1,025 matches
-
a tehnicilor psihanalitice. Mai important este însă celălalt eseu, Cel de-al treilea personaj, care va genera, prin reluare și amplificare, volumul Lumea personajului (1997). Corpusul de ilustrare este similar: Slavici, Mihail Sadoveanu, Rebreanu, Preda, cărora li se adaugă, la rescriere, Balzac, Dostoievski, Tolstoi și Gide. Dar interpretările conduc aici la o substanțială și originală teorie a personajului, ce provoacă sondaje profunde în armătura prozei realiste. Relevând unele incidențe cu teoriile lui Mihail Bahtin și René Girard, P. realizează o „sistematică
POPOVICI-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288968_a_290297]
-
nu înainte să optăm între următoarele puncte de plecare: postmodernismul desemnează în spațiul literar românesc: a) curent poetic lansat în Cenaclul de Luni; b) generație de creație distinctă; c) un anume moment poetic, și anume cel postbelic, caracterizat printr-o «rescriere» în altă cheie a modelelor (tipurilor) poeziei interbelice. [...] d) nu în ultimul rând, un anume mod de a face proza care consună cu cel al lui Barth sau Pynchon. Aici chiar că pot spune liniștit că Mircea Horia Simionescu e
POSTMODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]
-
Meridian”, „Timpul”, „Fapta”. Prima carte, nuvela Întovărășirea, îi apare în 1949. Reprezentant prolific al realismului socialist, N. este unul dintre condeierii care, dând tiparului și câte două romane pe an, neabătându-se nici un moment de la „linia partidului”, au contribuit la rescrierea falsificată a unor perioade din istoria interbelică și postbelică. Se găsesc în cărțile sale mai toate poncifele ideologice ale anilor ’50, întreaga recuzită tematică proletcultistă, propagate și dincolo de limita cronologică a „obsedantului deceniu”. Fie că au în centrul lor personaje
NEDELCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288400_a_289729]
-
sens la nivelul textului și sens la nivelul cititorului are o valabilitate limitată și strict metodologică. Între toate cărțile lui P., Critica de atelier a fixat cel mai bine în conștiința publică efortul său de întemeiere a unei fenomenologii a rescrierii (sau a unei critici a variantelor de creație), consacrată pregnant în cercetarea europeană de Gianfranco Contini. Pornind de la premisa că semnificația unui text literar se naște nu numai în raport cu alte texte, ci și cu sine însuși, în dinamica producerii sau
PAPAHAGI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288671_a_290000]
-
autorului și constituirea în sistem a intervențiilor sale asupra propriului text (confirmând ipoteza lui Pareyson conform căreia opera se naște totdeauna reinterpretată). În atelierele de creație ale lui N. Filimon, Ion Agârbiceanu, E. Lovinescu sau Ion Barbu, P. reconstituie traseele rescrierii, pe planuri tot mai complexe de referință, de la simpla substituție lexicală la modificarea armăturii macrotextuale, depășind reorganizarea muzicală a textului către refuncționalizările sale expresive. Operațiunea are darul de a compromite o serie de poncife critice de circulație curentă. În cazul
PAPAHAGI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288671_a_290000]
-
nu le mai retrăiască utilizând diferite strategii asociate problemei sale. Travaliul terapeutic este dirijat, deci, asupra emoției ca atare, în special asupra amintirilor sau a traumelor inițiale, în legătură cu care emoțiile se reactivează și care sunt abordate din nou prin intermediul unei „rescrieri a istoriei”. Schimbarea se manifestă prin modificările comportamentale, adică printr-o luptă în prezent. Este un travaliu terapeutic de lungă durată, deoarece modalitățile de percepere și de acționare, uneori la fel de vechi ca și vârsta pacientului care n-a cunoscut niciodată
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
tematic semnificativ. În cea de-a doua carte, Meșterul Manole. Prozatori ai lumii: Creangă, Sadoveanu, Rebreanu (2001), P. grupează patru eseuri ample, concepute, într-o primă versiune, în anii studenției sau în cei imediat următori. Forma lor este rodul unor rescrieri succesive (și concentrice), marcate prin datare. Studiul Meșterul Manole, amplificare și aprofundare a unei schițe inițiale (Manole, meșterul fiind chiar textul de debut al criticului în „Echinox”), urmată de o versiune intermediară (Apărarea unui voievod, în „Almanahul «Ramuri»”, 1985), rămâne
PECIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288745_a_290074]
-
arde-o bine, foc,/ gura-ți spune vorbe/ de cenușă-n loc,// gura-ți spune vorbe/ de cenușă-n loc,/ carnea mea curată/ arde-o bine, foc!” Punctul central al acestui exercițiu de mare adâncime formală și spirituală este, bineînțeles, rescrierea Doinei eminesciene, devenită în versiunea („varianta”) lui I. un poem inițiatic, în care tensiunea formală a versului se îmbină cu tonul profetic și vizionar, iar mistica pitagoreică a numerelor cu gândirea metafizică indiană: „! sufletul meu a mirare/ cearcă unu, doi
IVANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287648_a_288977]
-
