150,170 matches
-
Ap 10,24) este Însemnat și solemn. Hotărârile adunării (conciliului) de la Ierusalim (Fp Ap 15,12-35) Înlesnesc deschiderea universală, Însă nu Înlătură cu totul Împotrivirea, care va dăinui și În veacul al II-lea, după cum relatează Iustin: există creștini care respectă legea mozaică și vor să le-o impună tuturor; alții sunt În schimb toleranți, pentru că o respectă fără a pretinde să fie urmată de toți; În fine, alții nu dau nicio importanță preceptelor rituale ale Legii (Dialogul 47). Dispozițiile redate
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
deschiderea universală, Însă nu Înlătură cu totul Împotrivirea, care va dăinui și În veacul al II-lea, după cum relatează Iustin: există creștini care respectă legea mozaică și vor să le-o impună tuturor; alții sunt În schimb toleranți, pentru că o respectă fără a pretinde să fie urmată de toți; În fine, alții nu dau nicio importanță preceptelor rituale ale Legii (Dialogul 47). Dispozițiile redate În Fapte reprezintă o recunoaște oficială din partea apostolilor și a bătrânilor din Ierusalim a evanghelizării celor dintre
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
să fie cu adevărat la un liceu de artă, nici să se descopere pe sine. Poate mai atras ar fi tânărul de la arte de designul copertei cu care l-ai putea prinde în plasa ta de profesor care trebuie să respecte o programă. Să gândești literatura pe termen lung și în idei, nu în concepte aplicate de multe ori anapoda, presupune un efort, ce-i drept, pentru profesor. Efortul de a citi (și) altceva decât Ion și Moromeții. Sunt de admirat
ALECART, nr. 11 by SIDONIA SERINOV () [Corola-journal/Science/91729_a_92898]
-
spune elevilor la clasă. Pe termen scurt și în linii mari, un profesor de română dintre „marii clasici" își va învăța elevii că un autor face parte din curentul..., că opera literară aparține speciei si genului..., si că trebuie interpretată respectând următorii itemi si aplicând următoarele concepte... Pe termen lung și în idei necontrafăcute, un profesor de literatură dintre „avangardiștii” sistemului, îi va lăsa pe elevi să citească. Mult și prost, poate dezorganizat și indecent de mult, pe sub bănci la orele
ALECART, nr. 11 by SIDONIA SERINOV () [Corola-journal/Science/91729_a_92898]
-
credea în iubire. O considera o pierdere de timp și o inutilă sursă de suferință. Singurul lucru care avea sens era matematica. Credea că mate îi poate oferi toate răspunsurile. Visul lui era să ajungă un mare matematician. Să fie respectat si să fie iubit de o lume întreagă. Să poată descoperi necunoscute legături logice și reguli. Să se amintească de el și peste sute de ani. Avea încredere totală doar în două lucruri: în Dumnezeu și în numere. Pentru că, zicea
ALECART, nr. 11 by Leonard Ostafi () [Corola-journal/Science/91729_a_92908]
-
totală doar în două lucruri: în Dumnezeu și în numere. Pentru că, zicea el, orice putea fi redus la numere. Și se punea pe filosofat. Chiar viața era o ecuație, și încă una destul de dificilă. Avea o profesoară pe care o respecta și o asculta ca pe un părinte. Numele ei era Gabe Bedry. O persoană cum rar găseai. Îi înțelegea pe elevi, îi respecta și, mai presus de toate, se ținea de ei până când toți atingeau potențialul maxim. Credea din tot
ALECART, nr. 11 by Leonard Ostafi () [Corola-journal/Science/91729_a_92908]
-
filosofat. Chiar viața era o ecuație, și încă una destul de dificilă. Avea o profesoară pe care o respecta și o asculta ca pe un părinte. Numele ei era Gabe Bedry. O persoană cum rar găseai. Îi înțelegea pe elevi, îi respecta și, mai presus de toate, se ținea de ei până când toți atingeau potențialul maxim. Credea din tot sufletul în Jacob. Îl considera un băiat bun, talentat, care într-adevăr iubea materia pe care ea o preda. În 2012 se împliniseră
ALECART, nr. 11 by Leonard Ostafi () [Corola-journal/Science/91729_a_92908]
-
omului. Botezul a curățit caracterul de păcat al poftei noastre obișnuite cu păcatul, dar ne-a lăsat nouă dezrădăcinarea totală a ei, în mod treptat, lucru pentru care am primit puterea la Botez, prin sălășluirea lui Hristos în noi. Dumnezeu respectă libertatea omului, nu o violentează, și nici nu acționează în locul lui, subminându-i demnitatea și voința spre bine. Dumnezeu dăruiește harul Său doar în măsura în care omul voiește și își deschide sufletul spre a-l primi. Botezul ne dă toată puterea de
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
Cel mai grav sunet pe care luth-ul îl putea produce a devenit limita inferioară a sistemului modal oriental și s-a numit Yakah. Denumirile sunetelor diferă, chiar și atunci când este vorba de același sunet repetat la interval de octavă, respectându-se principiul corespondenței dintre denumirile notelor și digitația luth-ului : un sunet amplasat în altă parte pe tastieră, capătă o altă denumire. Spre exemplu, octava sunetului cel mai grav - Yakah, se numește Naoua. Muzicologii orientali au acordat o importanță sporită
