728 matches
-
până atunci latente, din PNL. A fost o răbufnire a acelor liberali care, deranjați de conducerea autoritară exercitată de familia Brătianu, aspirau la locuri mai importante în partid și doreau să acceadă mai ușor la guvernare. În aceste împrejurări, acceptarea Restaurației de către Gheorghe Brătianu, fiul premierului liberal care impusese actul de la 4 ianuarie 1926, a constituit doar pretextul care a legitimat desprinderea celei mai importante disidențe liberale din deceniul al patrulea al secolului al XXlea. Imediat după constituirea partidului, Gheorghe Brătianu
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
o parte de mișcare politică. Deosebiri esențiale de păreri m-au izolat fără să izbutească a rupe legături ce-mi erau scumpe. Ca și dl Argetoianu, ca și d-ta, ca și alții am crezut că atitudinea partidului liberal față de restaurația monarhică, precum și față de realitățile vieții actuale nu era nici întemeiată, nici oportună. [ ...] partidul și-a schimbat, în parte, atitudinea, fără să dea însă țării sentimentul că această schimbare este fundamentală, definitivă. [.. ] În ce privește statul nostru, el se resimte, nu numai de
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
care trebuie să le ridic de la această tribună. S-a vorbit și de atitudinea noastră față de Coroană. Cea din iulie 1930 este cunoscută. Istoria o va judeca. Îmi ajunge să amintesc că am fost exclus atunci [...] În fața faptului îndeplinit al Restaurației și al entuziasmului de atunci al națiunii, spre a risipi toate nedumeririle, noi am socotit că trebuie să dăm încredere noului regim, să înlăturăm primejdia unor învrăjbiri lăuntrice, fără însă a abdica de la comandamentele demnității. Nu vicisitudinile politice determină atitudinea
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Carol al II lea (1930-1940), Editura Globus, București, 1990. Neagu, C., Marinescu, D., Fapte din umbră, vol. III, Editura Politică, București, 1980. Nedelea, Marin, Aspecte ale vieții politice din România, 1920-1926, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1987. Nedelcu, Florea, De la Restaurație la Dictatura Regală, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1981. Nedelcu, Florea, "Contradicții și reorientări în evoluția PNL,(1930-1931)", în Revista de Istorie, 1976, nr. 12, pp. 1860-1871. Neumann, Victor, Heinen, Armin, Istoria României în concepte. Perspective alternative asupra limbajelor socialpolitice, Editura Poliroim
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
1930-1931)", în Revista de Istorie, 1976/ 12 . 11 Lucian Boia, "Gheorghe I. Brătianu (1898-1953)", în Studii și Articole de Istorie, XXXVII, 1978. 12 Ion Bitoleanu, Din istoria României moderne 1922-1926, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981. 13 Florea Nedelcu, De la Restaurație la Dictatura Regală, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1981. 14 Gh. Buzatu, Claudiu Secașiu, "Din arhiva istorică a României contemporane (II)", în "Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie "A. D. Xenopol" Iași, XXIII, 1986, vol. II. 15 Lucian Nastasă, "Din arhiva Universității Mihăilene
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
126 "Mișcarea", Iași, nr. 253, 8 noiembrie 1930, p. 1. 127 "Dreptatea", nr. 922, 955; 1 noiembrie, 10 decembrie 1930; pp. 4, 4. 128 Gh. Tătărescu, Guvernul de mâine, Scrisul românesc SA, Craiova, 1930, pp. 5, 47; Florea Nedelcu, De la Restaurație la Dictatura Regală, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1981, pp. 25-26; Narcis Dorin Ion, Gheorghe Tătărescu și Partidul Național Liberal 1944-1948, Editura Tritonic, București, 2003, p. 18. 129 Arhivele Naționale Istorice Centrale, București, fond Direcția Generală a Poliției vol. I, dosar 10
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
