2,674 matches
-
din Constituția României constituie o reformă cu potențialul de a aduce un suflu nou în politica românească, promovând inclusivitatea și diversitatea. Prin scăderea pragului electoral și recunoașterea rolului parlamentarilor independenți, această propunere de revizuire ar putea nu doar să îmbunătățească reprezentativitatea în Parlament, dar și să consolideze încrederea cetățenilor în instituțiile democratice ale țării. Așadar, revizuirea propusă nu este doar o chestiune de cifre și praguri electorale, ci un subiect care atinge fundamentele democrației prin prisma participării și reprezentării. Este un
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
tacite crește responsabilitatea Parlamentului și are menirea să crească încrederea cetățenilor în parlamentari, elemente absolut necesare pentru confirmarea rolului sporit al acestei instituții în raport cu celelalte puteri. În inima mecanismului legislativ al oricărei democrații se află nu doar principiul reprezentativității, ci și cel al eficienței. Constituția României, legea supremă a statului, este pilonul principal pe care se sprijină întregul edificiu normativ, iar procedurile legislative trebuie să reflecte nu numai voința populară, ci și capacitatea de a răspunde rapid și adecvat
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
alineatul (3), care propune ca președinții consiliilor județene, primarii, inclusiv ai municipiului București și ai sectoarelor acestuia, să fie aleși prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat. Această schimbare ar putea asigura o mai mare legitimitate și o reprezentativitate sporită a voinței cetățenilor, întrucât actuala Constituție nu specifică mecanismul de alegere a acestor funcții în mod explicit. Prin alineatul (3), totodată, se propune limitarea posibilității de realegere a președinților de consilii județene și a primarilor la doar un singur
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
revizuire a articolului 133 din Constituția României reflectă o tendință pozitivă de modernizare și adaptare a sistemului judiciar la standardele de independență și imparțialitate. Unul dintre principalele argumente pentru revizuirea articolului 133 este acela de a asigura o mai bună reprezentativitate a judecătorilor de la toate nivelurile instanțelor de judecată, începând de la judecătorii și ajungând până la Înalta Curte de Casație și Justiție, dar și diversitate în cadrul CSM. Dacă în prezent membrii sunt numiți prin diferite mecanisme care pot
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
se desprind din această analiză comparativă sunt că, deși fiecare sistem judiciar are specificitățile sale, există o direcție comună către întărirea independenței și responsabilizării magistraturii. Reformele propuse în România urmează această tendință generală, cu o atenție deosebită acordată participării și reprezentativității la nivelul structurilor de autoguvernare ale sistemului judiciar. Concluzionând, propunerea de revizuire a articolului 133 din Constituția României este un demers care contribuie semnificativ la consolidarea independenței sistemului judiciar. ... 41. Articolul 134 se modifică și va avea următorul cuprins: (1
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
Acest lucru vine din dorința de a proteja independența justiției constituționale de influențele politicului. De exemplu, în Spania, judecătorii Tribunalului Constituțional sunt numiți de rege la propunerea camerelor Parlamentului, a Guvernului și a organelor judiciare, cu scopul de a asigura reprezentativitate și echilibru. Un punct important în dezbaterea privind revizuirea articolului 142 este legat de percepția independenței judecătorilor. În formularea revizuită a textului Constituției, fiecare dintre cele trei puteri ale statului nominalizează un număr egal de judecători, ceea ce poate oferi
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
sănătatea, cu efecte pozitive asupra dezvoltării pe termen lung a economiei. ... 28. Rolul și compoziția Consiliului Suprem de Apărare a Țării - schimbările aduse articolului 119, care reglementează compoziția Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), pot asigura o mai mare reprezentativitate și un echilibru între puterile statului în cadrul CSAT. Prin aceasta se poate garanta o mai bună coordonare a politicilor de securitate națională și de apărare, cu repercusiuni asupra stabilității și securității macroeconomice. ... 29. Alegerea autorităților locale și demiterea prin
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
