125,387 matches
-
fi fost și Arghezi denunțător ca atîția alți confrați. Din fericire, nu dl Grossu a făcut închisoare pentru un pamflet anti-Arghezi scris în 1959 ca urmare a supărării pe care i-a pricinuit-o republicarea a doi psalmi arghezieni în revista Luceafărul. Lasă că nu înțeleg prea bine "scîrba și revolta" de care dl Grossu s-a lăsat cuprins (în definitiv, republicarea lui Arghezi cu poezie religioasă era un fapt pozitiv), dar înțeleg și mai puțin de ce ar fi vinovat marele
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14452_a_15777]
-
marele poet de anii petrecuți în închisoare de dl Grossu, căruia manuscrisul pamfletului i-a fost găsit, cu ocazia unei descinderi a Securității, în buzunarul hainei. " Un extraordinar fragment de roman autobiografic al lui Vladimir Bukovski completează acest număr al revistei Memoria, interesant și bogat, ca totdeauna, în documente zguduitoare. O replică lipsită de o elementară cuviință dă dl Michael Shafir în OBSERVATOR CULTURAL (nr. 146) cronicii semnate în revista 22 de dl Mircea Iorgulescu la cartea Întîlniri la Ierusalim. Dl
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14452_a_15777]
-
de roman autobiografic al lui Vladimir Bukovski completează acest număr al revistei Memoria, interesant și bogat, ca totdeauna, în documente zguduitoare. O replică lipsită de o elementară cuviință dă dl Michael Shafir în OBSERVATOR CULTURAL (nr. 146) cronicii semnate în revista 22 de dl Mircea Iorgulescu la cartea Întîlniri la Ierusalim. Dl Shafir insinuează că există martori care cunosc felul în care dl I. se exprima acum cîțiva ani la adresa dnei Monica Lovinescu. Îl ameniță apoi pe dl I. că va
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14452_a_15777]
-
Marina Constantinescu Nu știu dacă neapărat această pagină dintr-un număr al revistei în care ne luăm rămas bun de la un an și-l așteptăm, cu emoție și cu speranță, pe cel nou este doar suportul unor observații despre un spectacol. Văzîndu-l și revăzîndu-l, a stîrnit în mine o lume ciudată a copilăriei
Cuvinte și semne, bîrfe și blesteme by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14442_a_15767]
-
dezvoltarea mișcării simboliste. Manifestul său lansat în "Le Figaro", comentat de Anatole France, în "Le Temps", precum și al doilea răspuns al său adresat lui Anatole France, "adevăratul credo al școlii simboliste", insistă cu siguranța informației, Izabela Sadoveanu, frecventatoare asiduă a revistelor "Le Temps", "Le Figaro", "La Revue de Deux Mondes", "Nouvelles littéraires", la curent cu ultimele noutăți editoriale de pe rafturile librăriilor pariziene. Mișcarea ideilor, acumularea de date, spiritul lucid și subtil al Izabelei Sadoveanu, au de câștigat de pe urma faptului că dispune
Repere pentru literatură by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14433_a_15758]
-
fățiș și pieptiș, năvălirii modei și să ne mândrim de vița din care ne tragem". Semnificativ este că apelul lui Petre Ispirescu a avut ecou, o serie de publicații raliindu-se la punctul său de vedere: Evenimentul (Iași), Telegraful român, Revista literară (Literatorul), Familia, Amicul poporului. Calendar, Țara nouă, Orientul român. Telegraful român crede că obiceiul a fost adus în țara noastră de către Zinca Goleasca, în vreme ce Vestitorul românesc propune ca aducătoare a bradului de Crăciun pe Maria Bibescu, în anul 1848
Tradiții - Pomul de Crăciun by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/14424_a_15749]
