6,450 matches
-
generice dar folosirea lor până la sleire, chiar dacă efortul de privatizare este lăudabil în sine, nu poate fi benefică. Limba însăși nu s-ar îmbogăți, priin această nevrednică și siluită extrapolare !. Noțiuni și concepte, devenite deja operante în varii perimetre se revendică, potrivit aceluiași stil de translatoare derizoriu și puțin pertinent, din zone și medii aliterate și agramate, situate nonșalant la granița dintre pudic și impudic. Afirmații de genul „El s-a hotărât!” și „Ea s-a decis” trimit pe cei care
DECORTICĂRI DE LIMBAJ (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 190 din 09 iulie 2011 by http://confluente.ro/Decorticari_de_limbaj_ii_.html [Corola-blog/BlogPost/366686_a_368015]
-
cifre și statistici. Inclusiv atunci când sunt dezvoltate programe de asistență socială care vizează angrenarea unor structuri sociale, acestea nu ar trebui să facă abstracție de valoarea unică și irepetabilă a persoanei. O acțiune socială fidelă cu exigențele Evangheliei se va revendica mereu din Adevărul Persoanei dumnezeiești și a celei umane. Obiectivizarea valorilor morale în plan social nu înseamnă autonomizarea și impersonalizarea lor. Riscul existent în misiunea socială a Bisericii și a Statului constă în abdicarea de la principiul persoanei asumat în actele
DESPRE GANDIREA TEOLOGICA SI ACTIUNEA SOCIALA A BISERICII IN LUMEA CONTEMPORANA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_gandirea_teologica_si_actiunea_sociala_a_bisericii_in_lumea_contemporana.html [Corola-blog/BlogPost/350500_a_351829]
-
Încetează să mai fie socotite expresie a voinței și a lucrării lui Dumnezeu Cel ce ființează în trei Persoane și sunt abordate ca valori religioase obiective. Încetează să aibă caracter personal absolut și devin deontologii absolute”. 1 Doctrina socială creștină revendicată din taina divino-umanității lui Iisus Hristos nu poate fi redusă la o ideologie sau la diferite sisteme utopice. Ideologia este expresia unui umanism parțial, autonom față de implicațiile concrete în istorie ale Întrupării. Doctrina socială creștină se întemeiază pe Întrupare și
DESPRE GANDIREA TEOLOGICA SI ACTIUNEA SOCIALA A BISERICII IN LUMEA CONTEMPORANA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_gandirea_teologica_si_actiunea_sociala_a_bisericii_in_lumea_contemporana.html [Corola-blog/BlogPost/350500_a_351829]
-
lângă trupul zvârlit de furia mării, mă ridic. Ca la școală îmi salt brațul rostind abulic Prezent! Ființa întreagă îmi urlă! Un răget de fiară îmi vine să scot! Năstrușnica formă inertă este-așteptata... iubita-mi... soția... Cui pot s-o revendic?! Mi-e luată! E dusăăă! Mutată în sufletu-mi lărgit de durere, tornada de-afar-a plecat! E liniște-acum! Mă doare tăcerea. * Liniile frânte derutant inhibă avântul. Și în spațiul lipsit de orizont trec prin amețitoare-ncercare... Omit să iau seama. Invizibil
LABIRINT AUTUMNAL de ANGELA DINA în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1475391294.html [Corola-blog/BlogPost/375199_a_376528]
-
1918 “ semnat de Ștefan Hărăguș, și continuă cu un interesant articol al istoricului Ionuț Țene “Cu buldozerul prin Sarmisegetuza Regia.Așa prețuiesc autoritățile trecutul Daco-Romanilor “.Citim cu evlavie poemul “Eminescu “ de Grigore Vieru, dar și aflăm că “Poporul roman a revendicat întregul Banat istoric. Au fost meetinguri și mișcări stradale. Glasul -Gazetei Transilvaniei- peste ani “, articol reprodus din numărul festiv din 1 iunie 1919, din “Gazeta Transilvaniei “. Profesorul Turculeanu Mirela închină un medalion poetului Eugen Jebeleanu( n.24 aprilie 1911 Câmpina-
DOUĂ REVISTE DE EXCEPŢIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Doua_reviste_de_exceptie.html [Corola-blog/BlogPost/351143_a_352472]
