3,789 matches
-
de aceea se impune o prezentare comparativă a lor, pentru o conturare mai precisă a conceptului de nulitate, cât și pentru înlăturarea eventualelor confuzii. Nulitatea având ca finalitate sancționarea încălcării unor condiții contemporane cu nașterea actului juridic, se deosebește de rezoluțiune, reziliere, caducitate, care pot atrage ineficacitatea actului, dar numai pentru cauze de dată ulterioară încheierii sale (neexecutarea obligațiilor convenite, decesul legatarului etc.). Nulitatea are o sferă de aplicare mai extinsă, fiind aplicabilă oricărei categorii de acte juridice, (nu numai convenților
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
care pot atrage ineficacitatea actului, dar numai pentru cauze de dată ulterioară încheierii sale (neexecutarea obligațiilor convenite, decesul legatarului etc.). Nulitatea are o sferă de aplicare mai extinsă, fiind aplicabilă oricărei categorii de acte juridice, (nu numai convenților sinalagmatice precum rezoluțiunea sau rezilierea ori testamentului, precum caducitatea). Specificul nulității de a se referi la un act juridic invalid, o deosebește nu numai față de rezoluțiune, reziliere, caducitate dar și față de inopozabilitate, pentru că toate aceste sancțiuni vizează o operațiune juridică pe deplin valabilă
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
sferă de aplicare mai extinsă, fiind aplicabilă oricărei categorii de acte juridice, (nu numai convenților sinalagmatice precum rezoluțiunea sau rezilierea ori testamentului, precum caducitatea). Specificul nulității de a se referi la un act juridic invalid, o deosebește nu numai față de rezoluțiune, reziliere, caducitate dar și față de inopozabilitate, pentru că toate aceste sancțiuni vizează o operațiune juridică pe deplin valabilă. VI.2.1. Nulitate rezoluțiune Asemănări Între nulitate și rezoluțiune 306 există unele asemănări, dar și importante deosebiri. Atât nulitatea, cât și rezoluțiunea
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
precum caducitatea). Specificul nulității de a se referi la un act juridic invalid, o deosebește nu numai față de rezoluțiune, reziliere, caducitate dar și față de inopozabilitate, pentru că toate aceste sancțiuni vizează o operațiune juridică pe deplin valabilă. VI.2.1. Nulitate rezoluțiune Asemănări Între nulitate și rezoluțiune 306 există unele asemănări, dar și importante deosebiri. Atât nulitatea, cât și rezoluțiunea atrag ineficacitatea actului juridic, cu efect retroactiv (ex tunc). De asemenea, ambele sancțiuni trebuie cerute, în cele mai multe situații, instanței de judecată (având
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
a se referi la un act juridic invalid, o deosebește nu numai față de rezoluțiune, reziliere, caducitate dar și față de inopozabilitate, pentru că toate aceste sancțiuni vizează o operațiune juridică pe deplin valabilă. VI.2.1. Nulitate rezoluțiune Asemănări Între nulitate și rezoluțiune 306 există unele asemănări, dar și importante deosebiri. Atât nulitatea, cât și rezoluțiunea atrag ineficacitatea actului juridic, cu efect retroactiv (ex tunc). De asemenea, ambele sancțiuni trebuie cerute, în cele mai multe situații, instanței de judecată (având un caracter judiciar)307. Cerința
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
rezoluțiune, reziliere, caducitate dar și față de inopozabilitate, pentru că toate aceste sancțiuni vizează o operațiune juridică pe deplin valabilă. VI.2.1. Nulitate rezoluțiune Asemănări Între nulitate și rezoluțiune 306 există unele asemănări, dar și importante deosebiri. Atât nulitatea, cât și rezoluțiunea atrag ineficacitatea actului juridic, cu efect retroactiv (ex tunc). De asemenea, ambele sancțiuni trebuie cerute, în cele mai multe situații, instanței de judecată (având un caracter judiciar)307. Cerința unei hotărâri judecătorești pentru aplicarea celor două sancțiuni este subliniată expres, în vechea
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
ex tunc). De asemenea, ambele sancțiuni trebuie cerute, în cele mai multe situații, instanței de judecată (având un caracter judiciar)307. Cerința unei hotărâri judecătorești pentru aplicarea celor două sancțiuni este subliniată expres, în vechea reglementare, atât în privința nulității, cât și a rezoluțiunii. Articolul 961 din Codul civil de la 1864, prevedea: "Convenția făcută prin eroare, violență sau dol nu este nulă de drept, ci dă loc numai acțiunii în nulitate"308. Iar în privința rezoluțiunii art. 1021 din Codul civil de la 1864 preciza că
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
în vechea reglementare, atât în privința nulității, cât și a rezoluțiunii. Articolul 961 din Codul civil de la 1864, prevedea: "Convenția făcută prin eroare, violență sau dol nu este nulă de drept, ci dă loc numai acțiunii în nulitate"308. Iar în privința rezoluțiunii art. 1021 din Codul civil de la 1864 preciza că: "Această sancțiune nu operează de plin drept. Partea în privința căreia angajamentul nu s-a executat are alegerea sau să silească pe cealaltă a executa convenția, când este posibil, sau să-i