-
Telegraful român combate "extravaganța imitativă a mulțimii" și crede că atunci când copiii se vor mări nu-și vor mai aminti de Stea și Vicleim. Este chemată în sprijinul conservării datinilor o opinie a lui M. Kogălniceanu care a scris, în Revista pentru istorie, arheologie și filologie, că avem obligația de a ne îngriji de "ultimele rămășițe ale Irozilor, cari secoli întregi, cu păpușele, au fost teatrul nostru popular". Concluzia este netă: bradul de Crăciun n-are nici o legătură cu Nașterea Mântuitorului
Tradiții - Pomul de Crăciun by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/14424_a_15749]
-
Crăciun, descrierea unor obiceiuri germanice legate de el: I. Achimescu, Pomul de Crăciun - legendă germană (în Liga literară, 1895, 68-70), Rdt., Aus der Geschichte des Weihnachtsbaumes (Din istoria pomului de Crăciun) (în Sonntagsblatt, 1901, 404), Bod., Pomul de Crăciun, (în Revista populară, 1903, 157). Petru Șpan, pedagog cu studii de perfecționare în filozofie și pedagogie la Viena și Jena, în Pomul de Crăciun (în Transilvania, 1896, nr. 1-2), încearcă să domolească zelul contestatarilor (nici nu se referă la P. Ispirescu) spunând
Tradiții - Pomul de Crăciun by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/14424_a_15749]
-
se impună în Apus spre anul 1880. În fine, să menționăm o curiozitate, și anume aceea că în America de Nord pomul de Crăciun nu era un brad, ci un pom mecanic, confecționat din fier. Revenind la spațiul românesc, menționăm că și revista Familia (din 15/29 decembrie 1902) încearcă, asemeni lui Petru Șpan, să domolească tonul contestatar la adresa obiceiului spunând că el este de origine romanică, fiindcă germanii numai de când au adoptat, în ianuarie 354, calendarul roman au început să sărbătorească, în
Tradiții - Pomul de Crăciun by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/14424_a_15749]
-
datină venită din Apus, încetățenită pe la orașe, prin casele slujbașilor și moșierilor. Țăranii n-o cunosc") și se dă un citat de câteva rânduri din articolul lui P. Ispirescu. obiceiul va continua să fie contestat până prin 1940. În 1938, în Revista Asociației învățătorilor mehedințeni, se afirma că obiceiul trebuie să fie părăsit nu numai pentru că este alogen ci și pentru a fi conservate pădurile de brad. În același an, în Cele trei Crișuri, Gr. Tăușan, invocând tot motivul protejării pădurilor de
Tradiții - Pomul de Crăciun by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/14424_a_15749]
-
a ținut o serie de seminarii despre textul nervalian la Universitatea din Bologna, iar mai tîrziu - nenumărate cursuri și conferințe, în Italia și în străinătate, unul dintre rezultatele cele mai interesante ale acestei asidue cercetări fiind un număr special al revistei VS, 31-32/1982 (Sur" Sylvie").Cu speranța că nu l-am solicitat prea tare pe cititor cu toate aceste detalii, vom stărui puțin asupra eseului amintit, indiscutabil unul dintre cele mai frumoase din volum. în primul rînd trebuie remarcată abilitatea
Umberto Eco și literatura by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/14449_a_15774]
-
le privească adâncimile. ș...ț Dacă cineva ar fi tras cu urechea la conversația noastră, ar fi crezut că doi diavoli ședeau de vorbă." (p. 254) Versiunea engleză originală a acestui text a apărut, pe 24 octombrie 2002, în Metapsychology, revistă electronică editată la New York de Dr. Christian Perring. Traducerea și adaptarea textului de față aparțin autorului. (C.B.)