2 noiembrie, 1937; pp. 1, 1. 633 Idem, nr. 1919, 2 decembrie 1937, p. 1. 634 În primăvara anului 1937, Corneliu Zelea-Codreanu a intrat în legătură cu Gheorghe Brătianu, prin intermediul lui Mihai Antonescu, elaborând un plan comun de acțiune. Florea Nedelcu, De la Restaurație la Dictatura Regală, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1981, p. 200; Victor Spinei, coordonator, op. cit., p. 298; Ioan Scurtu, Gheorghe Buzatu, op. cit., p. 319. 635 "Mișcarea", nr. 1915, 27 noiembrie 1937, p. 1; C. Argetoianu, Însemnări zilnice, vol. III, Editura Machiavelli, București
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
nr. 15413, 3 aprilie 1934, p.7. 729 C. Neagu, D. Marinescu, Fapte din umbră, vol. III, Editura Politică, București, 1980, pp. 117-118. 730 Arhivele Naționale Istorice Centrale, București, fond Casa Regală, dosar 6/ 1935, f. 49; Florea Nedelcu, De la Restaurație la Dictatura regală, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1981, p. 186; Victor Spinei, coordonator, op. cit., p. 298. 731 "Mișcarea", nr. 1692, 20 ianuarie 1937, p.1. 732 "Viitorul", nr. 8733, 19 februarie 1937, p. 3. 733 "Monitorul Oficial", partea a IIIa, Dezbaterile
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
din 12 martie 1937, pp. 2622, 2623; "Mișcarea", nr. 1738, 15 martie 1937, p. 1. 738 În primăvara anului 1937, Corneliu Zelea-Codreanu a intrat în legătură cu Gheorghe Brătianu, prin intermediul lui Mihai Antonescu, elaborând un plan comun de acțiune. Florea Nedelcu, De la Restaurație la Dictatura Regală, Editura Dacia, ClujNapoca, 1981, p. 200; Victor Spinei, coordonator, op. cit., p. 298; Ioan Scurtu, Gheorghe Buzatu, op. cit., p. 319. 739 "Mișcarea Mehedințiului", Turnu Severin, nr. 5, 15 martie 1937, p. 2. 740 Armin Heinen, op. cit., p. 331
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
f. 3-4. 871 Arhivele Ministerului de Justiție, fond Penal, dosar 10176, vol. 6, f. 145. 872 Armand Călinescu, Însemnări politice, Editura Humanitas, București, 1990, p. 378; Constantin C. Giurescu, Amintiri, Editura Sport Turism, București, 1976, p. 266; Florea Nedelcu, De la Restaurație la Dictatura Regală, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1981, p. 387; Armin Heinen, Legiunea Arhanghelului Mihail, traducere de Cornelia și Delia Eșianu, Editura Humanitas, București, 1999, pp. 348, 350. 873 Ioan Scurtu, Gheorghe Brătianu, op. cit., p. 336; Armin Heinen, op. cit., p. 343
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
considerabil, te afli implicat în revoluții prodigioase, ele îți dau o importanță care ține de hazard și pe care vulgul o ia drept meritul tău personal; pierdut în razele pe care le împrăștia Bonaparte, Domnul de Talleyrand a strălucit sub Restaurație cu o strălucire de împrumut: aceea a unei sorți care nu fusese a lui. Poziția întâmplătoare a prințului de Bénévent i-a îngăduit să-și atribuie puterea de a-l fi răsturnat pe Napoleon și onoarea de a-l fi
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
îi mulțumea fiecăruia pentru admirația lui printr-un semn cu capul și printr-un surâs. În două epoci, Doamna Récamier a avut de suferit mari încercări ale sorții: prima oară la începutul Impe riului, a doua, în primii ani ai Restaurației. Atunci a fost momentul când s-a retras într-un apartament din Abbaye-aux-Bois, în 1819. N-a mai ocupat un loc în lumea vremii decât după ce s-a văzut instalată în acest modest azil, la o margine a Parisului. De
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
ăChartres, 1798-Veneția, 1873). Critic literar și traducător, povestitor și poet. După absolvirea liceului „Ludovic cel Mare“, tatăl său, mare admirator al lui J.-J. Rousseau, îl obligă să facă ucenicie la un tipograf. Este închis împreună cu acest iacobin de poliția Restaurației și sunt eliberați la intervenția lui Chateaubriand. Urmează șapte ani de exil în Anglia. Revenit în Franța, publică versuri și proză, iar în 1828 împarte cu Saint Marc Girardin premiul Academiei pentru Tablou al progresului limbii și literaturii franceze de la