americane și britanice la Universitatea de Vest din Timișoara, redactorșef al revistei Orizont, vicepreședinte al Institutului Cultural Român. Dintre volumele publicate, amintim: De veghe în oglindă (Cartea Românească, ediția I, 1989; ediția a II-a, 2005), Cartea eșecurilor. Eseu despre rescriere (Univers, 1990), Masca de fiere (Polirom, 2000), Scutul lui Perseu (Curtea Veche, 2003), Femeia în roșu (în colaborare cu Adriana Babeți și Mircea Nedelciu, ediția a III-a, Polirom, 2003), Cărțile crude. Jurnalul intim și sinuciderea (ediția a II-a
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
improvizate. E posibil, însă, ca frustrarea să-i fi fost provocată de faptul că, după experiența reușită cu The High Window - scris fără a face apel la povestirile anterioare -, se reîntorsese la metoda „canibalizării”. Într-adevăr, romanul se naște din rescrierea a două povestiri pubicate în revista Dime Detective („Bay City Blues”, iunie 1938, și „The Lady in the Lake”, ianuarie 1939). Chiar dacă modificările sunt substanțiale, romanul amintește de epoca în care accentul cădea pe redarea unei acțiuni alerte și abia
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
al Partidului Muncitoresc Român Editura Humanitas, București, 2006 Un studiu despre rolul și funcționarea nomenclaturii În timpul regimului comunist era așteptat În România din 1990. În primul rând pentru că trecerea de la un sistem politic dictatorial la unul democratic implică și o rescriere a istoriei care să explice relațiile de putere ce au structurat elita conducătoare a fostului regim și raporturile acesteia cu societatea. Înțelegerea formelor de dominație care au caracterizat sistemul dictatorial anterior și a complicităților sociale care au făcut posibilă această
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
comunismul, antifascismul și identitățile evreiești. Mircea Mihăieș (n. 1 ianuarie 1954). Profesor de literatură engleză și americană la Universitatea de Vest din Timișoara. Redactor-șef al revistei Orizont. Autor al volumelor: De veghe În oglindă, 1989, Cartea eșecurilor. Eseu despre rescriere, 1990, Femeia În roșu (În colab.), 1990, Cărțile crude. Jurnalul intim și sinuciderea, 1995, Victorian Fiction, 1998, Masca de fiere, 2000, Atlanticul imaginar, 2002, Scutul lui Perseu, 2003. Lucrează la o carte despre bătrânețe și la una despre doliu. Cei
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
surse diferite) într-un singur articol. Caracteristici: nu se confundă cu sinteza; important este ca alăturarea știrilor să fie centrată pe același eveniment; chiar dacă în text se poate simți stilul casei, stilul trebuie să rămână neutru, strict informativ; presupune obligatoriu rescrierea știrilor adiționate; dimensiunea variază între 20 și 100 de rânduri. Dacă subiectul impune o dezvoltare mai amplă, indicată ar fi redactarea mai multor articole, cu unghiuri de abordare cumva diferite; o importantă și imperativă cerință este omogenitatea scriiturii. La asta
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
și dinamism, despre un eveniment mai mult sau mai puțin important. Curtis D. MacDougall este și mai tranșant atunci când afirmă că relatarea repovestește o întâmplare a doua zi după apariția știrii: A doua zi, știrea va fi dezvoltată fie prin rescriere, fie prin texte suplimentare: localizare, continuare (running story) etc. Din păcate, această definiție ne oferă o imagine prea statică a unui gen preponderent activ, scris (așa cum spuneam) la fața locului, concomitent întrucâtva cu producerea evenimentului. Să reținem totuși o trăsătură
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
culturali printr-o altfel de accesare a acestora, având noi incidențe asupra psihicului uman. Modul de prezentare a cunoașterii stimulează noi interacțiuni între facultățile acesteia. Prezentarea informațiilor devine interactivă, favorizând osmoza dintre stimulii verbali, auditivi, vizuali, kinestezici. Constatăm astfel o rescriere și o convertire a conținuturilor culturale într-o formă digitală, creând noi tipuri de relaționări și dependențe între om și mașină, între om și informație, între om și om. Biblioteci întregi sunt acum scanate, iar ceea ce intră nou apare dintru
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
central al cunoașterii, translând și altora ceva din autoritatea lui epistemică. În plus, computerul nu rămâne doar un simplu artefact ce maximizează medierea. El nu întreține un raport neutral față de cunoașterea ce o transmite. Acesta produce o reașezare și o rescriere a tezaurului cunoașterii. Cunoașterea vehiculată de computer este recompusă, filtrată și structurată în consens cu alte liniamente formale, inducând strategii de gândire algoritmică, racordată la „pulsiunile” mașinii. Pentru prima dată, este vizat, în noile condiții de realizare a educației, și
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
