1,284 matches
-
22 de ani. Cu șapte ani mai tânără ca mine. Ca fată e destul de matură., interveni soția lui Bidaru. Veți forma cea mai potrivită pereche! Ce specialitate are, unde lucrează? Deocamdată nicăieri. A lucrat ca funcționară, dar i s-a restructurat postul. Acum este elevă în clasa a XI-a la Liceul seral, unde am și eu ore. Învață bine și are note mari. Cu alte cuvinte, se căsătorește profesorul cu eleva. Nu prea bate bine la ureche... E vorba de
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
management se delimitează mai multe componente principale cărora le corespund funcțiile sau atributele conducerii previziunea, organizarea, coordonarea, antrenarea și control-evaluarea. Acestea 14 alcătuiesc conținutul procesului tipic de management, care se exercită în toate organizațiile. Procesul tipic de management se poate restructura, în funcție de modul în care sunt concepute și exercitate atributele sale, în trei faze sau etape principale: − faza previzională - caracterizată prin preponderența previziunii bazate pe anticiparea de modalități, metode, soluții organizatorice, motivaționale și de evaluare superioare, corespunzător evoluției predeterminate a organizației
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
management se delimitează mai multe componente principale cărora le corespund funcțiile sau atributele conducerii previziunea, organizarea, coordonarea, antrenarea și control-evaluarea. Acestea 14 alcătuiesc conținutul procesului tipic de management, care se exercită în toate organizațiile. Procesul tipic de management se poate restructura, în funcție de modul în care sunt concepute și exercitate atributele sale, în trei faze sau etape principale: − faza previzională - caracterizată prin preponderența previziunii bazate pe anticiparea de modalități, metode, soluții organizatorice, motivaționale și de evaluare superioare, corespunzător evoluției predeterminate a organizației
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
cînd celelalte națiuni luau în discuție "capacitatea militară" a unui articol 762. Așa se face că listele țărilor vest-europene cu articole aflate sub embargo erau mult mai scurte decît ale Statelor Unite. CSN avea de ales între două alternative. Putea să restructureze politica americană de export, orientîndu-se după COCOM, permițîndu-le comercianților americani să exporte articole considerate strategice după criteriul "potențialului de război" prevăzut de CSN 152/3. Sau dacă nu, putea rămîne la aceeași politică restrictivă, dezavantajîndu-i pe comercianții americani în competiția
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
2206. În acest timp, Bucureștiul și-a continuat negocierile cu băncile creditoare privind reprogramarea restanțelor. În cele din urmă, băncile au acceptat formula adoptată de Clubul de la Paris, în iunie 1982, și au convenit, pe data de 7 decembrie, să restructureze datoriile în valoare de 1,7 miliarde de dolari. România avea să achite 80% din restanțele pentru 1981 și din principalele datorii pentru 1982 într-un interval de șase ani și jumătate, cu o amînare de trei ani. Restul de
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de alianță a liberalilor care l-au determinat pe acesta din urmă să se retragă, el a ajuns la Cancelarie în septembrie 1982, menținîndu-se în acest post fără întrerupere timp de patru legislaturi consecutive. Succesul, în cadrul RDG, al CDU-ului restructurat de Lothar de Maizières, la primele alegeri libere din 18 martie 1990, îi aparține. La 2 decembrie el a cîștigat alegerile din primul Bundestag unic, cu 43,8% din voturi. Alegerea lui Roman Herzog la președinția Republicii în mai 1994
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
a fost reprezentată de eliminarea treptată a barierelor netarifare, realizată simultan cu reducerea graduală a taxelor vamale existente în calea comerțului reciproc. Ulterior însă, în special în cazul țărilor mai avansate în ceea ce privește procesul de reformă, care au reușit să-și restructureze instituțiile în același ritm cu restul economiei, generarea de comerț s-a realizat și prin intermediul efectelor dinamice (concurența în creștere datorată eliminării monopolurilor interne, economiile de scară apărute ca urmare a intrărilor masive de investiții străine directe, diversificarea gamei produselor
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
cinstea aproape pe nimic. Experiențe de acest gen, de-a dreptul surprinzătoare, am avut și cu alte persoane care mi-au înșelat încrederea, dezvăluindu-și astfel minusurile din structura caracterului. Imediat după 1989, caracterul multora dintre concetățenii noștri s-a restructurat și s-a metamorfozat brusc. Și-au trecut în conservare 193 însușirile de caracter cu care au operat în epoca de aur - și care le-au adus numai foloase și privilegii - și au scos de la naftalină trăsăturile de rezervă: egoismul
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