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
alegerea sau să silească pe cealaltă a executa convenția, când este posibil, sau să-i ceară desființarea, cu daune interese". Desființarea trebuia să se ceară, prin prisma articolului menționat, în fața instanței care după circumstanțe, putea acorda un termen părții acționate. Rezoluțiunea este deci, o incitare indirectă a debitorului la executarea obligațiilor, o amenințare care îl determină, în cele din urmă, să execute. Iar atunci când rezoluțiunea a operat, are avantajul de a elibera pe contractanți de un contract neviabil, eliberându-i de
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
ceară, prin prisma articolului menționat, în fața instanței care după circumstanțe, putea acorda un termen părții acționate. Rezoluțiunea este deci, o incitare indirectă a debitorului la executarea obligațiilor, o amenințare care îl determină, în cele din urmă, să execute. Iar atunci când rezoluțiunea a operat, are avantajul de a elibera pe contractanți de un contract neviabil, eliberându-i de obligațiile lor. Noul Cod civil, nu definește rezoluțiunea, dar o reglementează în art. 1549-1554. Articolul 1549 al. 1 dispune că: Dacă nu cere executarea
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
la executarea obligațiilor, o amenințare care îl determină, în cele din urmă, să execute. Iar atunci când rezoluțiunea a operat, are avantajul de a elibera pe contractanți de un contract neviabil, eliberându-i de obligațiile lor. Noul Cod civil, nu definește rezoluțiunea, dar o reglementează în art. 1549-1554. Articolul 1549 al. 1 dispune că: Dacă nu cere executarea silită a obligațiilor contractuale, creditorul are dreptul la rezoluțiunea, sau după caz, rezilierea contractului, precum și la daune-interese, dacă i se cuvin". Același articol, în
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
contractanți de un contract neviabil, eliberându-i de obligațiile lor. Noul Cod civil, nu definește rezoluțiunea, dar o reglementează în art. 1549-1554. Articolul 1549 al. 1 dispune că: Dacă nu cere executarea silită a obligațiilor contractuale, creditorul are dreptul la rezoluțiunea, sau după caz, rezilierea contractului, precum și la daune-interese, dacă i se cuvin". Același articol, în alineatul 2, reglementează posibilitatea deființării parțiale a contractului, în măsura în care executarea acestuia este divizibilă. Aceasta înseamnă că partea din contract care poate fi executată sau a
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
că partea din contract care poate fi executată sau a fost executată, rămâne neatinsă. Deosebiri Nulitatea (absolută sau relativă) intervine în ipoteza unui act juridic civil (unilateral, bi sau multilateral) care s-a încheiat cu nesocotirea condițiilor de validitate, pe când rezoluțiunea presupune un contract sinalagmatic valabil încheiat. Nulitatea se aplică oricărui act juridic civil, pe când rezoluțiunea, numai contractelor sinalagmatice cu executare imediată "uno ictu", temeiul acestei sancțiuni constituindu-l reciprocitatea și interdependența obligațiilor din contractul sinalagmatic, asupra cărora vom insista în
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
Nulitatea (absolută sau relativă) intervine în ipoteza unui act juridic civil (unilateral, bi sau multilateral) care s-a încheiat cu nesocotirea condițiilor de validitate, pe când rezoluțiunea presupune un contract sinalagmatic valabil încheiat. Nulitatea se aplică oricărui act juridic civil, pe când rezoluțiunea, numai contractelor sinalagmatice cu executare imediată "uno ictu", temeiul acestei sancțiuni constituindu-l reciprocitatea și interdependența obligațiilor din contractul sinalagmatic, asupra cărora vom insista în cele ce urmează. În analiza temeiului rezoluțiunii trebuie să pornim de la dispozițiile articolului 1020 din
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
Nulitatea se aplică oricărui act juridic civil, pe când rezoluțiunea, numai contractelor sinalagmatice cu executare imediată "uno ictu", temeiul acestei sancțiuni constituindu-l reciprocitatea și interdependența obligațiilor din contractul sinalagmatic, asupra cărora vom insista în cele ce urmează. În analiza temeiului rezoluțiunii trebuie să pornim de la dispozițiile articolului 1020 din Codul civil de la 1864, care prevedea că, în contractele sinalgamatice, condiția rezolutorie este subînțeleasă totdeauna, în cazul când una dintre părți nu îndeplinește angajamentul său. În lumina acestui articol rezoluțiunea s-ar
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
analiza temeiului rezoluțiunii trebuie să pornim de la dispozițiile articolului 1020 din Codul civil de la 1864, care prevedea că, în contractele sinalgamatice, condiția rezolutorie este subînțeleasă totdeauna, în cazul când una dintre părți nu îndeplinește angajamentul său. În lumina acestui articol rezoluțiunea s-ar întemeia pe ideea existenței în orice contract sinalagmatic a unei condiții rezolutorii tacite, care ar trebui să opereze de drept fără intervenția instanței judecătorești. Articolul menționat trebuie, însă, coroborat cu art.1021 din Codul civil de la 1864, care