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
oscilat, în decursul istoriei, între rigoare și libertate față de litera partiturii. Acest raport a evoluat de la o libertate mergând până la arbitrar (în numele expresiei subiective), către un tot mai mare respect față de voința creatorului inițial. Alternativa între extremele - a respecta doar litera textului, rămânând la suprafața unei execuții ce poate fi stearpă, pentru că nu caută relații interne structurale, ci se mărginește să emită sunetele aproximativ cum sunt notate; sau, dimpotrivă, a modifica textul până la distorsiune, sacrificându-l în numele comunicării expresive
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
aparține astăzi trecutului. Ea a făcut loc în zilele noastre tendinței spre o organizare sonoră coerentă în scop de comunicare, cât mai conformă normelor constituite în timp ale limbajului muzical, care să poată dezvălui conținutul spiritual expresiv al operei respective, respectând întrutotul indicațiile existente în textul scris, presupuse a exprima viziunea sonoră a creatorului ei. În acest caz, se pune întrebarea unde se situează limitele corectitudinii, a căror depășire ar constitui o abatere de la voința acestuia; cu alte cuvinte care este
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
sensul. Ex. 9: Fr. Chopin, Preludiul op. 28 nr. 4. în mi minor a. Ed. Paderewski b. Ipoteza Reinhold Acordul de la mâna stângă (arătat de săgeată) avea în original un Sib în bas, nu La#. Menționăm că toate edițiile anterioare respectau scriitura lui Chopin, fără a-l corecta la armonie... Ipoteza lansată de autorul articolului este că, de fapt, în locul pauzei cu fermată, Chopin ar fi putut gândi un acord de sextă napolitană, suprimat și lăsat în suspensie (înlocuit de pauză
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
se ține pe timpul Recitativului, care trebuie să sune ca de la mare depărtare”<footnote Piero Rattalino: Le sonate per pianoforte di Beethoven, Musica Universita, Roma footnote>. La fel, Arthur Schnabel îndeamnă în ediția sa a Sonatelor ca pedalizarea originală să fie respectată peste tot „cu curaj”. Iar Clifford Curzon sublinia poziția lui Schnabel, că „nu pedalizarea trebuie modificată, ci calitatea tușeului”<footnote Idem, pag. 14 footnote>. Și mai mare rezistență a întâmpinat indicația de pedalizare temei refrenului Rondo-ului din Sonata în
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
va lua în seamă și să ignore altele (indiferent de justificarea invocată), nici să caute paliative prin care să eludeze o cerință de mare îndrăzneală artistică, ci să caute acea imagine sonoră (sau/și psihologică) în care toate indicațiile textului respectate întocmai să se poată înscrie. Respectarea pedalizărilor beethoveniene (și nu numai cele discutate aici, ci și cele din Sonatele op. 101 La major - partea II, op.110 Lab major- partea III, din Concertele nr. 3 în do minor - partea II
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
asemenea efecte de pedală. Înaintea lui, nimeni altul decât Joseph Haydn experimentase sonorități similare în prima parte a Sonatei în Do major Hob. XVI/50, pe care le notase la fel de explicit. În ultima vreme atari indicații au început să fie respectate strict, fără să mai provoace aceleași discuții, probabil și pentru că răspândirea muzicii lui Haydn este mult mai recentă, când auzul a devenit mai tolerant. Iată cele două fragmente în Ediția Wiener Urtext. Este de remarcat diferența de scriitură (inclusiv de
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
tolerant. Iată cele două fragmente în Ediția Wiener Urtext. Este de remarcat diferența de scriitură (inclusiv de durată a pedalei ținute) în registrul grav față de cel acut , unde se permit mai ușor suprapuneri disonante. d) Tocmai acei pianiști care nu respectă asemenea indicații exprese în numele unui auz jignit de „murdăria” sonorității create, sunt aceia care nu respectă nici claritatea contrastantă, necesară mai mult ca oriunde în pasajele învecinate. Ceea ce naște suspiciuni asupra calității unui auz care tolerează neglijențe flagrante, dar în fața
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
de durată a pedalei ținute) în registrul grav față de cel acut , unde se permit mai ușor suprapuneri disonante. d) Tocmai acei pianiști care nu respectă asemenea indicații exprese în numele unui auz jignit de „murdăria” sonorității create, sunt aceia care nu respectă nici claritatea contrastantă, necesară mai mult ca oriunde în pasajele învecinate. Ceea ce naște suspiciuni asupra calității unui auz care tolerează neglijențe flagrante, dar în fața unor probleme real-artistice rămâne supus eventual numai prejudecăților școlar-elementare. Cum spunea Sergiu Celibidache „nu ajunge să