publice. Acest lucru poate conduce la o mai mare profesionalizare a magistraturii și la o reducere a erorilor judiciare, oferind totodată persoanelor vătămate căi de atac eficiente pentru a-și proteja drepturile. Amendamentul propus la articolul 62 privind pragul de reprezentativitate în Parlamentul României, în contextul unui sistem politic multipartid, poate avea ca efect o mai mare diversitate în sfera politică. Prin această schimbare, partidele mai mici ar putea avea o șansă mai bună să fie reprezentate în forul legislativ, ceea
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
2% din bugetul național subliniază un angajament către o politică de apărare responsabilă și sustenabilă, care să nu pună presiune excesivă asupra resurselor financiare ale țării. Modificarea articolului 119, inclusiv introducerea noului alineat (2), reflectă o dorință de a crește reprezentativitatea și legitimitatea Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT). Prin includerea unor membri suplimentari și stabilirea unui cadru clar de desemnare a șefilor serviciilor de informații se urmărește asigurarea unei mai mari transparențe și un control democratic sporit asupra instituțiilor
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor), precum și în procedurile de atac împotriva actelor administrative și hotărârilor judecătorești. ... 17. Modificările aduse la articolul 62 privind reprezentarea în Parlament vor avea consecințe asupra legislației electorale (Legea nr. 208/2015), schimbând pragul de reprezentativitate pentru partide și condițiile de acces în Parlament pentru candidații independenți. ... 18. Adăugarea unei noi litere la articolul 65, litera l), care prevede desemnarea procurorului general și a șefilor principalelor direcții de investigații, ar putea influența Legea nr. 304/2022 privind
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
conform celor prevăzute în programele proprii de autocontrol și cu respectarea cerințelor stabilite la art. 5 alin. (2) . (2) Probele prelevate pentru implementarea programelor de autocontrol trebuie să asigure cantitatea minimă de produs necesară pentru efectuarea examenelor de laborator solicitate, reprezentativitatea lotului și să permită validitatea rezultatelor analizelor de laborator. (3) Operatorii din domeniul alimentelor de origine nonanimală sunt răspunzători de aplicarea regulilor, metodologiilor, procedurilor utilizate pentru prelevarea probelor în cadrul programului de autocontrol, precum și de manipularea, expedierea probelor și
NORMĂ din 7 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277934]
-
precizează că stabilirea, prin art. 26 alin. (15) din Legea nr. 115/2015, a unor criterii privind completarea birourilor electorale respectă prevederile constituționale, iar numărul de membri ai acestora trebuie limitat din motive obiective, de ordin logistic, și pe criterii de reprezentativitate. Referitor la critica adusă dispozițiilor art. 122 alin. (2) din Legea nr. 115/2015, invocă Decizia Curții Constituționale nr. 535 din 5 iulie 2016 și precizează că desfășurarea cu celeritate a procedurii electorale a impus lipsa reglementării unei căi de atac
DECIZIA nr. 426 din 11 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277519]
-
în anexa nr. 6. (4) La înregistrarea cererii la registratura DGASPC de către persoanele prevăzute la alin. (3), acestea prezintă documentele de identitate în original, precum și documentele prin care persoana este desemnată reprezentant legal sau documentul care face dovada reprezentativității. (5) În situația în care a fost exprimată opțiunea pentru acordarea de bonuri de carburant, carduri de carburant sau pentru decontarea carburantului, nu se mai acordă bilete de transport interurban persoanelor prevăzute la art. 24 alin. (2) și (4) din
HOTĂRÂRE nr. 43 din 18 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/278373]
-
Numele și prenumele ............................ ... 2. Domiciliul: localitatea ...........(sat, comună, oraș, municipiu). . . ......, sectorul/județul ......................., str. ...................... nr. ........, bl. ......, sc. .........., et. ........, ap. ........., cod poștal ....................... ... 3. Telefon ........................... ... 4. E-mail ............................ ... ... Actul și valabilitatea acestuia, prin care persoana este desemnată reprezentant legal, sau documentul care face dovada reprezentativității, conform pct. II: ........................................................... Pentru anul calendaristic ................. îmi exprim opțiunea: [ ] pentru acordarea gratuității la transportul interurban; [ ] pentru decontarea carburantului necesar deplasării cu autoturismul; [ ] acordarea bonurilor de carburant pe suport hârtie; [ ] acordarea de bonuri valorice pe suport electronic (card carburant). Cunoscând prevederile