noi, într-adevăr, din impactul logicii economice triumfătoare asupra producerii și promovării operelor spiritului. Reorientarea obiectivelor strategice ale statelor se produce pe frontul schimburilor internaționale, cu atît mai mult cu cît statele sunt mai dependente de comerțul exterior. Imaginarul se restructurează, devenind mai colorat economic și mai puțin cultural. De aceea producerea și răspîndirea operelor culturale autentice au de suferit. Guvernele au reacționat și promovează politici specifice, discutabile desigur. Dar de ce nu am privi lucrurile și altfel ? Economicul nu este și
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
culturale își vor prezerva calitatea, autenticitatea și valoarea. Cultura este preponderent individualistă și aici poate fi salvarea. Formele colective, socializate și socializante de cultură sunt mai compatibile cu piața și principiile sale. Instituțiile culturale și industriile culturale trebuie să-și restructureze oferta în funcție de cerințele unei piețe marcate de "mîna vizibilă" a globalizării economiei și culturii. Specificitățile culturale, tradițiile, limbile și culturile mici au desigur de suferit, liberul schimb și concu rența consacrînd suveranitatea consumatorului, el însuși însă manipulat prin tehnici de
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
economic, social, politic, religios, etic, etnic etc. Generic, le putem denumi "haosul arab", situate la întîlnirea dintre hazard și necesitate. Totul pleacă de la criza ce a pornit din America și care a destructurat o lume, ce caută acum să se restructureze. Omenirea a început să înțeleagă că viitorul poate fi mult diferit de ceea ce am avut în ultimele decenii. Istoria încă nu e scrisă, abia își ițește umbra, deși scenarii există. Sunt vremuri grele și vor mai fi multe morminte pînă
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
un grup de 20 de țări au semnat acorduri cu China prin care acceptă noua monedă. Printre aceste figurează și țări mari cum e Brazilia și surpriză ! Japonia. E clar : marcat și el de sindromul iugoslav, sistemul monetar internațional se restructurează din temelii. Nici vorbă de "lăstari verzi". Sărbătoarea Învierii Domnului, 1999. Orașul este bombardat cu sălbăticie de forțele NATO, în ciuda rugăminților de încetare temporară a focului ale Papei și ale multor episcopi creștini. Belgrădenii au ieșit pe străzi cu lumînări
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
noi, într-adevăr, din impactul logicii economice triumfătoare asupra producerii și promovării operelor spiritului. Reorientarea obiectivelor strategice ale statelor se produce pe frontul schimburilor internaționale, cu atît mai mult cu cît statele sunt mai dependente de comerțul exterior. Imaginarul se restructurează, devenind mai colorat economic și mai puțin cultural. De aceea producerea și răspîndirea operelor culturale autentice au de suferit. Guvernele au reacționat și promovează politici specifice, discutabile, desigur. Dar de ce nu am privi lucrurile și altfel? Economicul nu este și
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
culturale își vor prezerva calitatea, autenticitatea și valoarea. Cultura este preponderent individualistă și aici poate fi salvarea. Formele colective, socializate și socializante de cultură sunt mai compatibile cu piața și principiile sale. Instituțiile culturale și industriile culturale trebuie să-și restructureze oferta în funcție de cerințele unei piețe marcate de "mîna vizibilă" a globalizării economiei și culturii. Specificitățile culturale, tradițiile, limbile și culturile mici au desigur de suferit, liberul schimb și concurența consacrînd suveranitatea consumatorului, el însuși însă manipulat prin tehnici de marketing
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
economic, social, politic, religios, etic, etnic etc. Generic, le putem denumi "haosul arab", situate la întîlnirea dintre hazard și necesitate. Totul pleacă de la criza ce a pornit din America și care a destructurat o lume, ce caută acum să se restructureze. Omenirea a început să înțeleagă că viitorul poate fi mult diferit de ceea ce am avut în ultimele decenii. Istoria încă nu e scrisă, abia își ițește umbra, deși scenarii există. Sunt vremuri grele și vor mai fi multe morminte pînă
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
un sistem teritorial distinct în miezul continentului. Este vorba de însuși spațiul românesc care formează arealul natural în care ne-am născut și am crescut ca popor. Apariția sistemului teritorial a fost posibilă întrucât Carpații au avut forța de a restructura unitățile de platformă învecinate. Atracția exercitată asupra lor a fost atât de puternică încât au reușit să le înglobeze în propriul mecanism. De fapt, și-au aruncat ancora, înfigând-o în adâncul platformelor, pentru a le ține strâns legate, și
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
extravertită la una intravertită, autocentrată. China se află încă în faza de creștere cantitativă, cînd e de ajuns să investești ca să obții creștere. Dar atinge curînd punctul în care trebuie să treacă spre faza calitativă a creșterii, ameliorînd productivitatea și restructurînd instituțiile, cu accent pe educație și inovație, numai astfel putîndu-se asigura noile structuri care să garanteze continuitatea creșterii și dezvoltarea durabilă. Libertatea de inițiativă, flexibilitatea și concurența sunt esențiale în această fază. Or, în această privință, China mai are încă