-
de muzicalitatea, de eufonia din sonete și lieduri. O oarecare sensibilitate și gingășie străbate poemele acestea. Nici vorbă de trivialitatea după care se dau în vânt autorii de azi. Poezia e serioasă, meditativă, reflexivă, dinamică, de mule ori chiar interactivă, revendicând o reacție din partea cititorului. Este mai mult o nevoie de comunicare, de împărtășire a versurilor cu cineva. Și dialogul se poate închega în chip virtual, acolo unde găsește comuniune și feed-back. În limbaj metaforic, autorul ne îndeamnă să luminăm larg
VOLUM ÎN CURS DE APARIŢIE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Recenzie_magia_versului_de_ac_cezarina_adamescu_1384599522.html [Corola-blog/BlogPost/363154_a_364483]
-
-i biologică mult prea repede curmată de..."pacifiști". Am parcurs vreo zece kilometri în interiorul Transnistriei, în fâșia aflată sub control O.S.C.E., oprindu-ne, în sfârșit, la Doroțcaia, sat cu populație integral românească, aflat sub autoritatea politică a Chișinăului, dar revendicat cu strășnicie de conducerea nerecunoscutei republicuțe transnistrene. Planul dlui Vasile Șoimaru ieși abia acum la iveală pe de-a-ntregul. Ne-a dus anume la școala din localitatea transnistreană, ca să vedem noi câtă putere de adevăr are proverbul "apa trece, pietrele
FRUMOASA VALAHĂ DE PE METEREZELE ROMÂNISMULUI TRANSNISTREAN de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 886 din 04 iunie 2013 by http://confluente.ro/Frumoasa_valaha_de_pe_meterez_gheorghe_parlea_1370342301.html [Corola-blog/BlogPost/346242_a_347571]
-
plecare, În iernile geroase care vin. Și urlă lupii a disperare Și haită pregătită e și ea, Să sfâșie batistă la plecare, Cu inima cu tot, de s-ar putea. Nu-ntoarce capul, nici macar privirea, Au năvălit copacii peste ea Revendică cu toți coroană De funze-n care e’nvaluita ea ! Și pașii ei se duc în altă lume, Planeta vis, se cheamă ca să știți Și în genunchii minții ei se pune Și roagă cerul, ca iertare iar și iar, să-i
NOSTALGIE DE TOAMNA de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Nostalgie_de_toamna_camelia_cristea_1385444903.html [Corola-blog/BlogPost/346942_a_348271]
-
despre revistă: apare din decembrie 1968 (de ceva mai mult de 35 de ani) la Cluj-Napoca, autorii echinoxiști afirmați de-a lungul vremii sunt aproximativ 230, aproape toți foști redactori ai revistei; orientarea ei e predominant literară și gruparea se revendică, în majoritate, de la modernismul târziu. Revista are de ceva vreme și site pe Internet, la adresa: http://lett.ubbcluj.ro/îechinox. De „pe la începutul lui 1968, probabil la echinoxul de primăvară” membrii grupării se întrunesc și într-un cenaclu. Această longevitate
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 by http://confluente.ro/Revista_echinox_intre_libertatea_crea_al_florin_tene_1331631022.html [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
Unite, Regina a zărit un grup care protesta cu pancarte și magnetofoane și și-a exprimat voința de a parca mașina, spre a se alătura protestatarilor. Alteța Sa Regală Principele a fost ezitant față de această intenție, replicând că nu cunoaște ce revendică protestanții. „Nici eu nu am habar”, a răspuns Regina, „dar nu contează. Important este să protestezi!” Un alt moment evocat de Principe relevă un aspect întrucâtva opus față de aparența „de cinism și mândria de a nu fi niciodată năpădită de
REGINA ANA. FĂRĂ IUBIRE, PRAGURILE PUTEAU FI MINE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1442490002.html [Corola-blog/BlogPost/365597_a_366926]
-