A. se atașează filonului tradiționalist. Treptat, acest filon va fi tot mai apreciat de oficialitatea literară, pe măsura apropierii de sfârșitul anilor ’80. Tradiționalismul poetului se reliefează nu doar în preferințele tematice (folclorism explicit, aluzii retorice cu trimiteri la dacism, rescrieri de balade - precum Legenda Mănăstirii Argeșului), cât mai ales în prozodie. A. cultivă versul și strofa clasice, rima rară, combinațiile lexicale inedite. De aici o serie de poezii cu pretexte „ancestrale”, cu atmosferă vag folclorică. În cele mai bune exemple
AVRAMESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285507_a_286836]
-
la revistele lui N. Iorga, C. este, înainte de toate, un prelucrător iscusit al filonului narativ popular, român sau străin. Povestirile și snoavele lui pornesc de la un nucleu folcloric, pe care îl amplifică, îl transformă. Contribuția personală stă mai degrabă în „rescrierea” textului cu mijloacele autorului cult decât într-un spor de fantezie. Linia acțiunii, structura personajelor, semnificațiile de natură morală rămân cele caracteristice literaturii populare. Sunt de semnalat și accentele critice, de sorginte sămănătoristă, sau încercarea de a utiliza elementul fantastic
CARAIVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286097_a_287426]
-
ai copilului: „Se ridicase mânzul - întâi pe un genunchi, / Apoi pe celălalt, pe o copită. / Și dintr-o dată lumea din haos se-nchega / Și-și părăsea pământul întâia lui clipită.” Poetul transformă mirarea existențială a adolescentului într-un prilej de rescriere a întrebărilor fundamentale privind sensurile ascunse ale lumii, întrezărite pentru o clipă în picăturile ploii, în curcubeul fântânii sau în gheața izvorului: „Acum a-nghețat. / Peste ape / Un flux de lumini plângând l-a țesut. / Dedesubt - izvorul ce face? / și cum
ALEXANDRU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285244_a_286573]
-
descopăr conținutul cutiei negre, așa cum pot eu. Am comparat și am pus în contrast „conținutul“ cu opiniile din Underground, cu alte cuvinte am sortat asemănările și deosebirile, sperând că voi ajunge la o înțelegere mai profundă. O altă motivație pentru rescrierea scenei din perspectiva Aum, a fost sentimentul acela de anxietate care a persistat: „Problemele fundamenale, care au apărut în urma atacului, nu au fost rezolvate!“ Cei care se situează în afara sistemului principal al societății japoneze (în special tinerii) nu își găsesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
în posesia unui adevăr uluitor: acela că trăim într-una din infinitatea de Dimensiuni existente, declară Virgil Jones. Acceptarea naturii Dimensiunilor implică modificarea radicală a concepțiilor noastre despre ceea ce suntem și despre felul cum este lumea noastră. Mai implică și rescrierea de la început a cărții moralității și a priorităților. întrebarea pe care trebuie să ți-o pui este următoarea: există riscul de a deține prea multă cunoaștere? Dacă se face o descoperire minunată, ale cărei efecte nu pot fi controlate, ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
întâlnesc cu textul, mă citesc și sunt tentat a transcrie cele citite. A rescrie, iar și iar, același text, înciudat doar pe sărăcia de cuvinte, amărât că încă, parcă, șirurile nu au coerența pe care le-o simt, întristat că rescrierea minte, oricât de mult aș încerca să-mi potrivesc cadența de acum cu ritmul neîmblânzit al scrisului de dintotdeauna. Acum, oprit în fața vitrinei librăriei, privesc ultima mea carte. A apărut nu demult, dar deja mi se pare că este acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
Păcatele i-s iertate. Cine focu i-a cânta? / Tunurile și pușca / Cine focu i-a jeli? Numa sunetu puștii. Spontaneitatea acestui enunța testament ne duce cu gândul Înapoi spre momentul care a generat, prin Îndepărtare de contextul real și rescriere continuă de generații, metafora nunții mirifice din Miorița. (Mihai pop În „Cuvântul Înainte“ la Antologie de folclor din județul Maramureș, Baia Mare, 1980, vol. I, Poezia, p. 17) (RETROVIZOR) Teristule, s-a Întâmplat o mare nenorocire. Știu, nu te grăbi, știu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
ei veți Întîlni și aceste versuri (n.a.). * Acest capitol are, fără Îndoială, o legătură cu textul nostru „Istoria brutăriei nr. 4“ (apărută În volumul Aventuri Într-o curte interioară, Editura Cartea Românească, 1979, pp. 80-101), dar el nu este o „rescriere“ a aceluia, cel puțin nu În sensul pe care-l capătă termenul În prezentul „roman“ (n.a.). * A se vedea fragmentuk „DIALOGURI?“ din volumul nostru Efectul de ecou controlat, C.R., 1981, pp. 190-191 (n.a.). FILENAME \p D:\microsoft\docuri nefacute\Zmeura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
o întindere de asfalt plină cu actori costumați. Ușa ce dădea spre platoul 23 era larg deschisă. Chiar la intrare trei mexicani își spălau vopseaua de pe față. Îi aruncară lui Danny niște priviri plictisite. El văzu o ușă cu inscripția RESCRIERI, se îndreptă într-acolo și bătu. O voce strigă: — E deschis! Danny intră. Un tânăr înalt și suplu, în costum și cu ochelari cu ramă de baga, îndesa niște hârtii într-o geantă. Tânărul spuse: — Ești tipul care îl înlocuiește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]