6,394 matches
-
și capul la contribuție. Pentru „începători” dar crescuți de mămici în spiritul și respectul muncii, o primă inițiativă ar fi să facă voluntariat. Voluntariat, La ce? La cules frunze că tot vine toamna și bobocii de-ntâia abia așteaptă să revadă soarele dar nu prin fereastra spartă a clasei. La urma urmei nu se poate gări un părinte care să ia inițiativa de a repara geamul spart de odrasla altuia în joacă? Dacă ar fi odrasla lui ar cam fi o
EDUCAŢIE VERSUS INIŢIATIVĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1730 din 26 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378208_a_379537]
-
nevinovate. Erau atât de fericiți! Acum, tot universul era al lor! Ea a propus ca el să-i facă o vizită, acasă la ea, să-i cunoască mai bine părinții și, desigur, ei se vor bucura mult când îl vor revedea pe salvatorul lor. (va urma) Referință Bibliografică: Lumea Nouă (1) / Viorel Darie : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1713, Anul V, 09 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Viorel Darie : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
LUMEA NOUĂ (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378244_a_379573]
-
mă fascinează!” Am tăiat pădurea în două printr-un colnic drept și-am ajuns într-o poieniță cu o iarbă mare, doamna Deleș a coborât din trăsură și a luat-o prin acel fân desculță... Această poieniță aveam s-o revăd cu altă ocazie în destinul meu tragic și avea să-mi aducă aminte de aceste dulci și înșelătoare clipe. Am oprit și eu trăsura și am dat drumul la cai să pască, de-atâta singurătate caii nu se depărtau deloc
ÎNGERUL CARE A CĂZUT DIN PARADIS -FRAGMENT-CONTINUARE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378228_a_379557]
-
Acasa > Poeme > Dorinte > CONTRACT PRENUPȚIAL Autor: Florin Cezar Călin Publicat în: Ediția nr. 2062 din 23 august 2016 Toate Articolele Autorului Întotdeauna plouă când e frig afară Și-mi plouă-n sufletul ce-acum e trist. În ochi revăd ce-a fost odinioară Și mă tot mir de ce eu mai exist. Dar nu disper eu mă gândesc că poate Trăirile din noi nu au apus. Și vieții făcând loc mereu din coate Noi vom găsi la întrebări răspuns. Speranța
CONTRACT PRENUPȚIAL de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/378322_a_379651]
-
emisiuni, pentru că astâmpăra setea noastră de a afla tot felul de lucruri din viața militară. Mă uitam la ea cu plăcere, pentru că emisiunea găzduită duminica, la o oră bună, de Televiziunea Română, reușea performanța de a umple, la propriu, un gol. Revăd cu ochii minții edițiile derulate de-a lungul anilor și nu-mi vine să cred câtă emoție, câtă valoare autentică, profundă, necesare unui public tânăr, dornic de modele, a putut produce Redacția emisiunilor militare de televiziune. Arhiva ei e povestea
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93567_a_94859]
-
De asemenea, la nivelul ochilor, există riscul de mioză (micșorarea diametrului pupilar), iar la nivelul aparatului urinar poate fi stimulată diureza. S-a mai observat că, în unele cazuri, morfina produce grețuri, vărsături, prurit (senzația de mâncărime) și urticarie. Dacă revedem simptmatologia pacientului Eminescu, dacă vom citi raportul de expertiză medicală, din 1889, vom observa curioase și numeroase asemănări, care ridică semne de întrebare. În această ipoteză putem să interpretăm în altă cheie manifestările clinice ale Poetului și vom înțelege ce
O nouă ipoteza privind cauzele morții lui Eminescu- tratamentul cu morfină ! [Corola-blog/BlogPost/93467_a_94759]
-
