatură contemporană, Recitalul „Poetul în Cetate”, Cultură și sincronizare, ediția acestui an s-a impus prin trăsătura sa susținută de vie dezbatere. Având ca punct de pornire tema G. Călinescu și critica literară postbelică, moderator Eugen Simion
La Onești și la Tescani by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/13487_a_14812]
-
fiind exponent al artelor plastice, a apelat la vocea tinerei actrițe, Rodica Lazăr, de la Teatrul Bulandra, ambii originari din Onești. Tot ca dezbatere și nu ca simplă expunere, s-a derulat întâlnirea în „universul călinescian” din Galeriile Fundației, pe tema Repere publicistice. Nu s-a mai ținut seama de numărul publicațiilor propuse în program, ci - prin Nicolae Breban, Aura Christi, Carmen Mihalache, Al. Dobrescu, Viorel Savin și Cornelia Ștefănescu s-a accentuat formula și rolul revistelor literare, condiția materială necesară apariției
La Onești și la Tescani by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/13487_a_14812]
-
George Ar În micromonografia N. Steinhardt pe care am publicat-o în anul 2000 în colecția “Canon” a Editurii Aula, la capitolul de repere bio-bibliografice, referindu-mă la cele două excluderi ale lui N. Steinhardt de la Revista Fundațiilor Regale (din 1939 și din 1947), afirmam la un moment dat: “În 1947 este din nou eliminat de la R.F.R. (se pare în urma unui denunț al lui
În jurul unui “denunț” al lui G. Călinescu by George Ar () [Corola-journal/Imaginative/13396_a_14721]
-
părăsit / n-am vești de la tine / nu-l găsesc pe elohim / nu știu unde l-am pus / în cutia cu scule n-a rămas / decât un cui ruginit”. Orice altă atitudine suspectată de patetism și sentimentalitate emfatică este, de altfel, amendată, de la reperul biblic al marii suferințe (“stau lângă zidul plângerii / îmi număr degetele / două le-a luat apa”), la sugestia de profunzime “nocturnă” a eului (“sam ai plătit lumina mă-ntrebai / erai pudică te duceam cu vorba / îmi plăcea întunericul tău / mă
Note despre poezia Norei Iuga by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/13548_a_14873]
-
juriului, dar și spontan în cenacluri de seară ad-hoc. Prima ediție a Festivalului de poezie Prometheus a fost o reușită certă. Cu experiența acumulată la această ediție suntem siguri că în anii care vor veni Sfîntu Gheorghe va deveni un reper sigur pe harta poeziei românești. Publicăm alăturat poemul cu care Marius Chivu a cîștigat premiul I la 2003
Festivalul de poezie "Prometheus" by Reporter () [Corola-journal/Imaginative/13836_a_15161]