531 matches
-
Apărării 2021, de a concepe și realiza proiectele de securitate și apărare ca un tot unitar, Guvernul va continua identificarea și implementarea de măsuri pentru asigurarea consolidării posturii de apărare și descurajare, prin dezvoltarea unor capabilități de apărare robuste și reziliente, credibile, interoperabile, flexibile și eficiente, destinate deopotrivă descurajării unei agresiuni împotriva României și articulării unui răspuns interinstituțional adecvat la provocările actuale și viitoare ale mediului de securitate, inclusiv în spectrul hibrid. Acțiunile destabilizatoare din proximitatea estică a României, derulate pe
HOTĂRÂRE nr. 22 din 15 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271262]
-
caracterul multidimensional al diplomației secolului XXI. Politica externă și de securitate a României va trebui să ofere răspunsuri eficiente, în timp real, la provocările, transformările, dar și la oportunitățile generate de noile realități internaționale, astfel încât România să fie mai rezilientă, inclusiv în acțiunea sa externă. Lecțiile învățate în ultimii ani - necesitatea consolidării rezilienței la nivel statal și al organizațiilor internaționale din care facem parte, inclusiv întărirea capacității de combatere a acțiunilor ostile de tip hibrid și a celor de dezinformare
HOTĂRÂRE nr. 22 din 15 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271262]
-
îmbunătățirea performanțelor Rus prin instituirea unor condiții de lucru pozitive (motivație, satisfacție profesională, retenția personalului, remunerare) ... Prezentele planuri sectoriale privind RUS se bazează pe următoarele principii directoare: – consolidarea asistenței medicale primare și comunitare ... – accent pe construirea unui sistem durabil și rezilient (inclusiv a sustenabilității financiare și de finanțare) pentru a face față prompt și eficient crizelor din domeniul sănătății. ... – construirea unui sistem de sănătate favorabil incluziunii, care să nu lase pe nimeni în urmă ... – echitate, accesibilitate și furnizarea de îngrijiri de
PLANURI din 26 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273795]
-
Dezvoltării Rurale, pe anii 2023-2026, "Agricultură și Dezvoltare Rurală - ADER 2026" SCOPUL Identificarea soluțiilor inovative care să rezolve problemele specifice cu care se confruntă sectorul agricol, în vederea consolidării acțiunilor de protejare a mediului, pentru promovarea unui sector agricol inteligent, rezilient și diversificat care să asigure securitatea alimentară. Proiectele de cercetare cuprinse în Planul sectorial pentru cercetare-dezvoltare din domeniul agricol și de dezvoltare rurală al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pe anii 2023-2026, "Agricultură și Dezvoltare Rurală - ADER 2026", denumit Planul
ANEXE din 12 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270182]
-
de tip parteneriat public-privat (PPP) în agricultură. În acest context, instituțiile bazate pe parteneriat public-privat au un rol determinant în piața cunoașterii, prin promovarea elementelor de progres, atenuarea efectelor factorilor de risc natural, precum și în dezvoltarea unei agriculturi inteligente, reziliente și diversificate atât în sectorul vegetal cât și zootehnic. Toate acestea vor avea ca rezultat creșterea randamentelor, precum și a eficienței economice sociale și de mediu. Proiectul își propune să întărească capacitatea instituțională a relațiilor de tip parteneriat public-privat, ca
ANEXE din 12 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270182]
-
economia liniară (cultivare, recoltare, producție, deșeuri), către o economie în care materiile prime și produsele secundare rămân într-un circuit închis, fiind utilizate la potențialul maxim, rezultând produse cu valoare adăugată crescută. În condițiile necesității promovării unui sector agricol inteligent, rezilient și diversificat care să asigure securitatea alimentară, procesarea în cascadă, presupune o abordare inovativă a activității economice, transformând preocupările pentru protejarea mediului în oportunități pentru obținerea de profit și beneficii. Astfel, proiectul va propune activități pentru îmbunătățirea răspunsului agriculturii la