Cernăuțiul prietenului meu, Mircea Motrici. Sunteți mai fericiți decât mine pentru că îl cunoașteți mai de demult. Eu îi păstrez amintirea cunoștinței de un an - din mai 2006 până în mai 2007, când ne-am despărțit pe pământ, dar sperăm să ne revedem în ceruri. A fost un om al bucuriei, îl văd ca pe un brad ce umbrește fericit. Avea și fizic ceva din măreția bradului. A slăvit pe Dumnezeu, a căutat să-i ajute pe cei de-un neam și să
NE-A DAT ARIPI PENTRU LIBERTATEA ZBORULUI [Corola-blog/BlogPost/93633_a_94925]
-
Dragi prieteni, M-am întors dintr-o călătorie de câteva zile făcută cu colegii de promoție, la Budapesta. Am revăzut această frumoasă capitală europeană, elegantă și mai curată decât Parisul. (Compar cu Parisul, căci din păcate, nu are rost să compar cu curățenia din orașele românesti ...) Nu a fost o excursie organizată, dar totuși am avut câteva servicii punctuale cu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93721_a_95013]
-
să te strâng, În brațe să-ți plâng, Cu lacrimi s-alin, A inimii chin. Aș vrea să te sun, Din nou să îți spun, Al Domnului drum, Dar nu mai am cum. Aș vrea să te chem, Să ne revedem, Măcar un minut, Cândva în trecut. Aș vrea ca să fiu, Când totu-i pustiu, Cu chipul tău blând, La mine în gând. Ionică Dragomir 29 Noiembrie 2015 Referință Bibliografică: Aș vrea / Ionică Dragomir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2221
AȘ VREA de IONICĂ DRAGOMIR în ediţia nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377134_a_378463]
-
să te strâng, În brațe să-ți plâng, Cu lacrimi s-alin, A inimii chin. Aș vrea să te sun, Din nou să îți spun, Al Domnului drum, Dar nu mai am cum. Aș vrea să te chem, Să ne revedem, Măcar un minut, Cândva în trecut. Aș vrea ca să fiu, ... Citește mai mult Aș vrea ca să zbor,La tine cu dor,Și doar să grăiesc,Ce mult te iubesc.Aș vrea să te strig,Mămică, mi-e frig,Să-mi
IONICĂ DRAGOMIR [Corola-blog/BlogPost/377140_a_378469]
-
să te strâng,În brațe să-ți plâng,Cu lacrimi s-alin,A inimii chin.Aș vrea să te sun,Din nou să îți spun,Al Domnului drum,Dar nu mai am cum.Aș vrea să te chem,Să ne revedem,Măcar un minut,Cândva în trecut.Aș vrea ca să fiu,... IX. HOW CAN IT BE, de Ionică Dragomir, publicat în Ediția nr. 2218 din 26 ianuarie 2017. How can it be, Oh glorious Thee, The Father, The Son, And Spirit
IONICĂ DRAGOMIR [Corola-blog/BlogPost/377140_a_378469]
-
se putea ruga în voie. Trebuia să-și pregătească cugetul pentru partea de sfârșit a lucrării sale în Etiopia. Își aducea aminte de tinerețea sa din orașul Alexandria, de școli înalte la care fusese ucenic. Știa că nu își va revedea niciodată rudele, prietenii săi din Alexandria, dar că, odată și odată, se va revedea împreună cu toți creștinii la Marea de Cristal, în luminoasa Împărăție a Domnului Isus Hristos. Gândul acesta îl încuraja și îi dădea putere să treacă peste bătrânețe și
MANUSCRISUL APOSTOLULUI (4) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1536 din 16 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377225_a_378554]
-
a lucrării sale în Etiopia. Își aducea aminte de tinerețea sa din orașul Alexandria, de școli înalte la care fusese ucenic. Știa că nu își va revedea niciodată rudele, prietenii săi din Alexandria, dar că, odată și odată, se va revedea împreună cu toți creștinii la Marea de Cristal, în luminoasa Împărăție a Domnului Isus Hristos. Gândul acesta îl încuraja și îi dădea putere să treacă peste bătrânețe și însingurare. Au venit zile reci, cu ploi multe. Simțea în piept durere greu de
MANUSCRISUL APOSTOLULUI (4) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1536 din 16 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377225_a_378554]
-