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
o inserție scăzută în comerțul mondial. Intrată în criză de plăți, India a acceptat un plan de ajustare structurală din partea F.M.I., deschiderea economiei și acceptarea investitorilor străini, care au început să achiziționeze pa-chete de acțiuni la companiile indiene și să restructureze economia pe principii liberale, de piață. Astfel, între 1991 și 2003, țara a atras 24 miliarde dolari sub forma investițiilor directe și încă pe atîta sub cea a investițiilor de portofoliu, ceea ce nu e puțin, dar e de zece ori
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
de zile, iar ulterior s-au constituit rezerve de circa 400 de miliarde dolari. Venitul mediu s-a dublat. Dar aceste succese au fost obținute aproape exclusiv pe baza prețului mare al petrolului și gazelor naturale. Economia nu a fost restructurată, inflația a rămas ridicată, iar datoriile companiilor rusești au crescut de peste 10 ori în ultimii 10 ani. Elitele economice își fură țara, hrănind tot felul de paradisuri fiscale, iar elitele politice blochează reformele democratice. Occidentul se face că plouă, dar
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
standardizare, repetitivitate, creșterea volumului producției. Este vorba de produse standardizate fabricate în cantitate foarte mare, datorită automatizării și extinderii lucrului la bandă rulantă. Faza II este dominată de „logica cantității”. Nu numai sfera industrială se modernizează rapid: marea desfacere se restructurează și ea, integrând în funcționarea sa mecanismele de raționalizare existente în sistemul productiv fordian: exploatarea economiilor de scară, metode științifice de gestiune și de organizare a muncii, diviziune intensivă a sarcinilor, volum mare de vânzări, prețurile cele mai mici posibil
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
nu se mai bazează atât pe dorința de recunoaștere socială, cât pe plăcerea narcisistă de a se distanța de ceea ce e comun prin intermediul unei imagini pozitive de sine pentru sine. Plăcerile elitiste nu s-au volatilizat, ele au fost doar restructurate de logica subiectivă a neoindividualismului ce oferă acum satisfacții mai mult pentru sine decât pentru a stârni admirația și stima celorlalți. Ceea ce contează nu mai e să te „impui” în fața altora, ci să-ți confirmi valoarea în propriii ochi, să
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
și hiperfuncțională a „uzinelor de vândut”, a venit timpul retailtainment-ului, al „hiperamenajării”, al punerii în scenă a conceptelor și a produselor prin mijlocirea ecranelor video, a ambianței muzicale, a calităților senzoriale și decorative. Așadar, la rândul său, spațiul comercial este restructurat de forma-modă și de strategiile cu finalitate emoțională. Goana după înnoiretc "Goana după înnoire" Tendința spre personalizarea produselor și a serviciilor se manifestă într-o economie în care s-a impus supremația inovației asupra producției. În cele două cicluri anterioare
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
explozia bugetelor de comunicare impuse de intensificarea concurenței, de asemănarea produselor, de imperativele rentabilității rapide și ridicate. Rata înaltă a investițiilor în comunicații nu este singurul fenomen semnificativ. Asistăm, încă din anii 1980-1990, la o modernizare a publicității ce se restructurează după aceleași principii care au subminat organizațiile fordiene. Iată publicitatea anexată la rândul ei de logicile de diversificare și de permanentă înnoire caracteristice societății de hiperconsum. Mai întâi, numeroase campanii de publicitate renunță la punerea în valoare repetitivă a produsului
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
succedă exigența de a câștiga timp. Suntem într-un moment în care economia de timp apare ca fiind mai importantă decât economia teatrală a semnelor, în care cursa contra timpului este mai importantă decât cursa pentru considerație. Într-un mediu restructurat de noile tehnologii ale informației și ale comunicării, hiperviteza, accesibilitatea directă, promptitudinea se impun ca noi exigențe temporale. Se instalează aparate de emitere ultrarapidă a biletelor de transport și ecrane care informează în timp real asupra timpului de așteptare în
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
pretutindeni logica opțiunilor personale, raporturile contractualizate și temporare, perspectiva clientului, căutarea celui mai potrivit raport calitate-preț și maximizarea avantajelor. Faza III poate fi definită ca societatea în care forma-consum apare drept schema organizatoare a activităților individuale, în care etosul consumerismului restructurează toate sferele, inclusiv pe cele exterioare schimbului rentabil. A luat ființă o nouă figură emblematică a individului: ea nu este alta decât cea a hiperconsumatorului globalizat. Consumul reflexivtc "Consumul reflexiv" Faza II a consumului de masă a fost însoțită de
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]