451 matches
-
și curat, despre a iubi frățiorul sau surioara, despre a respecta adulții și bătrânii, despre muncă și despre cinste, etc. Copilul preia valorile de la adult prin imitație, prin observații „la obiect” și nu prin teoretizări și reguli rigide. Acestea îi repugnă și nu fac decât să-i inducă o atitudine de respingere față de valorile respective. Din păcate, părinții oferă exemple personale puține, ba chiar contra-exemple, și se mărginesc la a impune reguli (” Să faci așa!”, „Nu ai voie să faci asta
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
trebuie să racolați oameni cu pistolul”. „Nu spui la nimeni! Lăsați acolo, că nu vi se Întâmplă nimica.” Da’ le era și lor frică... A trebuit să joc teatru cu ei. Cât am jucat eu teatru cu ăștia... Mie Îmi repugna, da’ ce dracu să fac? După ’89 nu v-a tentat să intrați În politică? Noi am zis că nu facem politică... Au zis unii: „Cum, dom’le, tu, care-i avut viața spulberată, să nu faci politică? Îi lași
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
ilogice, în armată n-am avut dreptul să le discut. Ajuns civil, mi-am luat revanșa și nu le-am mai primit tăcînd. Dacă m-am sustras de la ceva, m-am sustras de la orice formă de monitorizare și rinocerizare. Îmi repugnă să fiu în interiorul unei mulțimi cu aceleași reacții. Exemplu minor: aflat alături de sute de persoane care aplaudau viu, intens, entuziast, frenetic, căutam să dau mîinilor o altă ocupație ori un alt ritm. Neplăcîndu-mi ordinele, nu mi-au plăcut nici „campaniile
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
de Măndica și de Sergiu) la redactarea numărului (1/1980). Speram să-l scot pînă la finele lunii, dar, iată, se opune Filioreanu, cerînd modificarea paginii întîi și, implicit, a altora din interior. Argumentele mele trec pe lîngă el. Îmi repugnă teama lui superstițioasă de a nu „greși”. Cu astfel de precauții, va aplatiza curînd totul. În discuție, am invocat „specificul revistei”, pe care încă nu-l înțelege! Mi-a replicat că n-am suficientă „orientare”. Nu m-aș mira să
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
dovedit statornică în prețuirea valorilor”. Las deoparte faptul că n-a fost așa, și subliniez eroarea de a crede că poți face impresie cu astfel de considerații... patriotice. Destinate urechilor celor de la partid, ele sună găunos pentru ceilalți, cărora le repugnă tradiționalismul de ocazie. O intenție diferită s-a văzut la Ovidiu Genaru, care și-a compus cuvîntul (de premiat) sub forma unei apărări a poeziei. Uitîndu-se complice în sală, el a enunțat ca pe o cugetare proprie, pedant și ușor
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
cîte zile avem de trăit”. E vorba - nu încape îndoială - de „trecerea prin veranda verde”! Constat din nou că G. e „tare” în definiții: „Răzbunarea e o atitudine umană care-mi displace... Nu sînt în stare s-o profesez... Îmi repugnă!” Cît fals și redundanță! Dacă aș băga un pieptene și mai des în text, aș putea să arăt că autorul Conversației în oglindă nu stăpînește uneori prea bine nici acordul gramatical: „Tatăl tău n-a simțit esențialul: prezentul și viitorul
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
băut! Venit în târlici și cu bască găurită în sfârcul capului la oraș, a dat lovitura, pupând cu râtul lui de râmător toate mâinile întâlnite în cale; a plimbat copii de oameni sus așezați pe bulevarde: cuvântul RUȘINE i-a repugnat totdeauna. Este reputat, zbiară, cere, are! Casă de două milioane, mobilă japoneză, făcută din cancer cu un prieten-complice, trei mașini, bar la subsol cu vinotecă, amante pe dric și dame în patru labe pe sub birou, de toate ... Lăsat slobod e în
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
că sunt dispus să mă culc cu ele. Cred că de aici mi se trage tulburarea. Numai că nu mi-e deloc simplu să îmbrățișez o femeie când mintea nu-mi funcționează ca lumea. Nu vreau să înțelegeți că îmi repugnă femeile grase. Tulburarea și repulsia sunt două lucruri complet diferite. M-am mai culcat eu cu femei tinere, grase și frumoase. Mi-a plăcut. În cazul în care tulburarea este direcționată cum trebuie, răsplata este pe măsură. Dar se mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
80. Este vorba despre “Estetici ale romanului”, titlu, iar, discutabil. Primul capitol Îi are În vedere, e drept, pe “autonomiștii ficțiunii”, Queneau, Vian și, Yourcenar, Albert Cohen și, desigur, Julien Gracq, unul din marii singuratici ai literelor franceze. Lor le repugnă ideologia, ei sînt cei care cred În valoarea impusă prin stil individual, se reclamă de la clasici precum Stendhal, Flaubert, Chateaubriand, Breton. Iar dacă e să fie polemici, o fac, discret, condescendenți, avîndu-i În vedere pe prea avîntații contemporani adepți ai