ticsit cu multe amănunte, Vreo două amintiri, trăiesc în lumea lor. Și parcă din tranșee, rănite de substanță, Apar fantome vise, dreptul la viață-și cer, Sfidează legi, răstoarnă conținutul, Invocă soarta...,și vor să le dezlegi! Tot șchiopătând târziul, revendică trăirea Însingurarea geme, pe aripă de dor, Cerneala se strecoară în plânset prin poeme! Atâtea amănunte și resemnarea lor... foto internet Camelia Cristea Referință Bibliografică: Amănunte / Camelia Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1241, Anul IV, 25 mai 2014
AMĂNUNTE de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 by http://confluente.ro/Camelia_cristea_1401016466.html [Corola-blog/BlogPost/350559_a_351888]
-
ar specula în această direcție. Părerile unora cu privire la eventuale studii în Egipt sau India mi se par irelevante. Evangheliile nu ne arată decât faptul că la vârsta de 12 ani îi uimea cu înțelepciunea pe cărturarii de la templu. Copilul Iisus, revendicându-și obârșia divină, le spune simplu și direct dreptului Iosif și Fecioarei Maria: „De ce m-ați căutat? Oare nu știați că trebuie să fiu în Casa Tatălui Meu”. Ei bine, această Casă a fost extinsă de Iisus, la vremea întemeierii
VOLUMUL PARABOLELE LUI IISUS. ADEVĂRUL CA POVESTE , DE ANDREI PLEŞU, APĂRUT LA EDITURA Editura Humanitas, BUCUREŞTI, 2012 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 714 din 14 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicistic_volum_stelian_gombos_1355480179.html [Corola-blog/BlogPost/351703_a_353032]
-
Să-mi duc la îndeplinire misiunea. Eu, cel de ieri și de azi, Înfășurat în perdelele norilor, Să răsar odată cu trecerea ploii și... Nestingherit, să luminez sub raze de har, Împăcat încă o dată cu mine însumi. Amintirea eșecului zilnic nu o revendic, O las pradă enigmaticelor eclipse, Iar eu, învăluit în cercuri de foc, Renasc odată cu trecerea timpului, Ca pasărea Phoenix, din propria cenușă. Cu aripi de purpură, mă înalț tot mai sus... Atingând al șaptelea cer, Fac strune din cozile stelelor
VIAŢĂ TRANSFORMATĂ de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2028 din 20 iulie 2016 by http://confluente.ro/lucica_boltasu_1469046222.html [Corola-blog/BlogPost/382551_a_383880]
-
o invitație în munții Apuseni, acolo unde poetul și eroii martiri ai românilor devin un frumos poem patriotic. Citești și te emoționează. Mândria de neam prinde cheag și parcă se adună mesajele istorice, se aud strigătele de nelinște. Poetul își revendică cu armele sale, partea-i din moștenirea străbună. Mulți dintre poeții de azi se feresc să scrie stihuri cu aceente naționale. Sunt puțini poeții români care reunșec să scrie versuri patriotice, nu patriotarde. Printre cei haraziti cu talent se numără
STEJĂREL IONESCU ŞI „DUMNEZEU (CARE) NE TRIMITE SĂ PAŞTEM HERGHELIILE NOPŢII” de MELANIA CUC în ediţia nr. 1180 din 25 martie 2014 by http://confluente.ro/Melania_cuc_1395777129.html [Corola-blog/BlogPost/353775_a_355104]
-
ce a dus la o manifestare tot mai evidentă din partea regatului ungar a tendințelor hegemonice în această zonă. In aceste condiții, este cu atât mai explicabilă dorința domnului Țării Românești de a obține numirea unui mitropolit în zona Severinului, teritoriu revendicat de regalitatea maghiară (S. Papacostea, Geneza statului, p. 56-60, 113-130). [iii] Succesiunea titularilor scaunului mitropolitan al Ungrovlahiei la sfârsitul sec. al XIV-lea și începutul celui următor nu este pe deplin lămurită. Una din problemele cele mai dezbătute este aceea
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie by http://confluente.ro/stelian_gombos_1482217108.html [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