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
în 1802 - Geniul creștinismului și René, urmate de Martirii în 1809. După asasinarea ducelui d’Enghien devine ostil lui Napoleon I și pleacă într-o călătorie în Orient ă1806-1807), iar la întoarcere publică Itinerar de la Paris la Ierusalim ă1811). În timpul Restaurației este ambasador la Berlin, la Londra și ministru de externe între 1822 și 1824. Este adeptul monarhiei constituționale și al libertății presei. Din 1818 începe legătura lui cu Doamna Récamier, care durează până la sfârșitul vieții. Ultimii săi ani îi consacră
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
cererea lui Napoleon I, Actul adițional la Constituțiile Imperiului, considerat azi ca prima constituție democrată a Franței. După Waterloo, emigrează în Belgia și în Anglia ă1815-1816), unde publică Adolphe, care se află la obârșia romanului modern de analiză psihologică. Sub Restaurație, se manifestă ca ziarist liberal și i se deschide o lungă carieră parlamentară, devenind șef al partidului liberal; discursurile și pamfletele sale de apărător al drepturilor cetățenești au un mare ecou popular. Între 1824 și 1830 apar cele 5 volume
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
dezbaterile din Adunarea Constituantă și ajunge ministru al justiției, el fiind cel însărcinat cu arestarea și apoi cu procesul lui Ludovic al XVI lea. Grație 307 lui Robespierre, scapă de ghilotină și străbate Directoratul, Consulatul și Imperiul, menținut în onoruri. Restaurația îl respinge și moare uitat. -, -GENLIS, STÉPHANIE FÉLICITÉ DU CREST DE SAINT AUBIN, contesă de ăChampcéri, 1746-Paris, 1830). Romancieră, autoare dramatică și memorialistă. La început atașată Revo luției și ducelui de Orléans ăv.) ăPhilippe Égalité); după ghilotinarea ca girondin a
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
interese printr-o legislație adecvată și mai ales prin educație. JORDAN, CAMILLE ăLyon, 1771-Paris, 1821). Om politic. În 1802, la îndemnul Doamnei de Staël, publică Adevăratul sens al votului asupra Consulatului pe viață, diatribă antibonapartistă; deputat în 1816, la începutul Restaurației. A lăsat și un volum de Discursuri ă1818). -, -JOUBERT, JOSEPH ăMontignac, 1754-Villeneuve surYonne, 1824). Moralist și epistolograf. Consilier al Universității din Paris; prieten al lui Chateaubriand; este cunoscut mai ales pentru Cugetări, eseuri, maxime, publicate postum, în 1842. S-a
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
lui Marat. La 17 iulie 1791, în calitate de comandant al Gărzii Naționale, reprimă brutal manifestația republicană de pe Câmpul lui Marte, marcând astfel victoria temporară a moderaților; emigrează din 1792 până în 1800, însă sub Imperiu refuză orice post oficial; deputat liberal sub Restaurație. În iulie 1830 este pus din nou în fruntea Gărzii Naționale, contribuind decisiv la înscău narea lui Ludovic Filip, de care s-a detașat însă curând. LA MOTHE, de fapt LA MOTTE, ANTOINE HOUDAR DE ăParis, 1672-Paris, 1731). Om de
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
Ambasador în Marele Ducat al Varșoviei, sub Napoleon I Bonaparte, care îl destituie, făcându-l responsabil de eșecul campaniei din Rusia ă1812). RASPAIL, FRANÇOIS-VINCENT ăCarpentras, 1794- Arcueil, 1878). Chimist, medic și om politic. Face parte dintre intelectualii idealiști câștigați, sub Restaurație, de ideile republicane și hotărâți să le pună în aplicare; membru al organizației revoluționare „Societatea drepturilor omului“, a participat la Revoluția din 1830; adeziunea la societățile secrete sub Ludovic Filip îl duce la închisoare, de unde iese ca să înființeze ziarul republican