ANEXE din 12 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270182]
-
tip parteneriat public-privat (PPP) în agricultură. În acest context, instituțiile bazate pe parteneriat public- privat au un rol determinant în piața cunoașterii, prin promovarea elementelor de progres, atenuarea efectelor factorilor de risc natural, precum și în dezvoltarea unei agriculturi inteligente, reziliente și diversificate atât în sectorul vegetal cât și zootehnic. Toate acestea vor avea ca rezultat creșterea randamentelor, precum și a eficienței economice sociale și de mediu. Proiectul își propune să întărească capacitatea instituțională a relațiilor de tip parteneriat public-privat, ca
ANEXE din 12 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270182]
-
economia liniară (cultivare, recoltare, producție, deșeuri), către o economie în care materiile prime și produsele secundare rămân într-un circuit închis, fiind utilizate la potențialul maxim, rezultând produse cu valoare adăugată crescută. În condițiile necesității promovării unui sector agricol inteligent, rezilient și diversificat care să asigure securitatea alimentară, procesarea în cascadă, presupune o abordare inovativă a activității economice, transformând preocupările pentru protejarea mediului în oportunități pentru obținerea de profit și beneficii. Astfel, proiectul va propune activități pentru îmbunătățirea răspunsului agriculturii la
ANEXE din 12 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270182]
-
populație, economie, mediu și patrimoniul cultural, contribuind în același timp la îmbunătățirea calitativă și cantitativă/conservarea corpurilor de apă și a habitatelor naturale. Programele de Măsuri pentru fiecare Administrație Bazinală de Apă și pentru fluviul Dunărea vor identifica măsuri sustenabile și reziliente la schimbările climatice pentru prevenire, protecție, pregătire, răspuns și refacere, prioritizând, acolo unde este posibil, măsurile nestructurale, infrastructura verde și soluțiile bazate pe natură. Măsurile vor fi combinate în mod optim în cadrul unor proiecte integrate la nivelul bazinului hidrografic
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277029]
-
important în această privință. De asemenea, la nivelul Uniunii Europene, Comisia a aprobat în februarie 2021 o nouă strategie privind adaptarea la schimbările climatice, care prezintă o viziune pe termen lung, în scopul de a transforma societatea europeană într-una rezilientă la schimbările climatice și adaptată pe deplin la efectele inevitabile ale schimbărilor climatice, până în anul 2050. Procesul de adaptare la schimbările climatice va continua să influențeze investițiile publice și private, inclusiv pe cele privitoare la soluțiile bazate pe natură
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277029]
-
întrerup conectivitatea longitudinală a râului, având astfel beneficii asupra biodiversitățil zonei; • este diminuată influența debitelor maxime pe r. Vedea (râu colector) aval de confluența cu r. Cotmeana conducând la debite și niveluri mai reduse pe perioada evenimentelor de inundație; • sunt reziliente la schimbări climatice; • dimensiunea lucrărilor structurale este redusă semnificativ și utilizată cu aplicare strict locală; Lista măsurilor aferente alternativei preferate (Figura 2) Cod măsuri Tip măsură Râu M32-R021 Realizarea unei noi acumulări nepermanente (frontale) pe r. Cotmeana, în apropiere de
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277029]
-
așteptată; • reprezintă alternativa cu cel mai redus cost vis-a-vis de beneficiile asigurate de proiect pentru reducerea riscului la inundații in zona de analiza; • măsura implementată nu întrerupe conectivitatea longitudinală a râului, având astfel beneficii asupra biodiversității zonei; • sunt reziliente la schimbări climatice; • asigură funcționarea în condiții de siguranță a barajelor din aval prin reducerea AEP 1%. Localizarea măsurii (Figura 2) Cod măsura Tip măsura Râu M32-R021 Realizarea de noi acumulări nepermanente noi, r. Colentina, ASPFR 04-A037F. - Acumulare nepermanentă, loc
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277029]
-