din țară și s-a stabilit din 1985 în Danemarca, împreună cu soțul ei, Mircea Romcescu, începând după aceasta ca vocea să i se audă tot mai puțin în România. Cine n-a vrut, cât timp a fost plecată, s-o revadă și reaudă?! Măcar din când în când...! Pentru unii, despărțirea ei de scena românească era resimțită pur emotiv, dar pentru muzica ușoară românească înseamna un loc lăsat pustiu, regretabil! Una dintre retrăirile admirației bazate pe amintiri fericite era vocea de
OLIMPIA PANCIU. SENSIBILITATEA UNUI CÂNTEC REPARCURGE DRUMURILE MEMORIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1518 din 26 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377275_a_378604]
-
Olimpia Panciu și soțul ei Mircea Romcescu departe de țară, la optzeci de kilometri de Copenhaga. Dar s-a întors, într-o zi, acasă! De acum, publicul care a iubit-o și o iubește, o recheamă pe scenă, s-o revadă mai mult decât în scurte apariții la televiziune. Publicul îi recheamă glasul în cântec, în spectacol! Chiar cântecul și spectacolul o recheamă! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Olimpia Panciu. Sensibilitatea unui cântec reparcurge drumurile memoriei / Aurel
OLIMPIA PANCIU. SENSIBILITATEA UNUI CÂNTEC REPARCURGE DRUMURILE MEMORIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1518 din 26 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377275_a_378604]
-
au vrut să le cunoască și-a atras unele critici nefondate: „ Toate acestea au fost realități pe care mulți nu le-au cunoscut, de unde și unele critici nefondate din partea unora, care nu cunoșteau realitatea, dar care, aflând adevărul, și-au revăzut atitudinea și au înțeles situațiile așa cum au fost ele, în tot dramatismul și constrângerea lor.” În perioada cât a fost rector și-a dat tot interesul pentru a ridica prestigiul Institutului Teologic de grad Universitar din Sibiu, reușind, după mari
MATERIAL ANIVERSAR – OMAGIAL, DEDICAT PĂRINTELUI ARHID. PROF. UNIV. DR. DR. H.C. CONSTANTIN VOICU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382100_a_383429]
-
deși auzise despre unele dintre ele! ), neavând de a face în mod direct cu acestea, pe de oparte, ori ignorându-le, pur și simplu. Plecase cu Dacia bunicii ( pe care o mai folosise doar în weekend-uri pentru a-și revedea familia ) într-o zi mohorâtă de duminică, toamna, fără prea multe lucruri sau bani la dânsul. Adevărul era că nici nu avea cine știe ce lucruri de luat ( închiriase mereu când una, când alta ), iar banii nu-l prea interesaseră ( neavând pe
URMEAZĂ-ȚI VISUL ( ROMAN FOILETON ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382243_a_383572]
-
decât trădare? Senectutea sa tace! - Ce poate spune senectutea sa, Mihai, urmașilor celor 170.000 de militari români (de la general până la soldat) luați prizonieri de Armata Roșie între 23 august și 12 septembrie 1944, dintre care puțini și-au mai revăzut familiile? Stalin i-a trimis lui Mihăiță decorația sovietică „Pobeda”, drept recompensă pentru trădarea României. Senectutea sa tace! - Ce poate spune senectutea sa, Mihai, despre semnarea infamei Declarației de la Budapesta din vara lui 1989? Senectutea sa tace! - Ce poate spune
„Confecţionez haine din pielea clientului…” [Corola-blog/BlogPost/93072_a_94364]
-
și prozatori, actori și vânători: Ion Besoiu, Valeriu Bolgiu, Nicolae Breban, Traian Tr. Cepoiu, Georgeta Filitti, Nicolae Peneș, Vasile Stoica Emil Răzvan Theodorescu, Neagu Udroiu, Dumitru Vatamaniuc, Corneliu Basarab Vlad, Ileana Vulpescu, Dragoș Gabriel Zisopol. Cu toții, oameni cu adevărat vii, revăzându-se în singurătate... Sorin BOCIOACĂ
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93271_a_94563]
-