și actorul Vlad Rădescu (ziar apărut când cuplul dictatorial încă nu fusese arestat). Gestul nostru gazetăresc de atunci, singuri în noapte, sub ninsoarea pură, martor ce ne răcorea frunțile ieșind din tipografia în care ne făcusem datoria, este pare-se revendicat acum de alții - atunci ascunși după perdea. Mai mult - nu știu dacă e adevărat (voi verifica!), se pare că, în baza acestei minciuni sfruntate, există așa-ziși colegi de breaslă care au cerut și obținut, nemeritat, Certificatul de revoluționar, cu
MEMORII* FILE DE JURNAL* CONFESIUNI DE LAZĂR LĂDARIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Memorii_file_de_jurnal_confesiuni_de_l_al_florin_tene_1356763253.html [Corola-blog/BlogPost/341501_a_342830]
-
după îndelungate studii, să descifreze vechile hieroglife, la începutul secolului al XIX-lea. Frizele și metopele de pe marele templu, Parthenon, de pe Acropola grecească, se află aici în toată măreția lor marmoreică spre delectarea turiștilor și satisfacția cercetătorilor. Statul grec le revendică ca loc de origine... Marea Britanie amână retrocedarea. Litigiile continuă ca multe altele. Biblioteca deține circa opt milioane de volume, fiind una dintre cele mai vechi și mai vestite din lume. La loc de cinste stau edițiile cu vestite acte legislative
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
nevoia să fie mereu încredințați de realizările contemporanilor, spre a trece mai ușor și mai sigur peste încercările specifice contextului lor istoric.” Pentru care fapt, Biserica este chemată „să proclame Evanghelia în total respect față de libertatea oamenilor (pe care o revendică și la care țin foarte mult, datorită mai ales, orgoliilor), prezentând-o ca o propunere făcută de Dumnezeu omului liber, propunere care cere adeziunea omului. Proclamarea mesajului creștin trebuie deci făcută cu vigoare, dar și cu smerenie și delicatețe, fără
DESPRE OMUL DE ASTĂZI DIN BISERICĂ, ÎNTRE IISUS HRISTOS, (POST)MODERNISM, EXISTENŢIALISM ŞI SECULARIZARE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_omul_de_astazi_din_biserica_intre_iisus_hristos_post_modernism_existentialism_si_secularizare.html [Corola-blog/BlogPost/351450_a_352779]
-
mi-a rămas în minte drept una dintre cele mai fericite din viața mea. Paradoxal, nici nu mai țin minte cum a fost festivitatea de premiere, cine a vorbit, și nici momentul când m-am urcat pe scenă să îmi revendic premiul. Avizierul, însă, îl văd și astăzi extrem de clar, cu lemnul tocit pe alocuri și geamul murdar. Întorcându-mă în orașul meu natal, Giurgiu, aveam să întâmpin mai puține felicitări și mai multe priviri suspicioase. În fiecare an, fără excepție
Pilda concurentului care s-a născut cu sexul greșit sau dictatura corectitudinii politice by https://republica.ro/pilda-concurentului-care-s-a-nascut-cu-sexul-gresit-sau-dictatura-corectitudinii-politice [Corola-blog/BlogPost/338848_a_340177]
-
de destinul de viață, de idealurile și creația sa. Dar, muzicianul care a creat nu doar melodii neuitate de muzică ușoară, ci chiar o coloană pe care muzica să urce, trăind în propria casă, locuia în același timp în casa revendicată de altcineva, trâind din propria viață se întorcea, totodată, în timpul altora, pe când întîii proprietari, la rândul lor, reveneau peste viața, domiciliul și timpul compozitorului. Atât compozitorului, cât și anteriorilor locatari se pare că le revin părți de dreptate. Și unii
TEMISTOCLE POPA. ODISEEA COMPOZITORULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1063 din 28 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Temistoce_popa_odiseea_compoz_aurel_v_zgheran_1385591704.html [Corola-blog/BlogPost/345514_a_346843]
-