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
reținut că pe lângă efectele benefice, exorfinele din făina de grâu, dacă se consumă în exces, pot declanșa un ciclu de alimentație compulsiv cu sindrom de abstinență la sistarea administrării - un adevărat comportament addictiv. Astfel se explică și dificultatea de a respecta dietele fără făinoase recomandate în tratamentul obezității. De reținut că există și riscul ca administrând alimente ce calmează durerea și oferă confort pacientului să mascăm evoluția bolii pe care durerea o semnalează - deci atenție când prescriem alimente „calmante ale durerii
Revista Spitalului Elias by MIHAELA CRĂCIUNESCU () [Corola-journal/Science/92039_a_92534]
-
să se vateme, făpturile lui Dumnezeu și să primească cunoștința lor ca Dumnezeu, având după har, aceeași cunoștință a lucrurilor ca Dumnezeu, datorită prefacerii minții și simțirii prin îndumnezeire<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, Răspunsuri către Talasie..., p. 32. footnote>. Dacă respectau porunca, primii oameni se puteau înălța treptat la un grad de desăvârșire atât de înalt, încât să nu mai poată păcătui niciodată. Părintele Profesor Dumitru Stăniloae, referindu-se la interpretarea de mai sus a Sfântului Maxim Mărturisitorul, afirmă : Deci îndumnezeirea
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
și a răspunde tuturor oamenilor cu puterea iubirii ce ne-o dă El. În acest sens, Sfântul Simeon Noul Teolog spune: Dumnezeu pururea voiește să-Și descopere și să ne arate iubirea Sa față de noi, ca și noi, înțelegând și respectând marea Sa bunătate, să voim să-L iubim pe El<footnote Sf. Simeon Noul Teolog, Cuvântări morale, cuv. 10, în Filocalia..., vol. VI, Edit. Humanitas, București, 1997, p. 142. footnote>. De nu ne-ar fi atins cu iubirea Lui până în
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
și a răspunde tuturor oamenilor cu puterea iubirii ce ne-o dă El. În acest sens, Sfântul Simeon Noul Teolog spune: Dumnezeu pururea voiește să-Și descopere și să ne arate iubirea Sa față de noi, ca și noi, înțelegând și respectând marea Sa bunătate, să voim să-L iubim pe El<footnote Sf. Simeon Noul Teolog, Cuvântări morale, cuv. 10, în Filocalia..., vol. VI, Edit. Humanitas, București, 1997, p. 142. footnote>. De nu ne-ar fi atins cu iubirea Lui până în
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
său către craioveni, reputatul specialist în cardiologie dr. Constantin Militaru precizează: „Organizăm aceste evenimente cu scopul de a ne aminti că avem o inimă care bate cu regularitate în pieptul nostru, care ne servește credincioasa, pe care trebuie să o respectăm”. Președintele Rotary Club Craiova, lect. univ dr. Armând Calota, subliniază: „Avem o inina de care trebuie să ținem cont, cu atat mai mult cu cât mulți concetățeni au o inimă bolnavă. Încercăm, să tragem un semnal de alarmă într-o
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93794_a_95086]
-
avut fîșia albastră plasată sus, urmând ca, în a doua parte a domniei lui Cuza, fîșia roșie sa fie dispusă pe partea superioară. După venirea lui Carol I, steagurile vor avea benzile dispuse pe verticală, România aliniindu-se astfel regulilor respectate de steagurile europene. Ziua Drapelului Național a fost instituită pentru a marca ziua de 26 iunie 1848, când Guvernul revoluționar a decretat ca Tricolorul - roșu, galben și albastru - să reprezinte steagul național al tuturor românilor; cele trei culori împărțite în
Mâine, 26 iunie, Ziua Drapelului Național al României [Corola-blog/BlogPost/93821_a_95113]
-
Prima întrebare pe care trebuie să și-o pună un jurnalist care se respectă ca profesionist, în lumea social media care ne înconjoară de peste tot, este: „Ce putem furniza pe rețelele de socializare?”. De la această problemă deontologică și-a pornit dezbaterea de principii „BBC College of Journalism”, notează „dailysabah”. La prima vedere, răspunsul este
Jurnalismul şi blogul – separate, dar împreună [Corola-blog/BlogPost/93844_a_95136]
-
să combată spusele de mai sus. Intră în discuție libertatea de exprimare, sacrosanctă în dreptul jurnalismului de opinie, care are în rândurile lui editorialiști remarcabili. În paralel, nu există, totuși, un set de reguli clare pe care jurnaliștii le-ar putea respecta atunci când abordează problematica timpului lor pe bloguri sau site-uri de tot felul. Mai mult, sunt des întâlnite siglele unor publicații în dreptul numelor unor ziariști care lucrează în cadrul acestora, dar scriu pe social media lucruri care nu reprezintă compania. Ca
Jurnalismul şi blogul – separate, dar împreună [Corola-blog/BlogPost/93844_a_95136]