...doi diavoli s-au întâlnit și ședeau de vorbă by Costică Brădățan () [Corola-journal/Journalistic/14447_a_15772]
-
spirituală, nu se puteau exprima decît categoric, cu un ton al urgenței care s-a dovedit pe de-a-ntregul justificat de robia istorică ce se inaugura. Iată-l pe autorul Cîntecelor negre rostindu-se punctual: "Am vrea să citim toate revistele literare cu directori independenți - și nu putem, fiindcă nu este nici una. (În România, ca să ai un ziar sau o revistă, trebuie să înființezi un partid politic...). (...) Am vrea să vorbim de rolul presei conștiente - și nu putem, pentru că, în spate
O recuperare de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14430_a_15755]
-
de robia istorică ce se inaugura. Iată-l pe autorul Cîntecelor negre rostindu-se punctual: "Am vrea să citim toate revistele literare cu directori independenți - și nu putem, fiindcă nu este nici una. (În România, ca să ai un ziar sau o revistă, trebuie să înființezi un partid politic...). (...) Am vrea să vorbim de rolul presei conștiente - și nu putem, pentru că, în spate, conștiința aceasta își are și astăzi cenzura. Am vrea să spunem că filozofia românească își trăiește un faliment nemeritat - dar
O recuperare de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14430_a_15755]
-
Petrescu, Călin Popovici, Alexandru Talex (în Jurnalul de dimineață), Vladimir Streinu, Șerban Cioculescu, Constant Tonegaru (în Dreptatea), într-o anumită măsură Tudor Arghezi și Barbu Brănișteanu (în Adevărul), Camil Petrescu (în Lumea și Contemporanul) și Al. Philippide (în Semnalul și Revista Fundațiilor Regale), au reușit să inducă, așa cum arată Vasile Igna, "în opinia românească, o viziune completamente opusă orientării oficiale, promotoare a unanimității, a "sensului unic" și a atotputerniciei noului realism, socialist, ce trebuia să domnească în artă". Din cealaltă tabără
O recuperare de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14430_a_15755]
-
și paralizat de un verbalism excesiv. Scrierile lui, ivite din vălurelele siajului semănătorist, demonstrează o dată în plus că inerția unor reflexe de receptare continuă și după spargerea marelui val. Gazetar cu ochiul atent la evenimentul senzațional, întemeietor și director de reviste mai mult sau mai puțin longevive, printre care și România literară (1939), redutabil autor de cărți pentru copii, Cezar Petrescu a fost în timpul vieții (moare la 9 martie 1961) unul dintre cei mai citiți autori. El și-a cîștigat fără
Decembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/14472_a_15797]
-
revarsă într-un belșug de roade sumbre. Să fie vorba de o genă națională? De o "tradiție"? În orice caz, nu e o inovație a regimului de după 1944, căci iată ce notează Monica Lovinescu, parcurgînd un număr din 1940 al Revistei Fundațiilor Regale, a cărui temă o inspiră împlinirea unui deceniu de domnie a regelui Carol a II-lea: "Rămîn uimită: deci plecăciunea la Curte, cu osanale și epitete umflate peste măsură - e o tradiție. O știam, dar nu citisem textele
Un jurnal est-etic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14463_a_15788]
-
șapte seara, bucuroasă de achiziții și găsesc ușa smulsă din toc, iar înăuntru - toate lucrurile din dulapuri și sertare de-a valma pe jos. Manuscrise amestecate cu lenjerie și medicamente, clasorul cu poze de scriitori, adunate de mulți ani pentru revistă, răsturnat și călcat în picioare, acte printre cămăși și ciorapi, colecția de pixuri și creioane împrăștiată peste tot și scrîșnind sub pași. Doar camera juniorului, care arată întotdeauna ca scotocită de hoți, avea aspectul ei obișnuit. Primul lucru pe care
Aneii papagali by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/14473_a_15798]
-