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
epocii, pînă la acest prim volum din trilogia Ultimul regat, autor a 40 de titluri de proză. Dintre ele, aproape jumătate au apărut după 1990, unele au mai multe volume. Autorul se face cunoscut printr-un procedeu a ceea ce Îi repugnă mereu: mecanismele promoționale de piață. În 1991, binecunoscutul roman apărut la Gallimard Toate diminețile lumii este ecranizat. După film, numele lui Pascal Quignard Începe să conteze. Iată că, În 2002, pentru primul volum dintr-o trilogie, sau, după cum autorul mărturisea
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
speță, prin contactul direct cu aceasta, prin observarea ei directă, riguroasă. Omul medieval nu are sentimentul naturii, nu dorește să se piardă într-un peisaj primordial; aceasta este o invenție romantică, specifică unei sensibilități total diferite. Dimpotrivă, medievalului natura îi repugnă, îi provoacă teamă: o dată pentru că nu o poate controla, a doua oară pentru că dezordinea sa i se pare opusul ordinii divine. Singura perspectivă din care îl interesează este aceea de rezervor de simboluri: prin intermediul naturii, al animalelor mai ales, Dumnezeu
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
despre Parsifal în versiunea lui Christoph Schlingensief. Premiera de anul trecut a provocat un scandal care s-a perpetuat și anul acesta. Foarte curioasă, mi-am dorit o clarificare și deși ideea respingerii de plano a unei concepții înnoitoare îmi repugnă, trebuie să recunosc că am fost la fel de indignată ca mulți alți spectatori de inepția celor văzute. Sub acoperirea unei demagogii banale (toate războaiele sunt criminale, distrugerea planetei, omniprezența morții etc.)sunt asociate grămezi de semne care nu au nici o legătură
Pelerinaj la Bayreuth by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/11372_a_12697]
-
a ascuns după prăbușirea de la alegeri, Alianța D. A., în loc să apese pe accelerator, pune, în mijlocul cursei, frânele, gata-gata să se dea peste cap. Și asta în condițiile în care aleargă singur cât e pista de largă. Mai mult, mărturiseam că îmi repugnă obiceiul de a reduce vina la imoralitatea Partidului Conservator, când principalii promotori ai Alianței se vânează unii pe alții cu o agilitate de vânători de capete specializați în junglă. Politicieni reșapați, gen ex-peuneristul Tabără - ca să dau un singur exemplu - își
Masca cyberspațială by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11399_a_12724]
-
Constantin Țoiu Dec. 1960. Hans Castorp rătăcit în furtună de zăpadă, în haosul alb prin care înaintează. Fulgii hexagonali căzând peste el, identici în simetria lor, infiniți, fără nici o modificare a formei, simetrice ce repugna vieții... Hans Castorp spunându-și: Nu mă voi lăsa niciodată îngropat de această cristalometrie stupida și atât de ordonată..." Angoasa în fața naturii indiferente. Signum mortificationis, la Nafta, - observația lui Thomas Mann, în traducerea franceză: "Ce dont îl a besoin, ce
"Secolul versatil" by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15593_a_16918]
-
păgân” al lui Symmachus și platonicienii Macrobius și Servius, la sfârșitul sec. al IV-lea, vor opune totalitarismului creștin o viziune religioasă pluralistă, străduindu-se să înglobeze și să recupereze toate credințele trecutului, chiar și acelea care, la prima vedere, repugnau rațiunii. Elita romană se va mai hrăni din aceste credințe până la căderea Imperiului, după care acestea își vor continua existența lor subterană în Bizanț. Dacii s-au aflat la Roma, împreună cu alte popoare aflate în regiunea cunoscută azi sub numele
Roma Antică () [Corola-website/Science/299887_a_301216]
-
Hélène Cixous, ca un microcosmos al Dublinului, ce reproduce la o scară mai mică relațiile sociale ale orașului. "Portret al artistului în tinerețe" se concentrează pe conflictul dintre Stephen, fiul rebel, și părinții săi, o mamă a cărei religiozitate îi repugnă și un tată, pe care îl disprețuiește pentru viața plină de insuccese. În "Veghea lui Finnegan", familia pare mai degrabă un grup organic, în care individualitatea membrilor este mai puțin importantă, personajele devenind arhetipuri într-un proces continuu al dezvoltării
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]
-
fel ca Geneza) este o carte foarte profundă de simbolism cabalistic. Acest punct de vedere este expus de învățători cum ar fi H.P. Blavatsky, Eliphas Levi și Rudolf Steiner. Gnosticii creștini este improbabil să fie atrași de Apocalipsa deoarece le repugnă doctrina mântuirii prin Mielul sacrificat, care este parte centrală a Apocalipsei. Gnosticii creștini „credeau în iertarea păcatelor, dar nu printr-un sacrificiu pentru păcat... ei îl acceptau complet pe Hristos; viața iar nu moartea lui era nota dominantă a învățăturii