Securității din Timișoara îi căutau înnebuniți pe câțiva din intelectualii orașului, pe care-i credeau implicați în organizarea revoltei împotriva regimului Ceaușescu. Pe unii i-au găsit, pe alții - care fie plecaseră de acasă, fie dispăruseră din oraș - i-au revăzut în balconul Operei, devenit locul simbolic al luptei împotriva comunismului. Nu există, așadar, scuză pentru turnători, oricât ar susține ei că raportau securiștilor din "datorie patriotică" și grijă față de "interesele statului român". Pentru mulți intelectuali din generația mea, "datoria patriotică
Și totuși, ce facem cu turnătorii? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8226_a_9551]
-
gânditor profund și perspicace, adept al doctrinelor platonice, dar și al filosofiei lui Arthur Schopenhauer și Karl Popper. În luna Noiembrie a anului 2000, Julien Musafia a revenit la București ca oaspete al Ateneului Român, prilej cu care ne-am revăzut, acceptând să-mi împărtășească, într-un dialog înregistrat pe banda de magnetofon, unele gânduri despre maniera proprie de căutare a Adevărului în muzică. Am selectat câteva secvențe, pentru a marca într-un fel aniversarea a 80 de ani, pe care
Cu Julien Musafia în căutarea adevărului în muzică by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/8245_a_9570]
-
câte altele, la fel de reușite, aveau să mi se mai facă. Nu in-tuiam că prăbușirea comunismului avea să semene cu o cădere de pe Himalaia produsă, împotriva legii gravitației, ca o lină lunecare de aripă de fluture. Un vis. Reamintindu-mi momentul revăd cum, într-o altă încăpere, tot cu ușa deschisă, un alt vorbitor, în posesia unui microfon ca al nostru, citea, interminabil, un poem, chiar atunci compus, dedicat Revoluției. Era un op în afara oricărei valori literare, un fel de litanie, mânia
Adio, Olga! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8254_a_9579]
-
ne spui tu mai mult decât că era în niște zori, și să plângi că nu ți-a dat de înțeles ce se va întâmpla după plecarea ta de la căpătâiul lui, târziu după miezul nopții, gândindu-te că-l vei revedea a doua zi și veți sta iarăși de vorbă. Nu ne putem imagina întâmplarea, dacă a simțit, presimțit întâmplarea altfel decât ca pe o slăbiciune din care te salvezi acceptând, primind adormirea ca pe un înger de răcoare atoatecuprinzător. Cum
Scrisoare Către Micaela Lungu by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8302_a_9627]
-
al spațiului moldav pentru muzica ușoară, jazz sau romanță. Ca la toate aceste lansări, o emoție puternică a plutit în atmosferă, întreținută nu numai de amintirile comune, dar și de revederile prilejuite, tot mai rar, de asemenea evenimente. S-au revăzut personalități care au însemnat și înseamnă mult pentru genurile amintite, toți evocând apartamentul din Iași al muzicianului, unde doamna Mimi îi primea cu cele mai bune plăcinte din lume. De pildă, reputații oameni de televiziune, radio și producție artistică Dumitru
Moștenirea lui Titel by Ortansa Fronea () [Corola-journal/Journalistic/83136_a_84461]
-
și talentul actoricesc al acestuia, care a reușit în majoritatea spectacolelor cu BĂRBIERUL DIN SEVILLA să se impună ca un personaj emblematic, de un comic irezistibil, o importantă creație a carierei interpretului. În rolul Rosinei am avut plăcerea s-o revedem pe tânăra mezzosoprană Roxana Constantinescu, stabilită la Viena unde a evoluat în numeroase spectacole la Wiener Staatsoper. Ea este o mezzo de tip rossinian, am văzut-o și în LA CENERENTOLA, are o voce frumoasă, cântă cu lejeritate, are subtilități
B?rbierul din Sevilla by Mihai-Alexandru CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/83261_a_84586]