HOTĂRÂRE nr. 43 din 18 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/278373]
-
Numele și prenumele ............................................... ... 2. Domiciliul: localitatea .............(sat, comună, oraș, municipiu). . . ........, sectorul/județul ......................., str. ...................... nr. ........, bl. ......, sc. .........., et. ........, ap. ........., cod poștal ....................... ... 3. Telefon ........................................................ ... 4. E-mail ......................................................... ... ... Actul și valabilitatea acestuia, prin care persoana este desemnată reprezentant legal, sau documentul care face dovada reprezentativității, conform pct. II: ................................................... Solicit decontarea carburantului pentru alimentarea mijloacelor de transport pentru care atașez bonurile fiscale aferente: Nr. crt. Data bonului fiscal Nr. și seria bonului fiscal Gradul de handicap Valoarea de decontat Gradul accentuat Gradul grav TOTAL Solicit ca
HOTĂRÂRE nr. 43 din 18 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/278373]
-
Numele și prenumele ........................................................................... ... 2. Domiciliul: localitatea .........(sat, comună, oraș, municipiu). . . ......., sectorul/județul ......................., str. ....................., nr. ........, bl. ......, sc. .........., et. ........, ap. ........., cod poștal ....................... ... 3. Telefon ............................................... ... 4. E-mail ................................................. ... ... Actul și valabilitatea acestuia, prin care persoana este desemnată reprezentant legal, sau documentul care face dovada reprezentativității, conform pct. II: ................................................. Cunoscând prevederile art. 326 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare, cu privire la falsul în declarații, declar pe propria răspundere că deplasările sunt efectuate numai în interesul propriu/al persoanei cu handicap
HOTĂRÂRE nr. 43 din 18 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/278373]
-
Numele și prenumele ........................................................................... ... 2. Domiciliul: localitatea .......(sat, comună, oraș, municipiu). . . ....... ..., sectorul/județul ......................., str. ...................... nr. ........, bl. ......, sc. .........., et. ........, ap. ........., cod poștal ....................... ... 3. Telefon ............................................... ... 4. E-mail ................................................. ... ... Actul și valabilitatea acestuia, prin care persoana este desemnată reprezentant legal, sau documentul care face dovada reprezentativității, conform pct. II: ................................................... Cunoscând prevederile art. 326 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare, cu privire la falsul în declarații, declar pe propria răspundere că deplasările sunt efectuate numai în interesul propriu/al persoanei cu handicap
HOTĂRÂRE nr. 43 din 18 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/278373]
-
d) Grupa valoric-prioritară 4: federații sportive naționale reprezentând ramuri de sport recunoscute sau nu de Comitetul Internațional Olimpic care concură la dezvoltarea sportului pe plan național și pot contribui la reprezentarea României pe plan internațional, dar cu un grad de reprezentativitate redus. ... Articolul 8 Finanțarea federațiilor eligibile pentru programul "Promovarea sportului de performanță" din bugetul Agenției Naționale pentru Sport se realizează în limita sumei aprobate și în funcție de încadrarea în grupele valoric-prioritare, astfel: a) Grupa valoric-prioritară 1: finanțare la nivelul
METODOLOGIE din 19 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277701]
-
și atribuțiilor Consiliului științific pentru a deveni o structură care să asigure coordonarea activităților de cercetare din ARBDD și suportul științific necesar luării deciziilor de management; • redefinirea rolului, componenței și modului de funcționare a Consiliului consultativ, astfel încât să asigure reprezentativitatea și participarea tuturor factorilor interesați în procesul de consultare și luare a deciziilor de către ARBDD; • modelarea circulației apei și a sedimentelor în Delta Dunării ca suport în luarea deciziilor de management privind lucrările de reconstrucție ecologică și decolmatare; • reformarea