Apocalipsa lui Ioan () [Corola-website/Science/308601_a_309930]
-
720 î.Hr. atleții concurau dezbrăcați . Ultima ediție a jocurilor a avut loc în anul 392, fiind interzise doi ani mai târziu printr-un edict al împăratului roman Teodosiu I, din prejudecată religioasă (acesta era creștin, iar membrilor acestui cult le repugnau toate tradițiile legate de religiile păgâne), el ordonând distrugerea clădirilor Olimpiei. Până la acest moment final, timp de 12 secole Jocurile Olimpice s-au desfășurat neîntrerupt o dată la patru ani; au avut loc 293 de ediții . În anul 426, Teodosiu al II
Jocuri Olimpice antice () [Corola-website/Science/302316_a_303645]
-
îți consumi energia și pe urmă te simți fericit și ți se rupe de-orice altceva” (idem, pag 169). Și dacă sexualitatea nu poate fi reprimată cu totul, atunci ea este transformată într-o practică animalică, trivială, care - privită intrinsec - repugnă (Datoria față de Partid, după cum se spunea în școli) și permisă doar între soț și soție (cu toate că se tolerează parțial și sexul cu prostituatele din lumea prolilor); ceva asemănător se întâmplă și cu instituția familiei. Ea este permisă, chiar încurajată - de
O mie nouă sute optzeci și patru (roman) () [Corola-website/Science/302763_a_304092]
-
protecția, supraviețuirea, descendența, sau când trebuie să-și plătească prețul pentru a evita maladia ( = sancțiunea pentru trișor), el va fi condus în mod spontan spre crearea de interlocutori supranaturali; acest fapt se datorează pur și simplu pentru că primatului uman îi repugnă să fie trișor și că simte, în forul să interior, că atunci când ți se dă ceva trebuie ca asta să antreneze reciprocitatea. Dacă un bun este deja obținut, trebuie să mulțumim donatorului, altfel beneficiul ar putea fi retras", căci "dacă
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
Gherasim picture nu-și voiește satisfacția unor orgolii de autor. Purpura pe care mi-o exalta, în cutare tablou, nu e acolo pentru vreo slavă mundane, ci pentru a celebra ritualurile unei devoțiuni obstinate, capabilă de asprimi mortificatoare. Daca ii repugna planturoasa opulenta și întârzierea într-o ipostază artistică amenințată de confortul simplei manualități, facil încântată de sine, Paul Gherasim nu înțelege să le opună practică unui cerebralism provocator, de tip Marcel Duchamp, neantul cultivat cu delicii perverse. El își poate
Paul Gherasim () [Corola-website/Science/311937_a_313266]
-
nutrește un amestec straniu de dorință și repulsie, este resimțită ca o amenințare a carierei sale de scriitor. Kafka vorbește tot mai des despre nevoia de singurătate și intimitate. Viziunea sa despre "turnul de fildeș" este următoarea: Creșterea copiilor îi repugnă, dar tot el este cel care amintește cuvintele lui Napoleon: « Este teribil să mori fără copii ». Disputa sa interioră se coagulează în jurul a două viziuni despre viață complet antagonice. Pe de o parte, scriitorul nu poate uita imperativul tradiției. Privită
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
Luisa a aranjat o căsătorie pentru fratele ei mai mic: la Düsseldorf, la 2 iulie 1697, Gian Gastone de' Medici s-a căsătorit cu Anna Maria Franziska, moștenitoare a ducatului de Saxa-Lauenburg Düsseldorf. Lui Gian Gastone, soția lui i-a repugnat și din acest motiv s-au despărțit în 1708.
Anna Maria Luisa de' Medici () [Corola-website/Science/323676_a_325005]
-
Prin decembrie 1457 - ianuarie 1458 Villons s-a aciuit la Blois, la curtea "prințului-poet" ducele Charles d'Orléans care i-a acordat protecția și i-a cuprins trei balade într-un manuscris de-al său dar răzvrătítului poet i-a repugnat comoda viață de la curte și a fugit spre noi aventuri. După ce s-a alăturat bandei coquillarzilor, Villon a fost închis la închisoarea Meung-sur-Loire, de unde a fost grațiat de regele Louis XI. Revenit la Paris, spre sfârșitul lui noiembrie 1462, poetul
Opera lui François Villon () [Corola-website/Science/331553_a_332882]
-
e de datoria lor, dacă cred că pot veni într-o construcție alături de noi, să-și spună punctul de vedere, să creeze o majoritate. În niciun caz nu vorbesc despre luatul la bucată care nouă, cel puțin în PNL, ne repugnă după experiența UNPR", a explicat Cristian Bușoi. Cristian Bușoi, predicție sumbră pentru PRU la alegerile parlamentare Cât despre PRU, partidul lui Bogdan Diaconu, politicianul nu crede că are șanse să intre în viitorul legislativ. "E un segment electoral care rezonează
Cristian Bușoi, predicție sumbră. Calcule politice despre posibilii parteneri ai PNL () [Corola-website/Journalistic/102780_a_104072]