autoritățile publice poate ajuta la estimarea cantității totale de deșeuri produse. Aceste date trebuie colectate într-o bază de date digitală pentru a actualiza în mod constant criteriul de referință în sectorul de construcții și pentru a construi un model rezilient. Acest criteriu de referință ar putea oferi autorităților publice responsabile de aplicarea legislației posibilitatea de a verifica șantierele de construcții care raportează cantități extrem de mici de DCD pentru a identifica fie posibile practici ilegale, fie bune practici care pot
PLANUL DE ACȚIUNE din 5 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276965]
-
populație, economie, mediu și patrimoniul cultural, contribuind în același timp la îmbunătățirea calitativă și cantitativă/conservarea corpurilor de apă și a habitatelor naturale. Programele de Măsuri pentru fiecare Administrație Bazinală de Apă și pentru fluviul Dunărea vor identifica măsuri sustenabile și reziliente la schimbările climatice pentru prevenire, protecție, pregătire, răspuns și refacere, prioritizând, acolo unde este posibil, măsurile nestructurale, infrastructura verde și soluțiile bazate pe natură. Măsurile vor fi combinate în mod optim în cadrul unor proiecte integrate la nivelul bazinului hidrografic
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278243]
-
măsuri (majoritatea măsuri verzi) iar prin procesul de ierarhizare și modelare s-a definitivat care sunt măsurile necesare pentru atingerea obiectivului hidraulic. Justificare Măsurile furnizate de alternativă preferată prezintă următoarele beneficii: - asigură apărarea integrală a localităților aflate la risc; - sunt reziliente la schimbări climatice; - sunt măsuri verzi, adaptabile care ating eficiența hidraulică așteptată, printr-un minim de lucrări suplimentare; - reduc riscul la inundații semnificativ » măresc garda lucrărilor existente. Lista măsurilor aferente alternativei preferate (Figura 2) Cad măsură Tip măsură Râu M33-RO34
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278243]
-
redresare și reziliență pentru finanțarea Planului național de redresare și reziliență, denumit în continuare PNRR, luând în considerare nevoile financiare ridicate pe care le presupune implementarea în România a reformelor majore având ca scop dezvoltarea unei economii solide, sustenabile și reziliente, precum și a unui sistem financiar și de protecție socială bazat pe structuri sociale și economice puternice, care să stimuleze sectorul investițiilor grav afectat de pandemia de COVID-19, fiind necesară stabilirea cadrului instituțional și financiar de gestionare a fondurilor europene
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 76 din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274692]
-
altor componente ale tipului A ca predictori, decât asupra categoriei comportamentale în general. Cu toate acestea inițiatorii conceptului continuă să sustină validitatea descoperirii lor acuzând instrumentele de evaluare deficitare și studiile contradictorii care au orientat greșit evoluția indicilor inițiali. "Personalitatea rezilientă" (the hardy personality) Așa cum am arătat anterior există o mare variabilitate a efectelor pe care o situație dificilă le poate avea asupra diferitor indivizi. McVicar (2003) susținea că la baza diferențelor existente între nivelul de stres al mai multor asistente
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
între nivelul de stres al mai multor asistente medicale evaluate, se află factorii de personalitate și strategiile de burnout. Încercând o sistematizare a caracteristicilor de personalitate care protejează împotriva stresului, Kobasa (1979) a propus un nou concept "reziliența" sau "personalitatea rezilientă" inițiind o altă perspectivă asupra relațiilor individuale cu ceilalți, cu obiectivele sale și cu dificultățile ce pot apărea. Modelul este alcătuit din trei variabile: angajament, control și provocare. Angajamentul se referă la măsura în care o persoană se investește în
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
