1,193 matches
-
a imaginii este dată de participarea directă a acesteia În cadrul Întâlnirii și al comunicării interpersonale. Imaginea este prezența concretă, specifică a persoanei. Ea este cea care, prin impresia pe care o produce, creează atracție, interes, simpatie sau, dimpotrivă, distanță, dezinteres, repulsie și antipatie. Este un tip special de comunicare prin imagine, o comunicare non-verbală, dominant emoțional-afectivă, o impresie interioară pe care fiecare o are despre celălalt. bă Semnificația psihologică a imaginii persoanei este dată de felul În care eul acesteia se
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
J.P. Sartreă. Eu Îl doresc pe celălalt, eu am nevoie de El, pentru că nu pot fi singur. Între un Eu și un Tu este o permanentă relație de atracție sau de respingere, care are la bază o dorință sau o repulsie, o curiozitate sau un interes etc. Dacă relația interumană este, din punct de vedere psihomoral, o dorință, Înseamnă că orice dorință este expresia unei nevoia mea de celălalt, sau, cum spune J.P. Sartre, „dorința este dată de lipsa ființei”. Dorința
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
atitudinile acestuia mă determin pe mine Însumi, care sunt privit la rândul meu”. Faptul că și eu sunt privit de celălalt stabilește o prezență comună, dar și sentimente interioare de ordin moral: milă, rușine, teamă, neliniște, Încredere, ajutor, compasiune, ură, repulsie etc. Faptul de „a-fi-privit” mă face, În mod firesc, să mă Întreb: cum sunt Eu văzut de alții? Această Întrebare Îmi stârnește atât o curiozitate, cât și o neliniște interioară. Aici trebuie făcută diferența dintre două atitudini, și anume: - „a-fi-privit-de-alții
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
situații cu caracter conflictual, partenerii cuplului nu mai pot menține un echilibru firesc În relațiile dintre ei. Sentimentele afective inițiale, de atracție, care au dus la constituirea cuplului, vor fi Înlocuite cu sentimente negative, de respingere, de refuz reciproc, de repulsie. În locul atracției apar situații noi. Fiecare vede și descoperă la celălalt defecte pe care fie că nu a vrut, fie că nu le-a putut vedea anterior. Vechile calități sunt Înlocuite cu defecte. Totul va degenera În tensiuni, conflicte, acțiuni
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
fi eventual asimilată cu „claustrofobia socială”, pe care o impune În cetate. Este gustul, chemarea pentru spațiile deschise care oferă perspectiva largă, nelimitată a unei perpetue libertăți. Ea reprezintă o incompletă desprindere de natură, de condiția physis-ului primordial, originar. Este repulsia sau teama de „situațiile Închise” ale vieții, specifică unor comunități umane cu o marcată notă psihomorală de factură emoțional-pasională. Semnificația nomadismului este legată de identificarea cu sentimentul timpului care curge, iar acesta este asociat spațiului nelimitat. Din acest motiv, spiritul
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
consolare, de mângâiere, de Încurajare este un ajutor, o susținere, o acțiune psihomorală extrem de importantă. Cuvintele construiesc o atmosferă de conversație care atrage și interesează, captivează sau care, dimpotrivă, pot Îndepărta persoanele una de alta, le pot traumatiza produce anxietate, repulsie. Cuvântul creează o ambianță de intimitate pe care o conferă conversația cu efect terapeutic, asupra celor cărora li se adresează. El construiește o atmosferă de cooperare, de colaborare, de consens. În plus, cuvântul este cel care oferă certitudine, Încredere, fiind
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
vor putea comunica liber, degajat, sincer. Atmosfera care se stabilește Între ele va avea un caracter tensionat, Încărcat din punct de vedere emoțional-afectiv negativ, de respingere reciprocă, care, de fiecare dată, va constitui un motiv de iritare, de conflict, de repulsie. Vor resimți această ambianță atmosferică ca fiindu-le străină, reprezentând o sursă de disconfort reciproc. Dezacordul dintre persoane poate să se producă imediat, o dată cu primul moment al Întâlnirii, sau poate să se dezvolte În timp, amplificându-se de la simpla tensiune
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
și care modifică relațiile interpersonale, comunicarea. Prin natura sa, conflictul are o latură psihologică, de confruntare combativă, și o latură morală, de schimbare a atitudinii față de celălalt, prin devalorizarea acestuia ca persoană. În cazul conflictului, instinctul combativ este dublat de repulsie, ură, antipatie, dorința de a-l domina și de a-l desființa pe celălalt. În conflict, persoanele devin adversari, Între ele sunt sentimente negative, de refuz și de respingere reciprocă. Conflictele par a fi inevitabile. Ele se pot produce oricând
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
sau În conflict. Orice evitare este o reacție interioară a mea, o atitudine care este declanșată de imaginea persoanei cu care sunt În contact sau de incertitudinea situației cu care mă confrunt. Imaginea celuilalt Îmi poate trezi sentimente negative (dispreț, repulsie, teamă, dezgust fizic, neîncredere etc.Ă. Acestea toate mă vor Îndepărta de persoana respectivă, pe care o voi evita, voi căuta să nu o mai Întâlnesc. Același lucru se petrece În cazul situațiilor neclare, incerte, care-mi trezesc aceeași gamă