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
încarcerat și pleacă în exil la Bruxelles ă1856-1863). Reîntors, este ales deputat în 1869, închis din nou în 1874 și reales deputat republican în 1876. RÉCAMIER, JEANNE FRANÇOISE JULIE ADÉLAÏDE BERNARD, Doamna ăLyon, 1777-Paris, 1849). Căsătorită cu bancherul Récamier în timpul Restaurației; între 1819 și 1849 a reunit, în salonul din rue de Sèvres ăîn clădirea mânăstirii L’Abbaye-aux-Bois), elita intelectuală și socială a timpului. În 1848 se face acolo, în fața unui auditoriu format din prieteni și critici, printre care Sainte-Beuve, citirea
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
PIERRE PAUL ăSompuis, 1763- Châteauvieux, 1845). Om politic, avocat, profesor universitar. În timpul Revoluției, secretar al primei Comune din Paris ă1793). Deputat în 1795 în Consiliul celor cinci sute; în 1811 este numit profesor de istorie și filozofie la Sorbona. Sub Restaurație se distinge ca adversar al exceselor extravagante și ca membru al partidului moderat constituțional și ca șef al grupului doctrinarilor, din care făcea parte și Guizot, inspirator al guvernului cu tendințe liberale al lui Decazes, ce reprezenta interesele claselor mijlocii
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
când este revocat pentru că se opusese rupturii cu Austria, pentru a cădea apoi, în 1809, în dizgrație; în 1814 devine șef al guvernului provizoriu și ministru de externe. A jucat un rol esențial în Congresul de la Viena ă1814-1815). Spre sfârșitul Restaurației trece în opoziția liberală și, după 1830 și urcarea pe tron a lui Ludovic Filip, este numit de acesta ambasador la Londra ă1830-1834). Când a murit avea 84 de ani și jucase un mare rol în politica europeană. E drept
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
termeni referitori la adepți ai unor doctrine și curente politice: comunist, separatist, stalinist, fascist etc.; 4. termeni referitori la mentalități și atitudini politice: apolitism, demagogie, elitism, xenofobie, rasism etc.; 5. termeni referitori la acte/ activități/ acțiuni politice: centralizare, represiune, depolitizare, restaurație, insurecție, represiune etc.; 6. termeni referitori la caracteristicile referenților din sfera politică sau la apartenența la o doctrină, concepție, mentalitate, la acte/ activități/ acțiuni politice: anarhic, contrarevoluționar, democratic etc. Investigarea vocabularului politic impune precizarea criteriilor de delimitare a acestuia, ca
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Italia, dar trădarea corpurilor constituite cîștigă. Imperiul este măturat; Napoleon abdică la 6 aprilie 1814 și pleacă în Insula Elba. În doi ani visul s-a prăbușit deci: el renaște totuși. Din Insula Elba, Napoleon asistă la instalarea unei prime Restaurații a Bourbonilor, care face să reînvie amintirile revoluționare și ostilitatea față de Vechiul Regim. El își încearcă din nou șansa: "zborul vulturului" îl readuce la Paris, la 1 martie 1815, dar acolo, în loc să accepte ajutorul popular și să se bazeze pe
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
în tabăra spaniolă de dîrzenia unui popor patriot și creștin susținut de clerul său, iar în tabăra franceză de frică. 22. Monarhia constituțională în timpul notabililor Timp de o treime de secol, Franța a trăit două experiențe de monarhie constituțională. După Restaurație, monarhia din iulie consfințește cuceririle liberale din 1789. Societatea este dominată de opoziția dintre lumea notabililor și popor. Economia se transformă începînd cu 1840. Restaurația Instaurarea regimului. Ludovic al XVIII-lea acordă la 4 iunie 1814 o Cartă Constituțională. Termenul
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]