mai optimistă a evenimentelor; • folosirea mecanismelor de burnout specifice (Garrosa et al., 2008). Reziliența este cea care mediează o stare bună de sănătate în ciuda evenimentelor de viață stresante. Între persoanele care se confruntă cu stresori puternici, cele cu o personalitate rezilientă vor prezenta o probabilitate scăzută de a se îmbolnăvi fizic sau psihic comparativ cu cele care nu sunt reziliente sau care prezintă alienare, slăbiciune și se simt amenințați în față schimbării (Kobasa et al., 1985). În situații stresante indivizii cu
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
stare bună de sănătate în ciuda evenimentelor de viață stresante. Între persoanele care se confruntă cu stresori puternici, cele cu o personalitate rezilientă vor prezenta o probabilitate scăzută de a se îmbolnăvi fizic sau psihic comparativ cu cele care nu sunt reziliente sau care prezintă alienare, slăbiciune și se simt amenințați în față schimbării (Kobasa et al., 1985). În situații stresante indivizii cu personalități reziliente vor rămâne mai sănătoși dacât cei care se simt sub controlul unor forțe externe care îi lasă
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
prezenta o probabilitate scăzută de a se îmbolnăvi fizic sau psihic comparativ cu cele care nu sunt reziliente sau care prezintă alienare, slăbiciune și se simt amenințați în față schimbării (Kobasa et al., 1985). În situații stresante indivizii cu personalități reziliente vor rămâne mai sănătoși dacât cei care se simt sub controlul unor forțe externe care îi lasă înstrăinați și fără putere. Vor face evaluări cognitive pozitive și optimiste ceea ce duce la alegerea de strategii de burnout adecvate și adaptate. Cercetările
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
din secția de terapie intensivă, reziliența are un efect tampon împotriva burnout-ului (Lambert & Lambert, 1987). Garrosa et al. (2008) a realizat un studiu pentru a explora legătura dintre variabile sociodemografice, sursele de stres la locul de munca, burnout și personalitatea rezilientă la asistentele medicale. Eșantionul a fost alcătuit din 473 de asistente de la trei spitale din Madrid. Predictorii principali identificați pentru nivelul de burnout au fost: vârsta, statutul profesional, surse de stres asociate cu slujba (cantitatea de muncă, experiența cu durerea
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
de asistente de la trei spitale din Madrid. Predictorii principali identificați pentru nivelul de burnout au fost: vârsta, statutul profesional, surse de stres asociate cu slujba (cantitatea de muncă, experiența cu durerea și moartea, interacțiunile conflictuale și ambiguitatea rolului) și personalitatea rezilientă (angajament, control și provocare). Autorii au concluzionat ca intervențiile destinate să scadă riscul de burnout ar putea obține rezultate mai bune dacă ar include măsuri pentru întărirea trăsăturilor reziliente ale personalității angajaților în loc să se focalizeze asupra scăderii surselor de stres
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
cu durerea și moartea, interacțiunile conflictuale și ambiguitatea rolului) și personalitatea rezilientă (angajament, control și provocare). Autorii au concluzionat ca intervențiile destinate să scadă riscul de burnout ar putea obține rezultate mai bune dacă ar include măsuri pentru întărirea trăsăturilor reziliente ale personalității angajaților în loc să se focalizeze asupra scăderii surselor de stres din mediu. Alți autori sugerează alegerea studenților la Facultatea de Medicină în funcție de factorul de reziliență al personalității (Fain & Schreier, 1989). Locul controlului Rotter (1966) este autorul conceptului de loc
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
cu alegerea strategiilor de burnout. Internaliștii vor avea atitudini proactive, vor căuta persoane și informații care să îi ajute să influențeze situațiile în care se află după bunul plac. Se pare că locul controlului intern este asociat și cu personalitatea rezilientă ceea ce indică adecvarea crescută a limitei interne a constructului (Cooper, Cooper & Eaker, 1988). Jennings (1990) a realizat un studiu care își propunea evaluarea relației dintre stresul profesional și non profesional, locul controlului, suportul social și simptomele psihologice resimțite de asistenții
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]