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Într-o manieră extrem de amabilă, să primesc a locui În casa lui, ofertă pe care am acceptat-o cu dragă inimă. Sosind În Kronstadt, l-am Însoțit acasă la el - Însă, de la prima vedere, camerele Îmi provocară un sentiment de repulsie, căci totul indica dezordine și mizerie. Nemulțumirea mea crescu Încă și mai mult când, după o scurtă ședere În ospitaliera sa locuință, tânărul Îmi mărturisi că era ruinat deoarece tocmai Își pierduse În numai trei zile Întreaga avere la jocurile
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
În totalitate. Chiar dacă otrava animalului e Înghițită În cantitate considerabilă, ea este cu totul inofensivă, căci va fi descompusă de chil. Orătăniile pe care le-am ucis În experimentele făcute, bucătarul meu- un mahomedan - le-a gătit, desigur, cu multă repulsie, căci nu fusese halal, adică ucis În numele lui Dumnezeu, lăsând să i se scurgă sângele, ci a murit când sângele era Încă În organism. Oricum Însă, cel ce-mi deretica prin casă, un bangee din casta paria (Pariah), le mânca
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
o suită de „întâmplări” bizare ce însoțesc un accident și starea de agonie ce îi succedă, își contemplă din exterior alterarea identității. Ele par să fi acceptat resemnate acest proces de disoluție, dar nu din pricina vreunei fatalități, ci dintr-o repulsie funciară față de impostură. Eliberate de prejudecăți ori conformisme, încearcă debarasarea de complexele și frustrările care obstrucționează libertatea de gândire și de acțiune, vor să își înțeleagă identitatea profundă prin confesiuni necenzurate, dar și prin experiențe în lumi paralele, unde perspectiva
SAVIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289521_a_290850]
-
pe de o parte, o atitudine valorică privind protecția stării de sănătate mintală (psihică, morală și socială), care depinde de integritatea persoanei umane și de calitatea vieții acesteia; b) pe de altă parte, o atitudine gradată de rezervă, teamă și repulsie față de nebunie (boala mintală) ca stare dezonorantă ce devalorizează persoana umană și este asociată întotdeauna cu pericolul antisocial, potențial sau manifest, al acestor indivizi. Plecând de la aceste puncte de vedere teoretice, este demarată acțiunea de protecție socială față de nebunie, concomitent
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
vigilența personalului medical de supraveghere și evadând. Se nasc în aceste situații complicații deosebit de neplăcute. Bolnavii vor fi readuși la spital de familie, de serviciile medicale din teritoriu sau de organele de ordine. Aceasta va conduce la agravarea inadaptării și repulsiei lor față de spitalizare, accentuând traumatismul spitalizării. A doua categorie o reprezintă bolnavii cronici, care suferă de afecțiuni psihice cu evoluție îndelungată, sau personalitățile cu defecte postprocesuale care sunt internate de multă vreme, de luni sau ani, în spitalele de psihiatrie
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
pe care îl ocupă individul în cadrul grupului social-uman. Atitudinea societății față de boala psihică sau bolnavul mintal poate fi de două feluri: a) pozitivă, de ocrotire, ajutor, compasiune, acordare a asistenței de specialitate medicală sau socială, încurajare; b) negativă, de izolare, repulsie sau reprimare, pedeapsă sau excludere socială. Avem de-a face cu două tipuri de societăți: o societate de tip protector-tolerant și una de tip represiv-punitiv. Prima formă de societate acceptă tulburarea de sănătate mintală ca pe o suferință psihică, ca
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
ca oricare altă categorie de suferinzi. Această formă de asistență urmărește, în primul rând, „deculpabilizarea” bolnavului psihic și „restaurarea statutului psihosocial” al acestuia. Ideea de periculozitate persistă însă. Ea nu poate fi anulată și de aceasta se leagă frica și repulsia față de nebunie și nebuni. Pe aceste considerente, bolnavii psihic vor fi în continuare marginalizați prin supraveghere intrasau extraspitalicească, dar în forme mascate. Deși s-a produs o aparentă „eliberare socială”, „discriminarea psihomorală” va persista. Istoria nebuniei este mult prea lungă
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
o paralelă pe care scriitorul nu o deconspiră direct și definitiv. Și între cele două personaje centrale e sugerată o anume consubstanțialitate. Cu toată simpatia manifestată pentru Serafim ca exponent al naivității, V. îi prezintă și limitele, după cum cu toată repulsia față de Anghel, exponent al pragmatismului, nu îi ignoră mândria, spiritul de autoapărare. Textul e de un simbolism puternic nu numai prin analogia între destinul animalului și cel al lui Serafim Ponoară, dar și prin sugestia involuției de la zimbrul măreț, mit
VASILACHE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290443_a_291772]
-