HOTĂRÂRE nr. 22 din 15 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271262]
-
prevederile art. 131 alin. (3) din Legea învățământului superior nr. 199/2023, cu modificările ulterioare, procedura de stabilire și de alegere a structurilor și funcțiilor de conducere la nivelul instituției de învățământ superior, al facultăților și departamentelor trebuie să respecte principiul reprezentativității pe facultăți, departamente, linii, secții de predare și programe de studii, după caz, și se stabilește prin carta universitară. (3) Pentru a se asigura respectarea principiului reprezentativității, instituțiile de învățământ superior organizează alegerile pe circumscripții stabilite conform metodologiilor proprii de
METODOLOGIE-CADRU din 5 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274271]
-
nivelul instituției de învățământ superior, al facultăților și departamentelor trebuie să respecte principiul reprezentativității pe facultăți, departamente, linii, secții de predare și programe de studii, după caz, și se stabilește prin carta universitară. (3) Pentru a se asigura respectarea principiului reprezentativității, instituțiile de învățământ superior organizează alegerile pe circumscripții stabilite conform metodologiilor proprii de alegeri. Articolul 4 (1) Structurile de conducere în instituțiile de învățământ superior de stat sau particulare sunt: a) senatul universitar și consiliul de administrație, la nivelul instituției
METODOLOGIE-CADRU din 5 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274271]
-
administrație. Rapoartele de monitorizare și de control sunt prezentate periodic și discutate în senatul universitar și stau la baza hotărârilor acestuia. (11) Componența și mărimea senatului universitar sunt stabilite prin carta universitară, astfel încât să se asigure eficiența decizională și reprezentativitatea comunității academice. Articolul 14 (1) Consiliul de administrație al instituțiilor de învățământ superior de stat este format din rectorul și prorectorii instituției de învățământ superior, decanii facultăților, directorul general administrativ, directorul general adjunct administrativ și un reprezentant al studenților. În
METODOLOGIE-CADRU din 5 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274271]
-
departament; ... g) directorul școlii doctorale, funcție asimilată cu cea de director de departament. ... (3) Procedura de stabilire și de alegere a structurilor și funcțiilor de conducere la nivelul instituției de învățământ superior, al facultăților și departamentelor trebuie să respecte principiul reprezentativității pe facultăți, departamente, linii, secții de predare și programe de studii, după caz, și se stabilește prin carta universitară. (4) Funcțiile de conducere prevăzute la alin. (2) reprezintă funcții în domeniul didactic, a căror îndeplinire nu presupune prerogative de putere
LEGEA nr. 199 din 4 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271898]
-
cu performanțe profesionale slabe, în baza unei metodologii proprii și a legislației în vigoare; ... q) îndeplinește alte atribuții, conform cartei universitare. ... (3) Componența și mărimea senatului universitar sunt stabilite prin carta universitară, astfel încât să se asigure eficiența decizională și reprezentativitatea comunității academice. (4) Mandatul senatului universitar este de 5 ani. Durata mandatului unui membru al senatului universitar este de 5 ani. Pentru studenți, durata mandatului se reglementează prin carta universitară. (5) Senatul universitar este convocat de președintele senatului, rector sau
LEGEA nr. 199 din 4 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271898]
-
aer condiționat (exclusiv grupa 35.3 „Furnizarea de abur și aer condiționat”). Sunt cercetate exhaustiv unitățile cu peste 50 de salariați, iar cele între 4-49 salariați se cercetează selectiv pe baza de eșantion, astfel încât să se asigure un grad de reprezentativitate de cca. 90% la nivel de total industrie și minim 80% la nivel de diviziune CAEN Rev.2, reprezentativitate calculată pe baza cifrei de afaceri. Pentru o mai bună reprezentare a industriei alimentare în eșantionul de întreprinderi industriale sunt incluse și
PROGRAMUL din 22 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265601]