fost încă o dată prea mare pentru Anatolie Paniș când, la respectabila vârstă de 70 de ani, oferă publicului o culegere memorialistică cu un titlu cheie: Lagărul e viața noastră. Unele experiențe personale sunt inedite, altele au circulat deja prin intermediul câtorva reviste culturale (România literară, Cronica, 13 Plus). Unele capitole sunt rezervate mărturisirilor unui basarabean, conațional cu autorul, altele unui profesor pensionar din Buftea ori chiar unui anonim. Primele pagini ale cărții trădează dubla intenție a autorului: una memorialistică și alta literară
Metamorfoza infernurilor by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/14489_a_15814]
-
ale unui Auguste Comte, Emile Durkheim sau Max Weber, până la scientismul sexist al adepților sociobiologiei, de la viziunea funcționalistă, având în prim-plan teoria rolurilor de gen (gender roles), până la teoriile conflictualiste (critice) de extracție marxistă și weberiană, cartea trece în revistă diferitele avataruri ale categoriei de gen în discursul sociologic. Subcapitolul dedicat tehnicilor de excludere sau pseudoincludere a femeilor și a problematicii de gen în gândirea sociologică "prefeministă" constituie un interesant exercițiu de "defamiliarizare" aplicat teoretizărilor lui Max Weber, Emile Durkheim
Oftalmologie feministă by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14486_a_15811]
-
dlui Ristea Priboi, pe atunci locotenent în instituția cu pricina. Dl Priboi se arăta alarmat de pesimismul unor pagini din România literară. Întrebat cum se face că CNSAS una spune, alta fumează, încercînd a-l scoate basma curată pe cititorul revistei noastre, dl Onișoru a declarat: "Din informațiile noastre (!?), dînsul era tînăr pe atunci. Abia terminase studiile de specialitate. Poate să fi fost un fel de practică pe care o făcea dl Priboi..." Incredibil, dar adevărat. Candoarea dlui Onișoru întrece binișor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14480_a_15805]
-
vorbim? Poate doar să-l parafrazăm pe un celebru personaj voltairian, zicînd că la ce bun să deszăpezim, dacă zăpada tot se așează la loc. Poruncă de la cer pentru Stelian Baboi Dl Stelian Baboi, (ne)cunoscut scriitor român, publică în revista EST (de care n-am auzit) un articol pe tema Doar Dumnezeu e Dumnezeu. Am luat cunoștință de elucubrațiile dlui Baboi dintr-o notă ironică a dlui C. Stănescu din A.L.A. din 3 decembrie. Dl Baboi declară (iarăși o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14480_a_15805]
-
L.A. reproduce și un portret al dlui Baboi scris cu un mare elan de iubire de către dl Tudor Ghideanu din Iași (profesor de filosofie la Universitatea "Al. I. Cuza", cu niscai suspiciuni de plagiat prin anii '70-'80), tot în revista EST. Dl Baboi e prezentat ca un Mare Scriitor și Mare Inchizitor. Delirul paranoic din articolul dlui Baboi e aproape întrecut de acela din portretul făcut de dl Ghideanu, unde cuvintele care nu sînt scrise cu majusculă sînt subliniate. Prea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14480_a_15805]
-
puțin cunoscută, din păcate, specialiștilor în opera poetului ardelean. Italienist, Mihail Chirnoagă a avut o polemică isprăvită prost pentru Frize cu alt italienist, Pimen Constantinescu (1905-1973) de la Sibiul literar. Dl Antonescu ne informează, scrupulos ca totdeauna, că atacul pornit de la revista din Sibiu a avut aerul unui "atentat" care a condus (oare de ce?) la suprimarea revistei brașovene. Cînd trebuia arestat Dabela? Într-un lung și foarte explicit editorial Dan Pavel scrie în ZIUA despre "Centralismul antidemocratic sau cum se joacă PSD
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14480_a_15805]
-
polemică isprăvită prost pentru Frize cu alt italienist, Pimen Constantinescu (1905-1973) de la Sibiul literar. Dl Antonescu ne informează, scrupulos ca totdeauna, că atacul pornit de la revista din Sibiu a avut aerul unui "atentat" care a condus (oare de ce?) la suprimarea revistei brașovene. Cînd trebuia arestat Dabela? Într-un lung și foarte explicit editorial Dan Pavel scrie în ZIUA despre "Centralismul antidemocratic sau cum se joacă PSD cu focul". Începutul editorialului e de-a dreptul exploziv: "Partidul Social Democrat și-a epuizat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14480_a_15805]