ca alteralitate. Nu este recunoscută și nici acceptată ca alteralitate. Este trăită ca suferință personală, autentică și obiectivă. Este trăită ca o schimbare a naturii proprii. Este comunicată celorlalți. Nu este comunicată celorlalți. Produce compasiune din partea celorlalți. Produce teamă și repulsie din partea celorlalți. Se poate obiectiva. Este parțial sau deloc obiectivabilă. Reprezintă, de regulă, o tulburare organică, somatică. Reprezintă o experiență/trăire sufletească interioară. Nu afectează raporturile de comunicare interpersonală. Afectează în diferite forme și intensități raporturile și comunicarea interpersonală. Solicită
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
stăpânit” sau „posedat” de forțe malefice care-l conduc. El este „ieșit din minți” sau o „persoană rătăcită” etc. Terminologia este inspirată din comparația cu normele morale și sociale. Această terminologie are un caracter emoțional și ea exprimă teama și repulsia societății față de nebunie și de persoana nebunului. Constituirea și caracteristicile câmpului epistemologic în psihopatologie Limbajul unei științe are la baza sa intenția de a exprima obiectul cunoașterii respective. Prin „termeni lingvistici” obiectul cunoașterii respective este separat de alte obiecte și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
la început, are particularitățile sale specifice de care suntem absolut obligați să ținem seama ori de câte ori întreprindem un astfel de tip de activitate. 11. PSIHOZELE EXPERIMENTALE Aspecte generale Prezența nebuniei în lume a produs sentimente și atitudini paradoxale: uimire, neliniște, teamă, repulsie sau fascinație, toate generând, dincolo de orice formă de „atitudine socială”, întrebări. Prima și cea mai neliniștitoare dintre ele a fost: „Ce este nebunia?”. Deși am vorbit despre aceste aspecte pe larg, vom distinge două categorii de răspunsuri: culturale, de factură
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
dezacord cu personalitatea bolnavului și de care, cu toate încercările acestuia, nu se poate debarasa; c) bolnavul se simte asaltat de o „putere străină” exterioară și opusă voinței sale, de a cărei absurditate este conștient; d) orice obsesie presupune atât repulsie, cât și dorință din partea bolnavului. Fenomenele obsesive sunt extrem de variate și ele constau din următoarele: 1) Ideile obsedante: au un caracter de ruminații intelectuale și neproductive (Legrand du Saulle, P. Janet). Ele au, de regulă, un caracter interogativ (aritmomania, onomatomania
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
prin următoarele forme de manifestări, cu caracter interior, în planul conștiinței subiectului, reprezentate prin: - regretul pentru acțiunea comună, - remușcarea pentru modul în care a reacționat și pentru consecințele acestui comportament, - dorința sau tentativa de a încerca să repare actul comis, - repulsia față de actul comis asociată cu sentimentul de rușine și culpabilitate, - mirarea ca atitudine legată de imposibilitatea de a înțelege și explica „de ce ?” sau „cum a fost posibil ?” să se manifeste în „acel mod” persoana respectivă, - dorința de stingere a conflictelor
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
este cea care-i atribuie o anumită „etichetă de separare” în raport cu ceilalți indivizi, considerați normali. Bolnavul psihic este privit cu suspiciune datorită imprevizibilului conduitelor și acțiunilor sale, potențialmente antisociale. În spatele „măsurilor de protecție socială” se ascunde „teama societății” chiar și „repulsia” față de bolnavii psihici. Asistăm, în felul acesta, la un act de segregare, prin care statul și puterea politică va opera o separație între bolnavii somatici (considerați social nepericuloși cu excepția celor cu boli infecto-contagioase) și bolnavii psihici (considerați social periculoși). La
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
schimba. Omul bolnav este suferind. Bolnavul psihic sau nebunul depășește suferința. El devine altul prin nebunie. Este o ființă stranie, de neînțeles, schimbată. Bolnavul seamănă cu noi, pe când nebunul este străin de noi. Bolnavul trezește milă. Nebunul inspiră teamă și repulsie. Cu bolnavul se poate comunica. Cu nebunul orice comunicare este anulată. De bolnav te apropii. De nebun te îndepărtezi. Aceste atitudini se datoresc în primul rând unei mentalități sociale care are la bază frica de nebuni, proiectată, extinsă, asupra bolnavilor
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
imaginară, narativă, ireală, fantezistă, de regulă tematică, neconformă cu realitatea, ilogică, traducând o dispoziție constituțională de alterare a adevărului. Fetișism: perversiune sexuală în care plăcerea erotică este deturnată asupra obiectelor aparținând unor persoane de sex opus. Fobie: frică nejustificată sau repulsie patologică de un obiect, ființă, persoană sau situație. Frigiditate: tulburare caracterizată prin incapacitatea de a simți plăcerea sexuală sau de a avea orgasm, la femei. Frustrare: suferința psihică rezultată din privarea unei satisfacții vitale, resimțită de individ ca un obstacol
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]