Bine situat pe harta valorică a instituțiilor muzeale bucureștene, Muzeul Național al Țăranului Român atrage deopotrivă interesul autohtonului și străinului prin monumentalitate, prestanță și eleganță. Muzeul își revendică, încă din frontispiciu, profilul etnografic, specificul național și scopul discursului muzeal prin semantica nominală: țăran, țară, țarină - ethos/etnos; român - raportarea la un topos strict delimitat, dar și o ordine valorică reprezentativă și o amprentă identitară. În acest sens, relevantă
Muzeul Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti – un discurs modern despre actualitatea tradiţiei by http://uzp.org.ro/muzeul-national-al-taranului-roman-din-bucuresti-un-discurs-modern-despre-actualitatea-traditiei/ [Corola-blog/BlogPost/93699_a_94991]
-
la mai multe aspecte, în care sunt sesizabile schimbări de atitudine: poziția exponatelor, dispoziția lor, gruparea, ritmicitatea și iluminatul. Obiectele minore sunt evidențaite, cele importante sunt puse într-un context nou, obiectele majore omaginate prin expunere centrală. Caracteristicile viziunii se revendică de la o juxtapunere a imaginilor/obiectelor, dar și de la o contrapunere a lor, în unele dintre încăperi. Legitimarea profilului și a intenționalității de ansamblu a muzeului se justifică în fiecare sală prin prezența exponatului ce invocă universul culturii tradiționale, care
Muzeul Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti – un discurs modern despre actualitatea tradiţiei by http://uzp.org.ro/muzeul-national-al-taranului-roman-din-bucuresti-un-discurs-modern-despre-actualitatea-traditiei/ [Corola-blog/BlogPost/93699_a_94991]
-
deveni adept al anumitor secte religioase creștine” (Dicționarul citat, p. 712). Să ne amintim faptul că unii dintre credincioșii noștri atribuie cu ușurință și fără să-și dea seama, acest nume unor oameni care nici ei înșiși nu și-l revendică, preferând numirea specifică confesiunii lor ... Cuvântul acesta este echivalentul termenului grecesc metanoia - care implică procesul de convertire, de înnoire și depășire a firii omenești alterate de păcat. Sfântul Ioan Scărarul (numit așa după cartea lui intitulată Scara Raiului) definește pocăința
DESPRE PILDA FIULUI RISIPITOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 404 din 08 februarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_pilda_fiului_risipitor_stelian_gombos_1328698767.html [Corola-blog/BlogPost/346720_a_348049]
-
vreun temei pe confesiunile sale de levantin. Sedus de marea farsă a utopiei, prea tânărul pe atunci, Caragiale, proferă pe un ton catilinar imperioasa necesitate a instaurării unei Republici care să uniformizeze acești „copii ai poporului” din mijlocul căruia se revendică, într-o manieră nu mai puțin isterică, și Mița Baston, celebra republicană, o adevărată pre(s)cursoare a femeilor comisar, eșuată din fericire în lubricitatea alcovurilor. Să fi fost autorul Boborului (ca să folosim o sintagmă ce aparține unui filozof francez
CARTEA CU PRIETENI XXVII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_xxvii_ion_ifrim.html [Corola-blog/BlogPost/364555_a_365884]
-
Parisului anilor 1849, condus de Napoleon al III-lea, șeful societății lui 10 Decembrie. Suntem îndreptățiți să credem că junele iacobin Caragiale, știa nu numai de existența conspiratorilor ploieșteni, din rândul cărora, la numai cei șaptesprezece ani ai săi, se revendică, spre exasperarea mamei sale, dar și de subordonarea acestora față de centrul conspirației. La o lectură mai atentă (trimiterea conține un aluziv hibrid privind clasificarea încă de pe atunci ale unor dosare secrete pe care numai o binevenită lege a lustrației ar
CARTEA CU PRIETENI XXVII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_xxvii_ion_ifrim.html [Corola-blog/BlogPost/364555_a_365884]