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
ideea existenței în orice contract sinalagmatic a unei condiții rezolutorii tacite, care ar trebui să opereze de drept fără intervenția instanței judecătorești. Articolul menționat trebuie, însă, coroborat cu art.1021 din Codul civil de la 1864, care arăta expres că pentru rezoluțiunea contractului este necesar să se obțină o hotărâre judecătorească. Legea 309 recunoștea, deci, instanței dreptul de a verifica și aprecia cauzele rezoluțiunii putând să acorde un termen părții acționate. Acțiunea în rezoluțiune a contractului putea fi intentată numai de partea
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
Articolul menționat trebuie, însă, coroborat cu art.1021 din Codul civil de la 1864, care arăta expres că pentru rezoluțiunea contractului este necesar să se obțină o hotărâre judecătorească. Legea 309 recunoștea, deci, instanței dreptul de a verifica și aprecia cauzele rezoluțiunii putând să acorde un termen părții acționate. Acțiunea în rezoluțiune a contractului putea fi intentată numai de partea care a executat sau care se declara gata să execute contractul. Pentru a fi admisă acțiunea în rezoluțiunea contractului, trebuiau îndeplinite unele
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
civil de la 1864, care arăta expres că pentru rezoluțiunea contractului este necesar să se obțină o hotărâre judecătorească. Legea 309 recunoștea, deci, instanței dreptul de a verifica și aprecia cauzele rezoluțiunii putând să acorde un termen părții acționate. Acțiunea în rezoluțiune a contractului putea fi intentată numai de partea care a executat sau care se declara gata să execute contractul. Pentru a fi admisă acțiunea în rezoluțiunea contractului, trebuiau îndeplinite unele condiții: una dintre părți să nu-și fi executat obligațiile
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
verifica și aprecia cauzele rezoluțiunii putând să acorde un termen părții acționate. Acțiunea în rezoluțiune a contractului putea fi intentată numai de partea care a executat sau care se declara gata să execute contractul. Pentru a fi admisă acțiunea în rezoluțiunea contractului, trebuiau îndeplinite unele condiții: una dintre părți să nu-și fi executat obligațiile ce-i revin 310, iar neexecutarea trebuia să fie imputabilă părții care nu și-a îndeplinit obligațiile. În legătură cu această ultimă condiție trebuie arătat că atunci când neexecutarea
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
executat obligațiile ce-i revin 310, iar neexecutarea trebuia să fie imputabilă părții care nu și-a îndeplinit obligațiile. În legătură cu această ultimă condiție trebuie arătat că atunci când neexecutarea se datora unei cauze independente de voința debitorului nu se punea problema rezoluțiunii, ci aceea a riscului contractului (care este suportat întotdeauna de către debitorul obligației imposibil de executat). Până la intrarea în vigoare a noului Cod civil, rezoluțiunea intervenea numai în temeiul unei hotărâri judecătorești (obținută în condițiile art. 1020 și 1021 din Codul
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
arătat că atunci când neexecutarea se datora unei cauze independente de voința debitorului nu se punea problema rezoluțiunii, ci aceea a riscului contractului (care este suportat întotdeauna de către debitorul obligației imposibil de executat). Până la intrarea în vigoare a noului Cod civil, rezoluțiunea intervenea numai în temeiul unei hotărâri judecătorești (obținută în condițiile art. 1020 și 1021 din Codul civil de la 1864). Noul Cod civil aduce modificări substanțiale în privința modului de operare a rezoluțiunii. În sensul arătat, în articolul 1550 se prevede că
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
executat). Până la intrarea în vigoare a noului Cod civil, rezoluțiunea intervenea numai în temeiul unei hotărâri judecătorești (obținută în condițiile art. 1020 și 1021 din Codul civil de la 1864). Noul Cod civil aduce modificări substanțiale în privința modului de operare a rezoluțiunii. În sensul arătat, în articolul 1550 se prevede că: "Rezoluțiunea poate fi dispusă de instanță, la cerere, sau, după caz, poate fi declarată unilateral de către partea îndreptățită. De asemenea, în cazurile anume prevăzute de lege sau dacă părțile au convenit
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
intervenea numai în temeiul unei hotărâri judecătorești (obținută în condițiile art. 1020 și 1021 din Codul civil de la 1864). Noul Cod civil aduce modificări substanțiale în privința modului de operare a rezoluțiunii. În sensul arătat, în articolul 1550 se prevede că: "Rezoluțiunea poate fi dispusă de instanță, la cerere, sau, după caz, poate fi declarată unilateral de către partea îndreptățită. De asemenea, în cazurile anume prevăzute de lege sau dacă părțile au convenit astfel, rezoluțiunea poate opera, de plin drept. Se conturează, astfel
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
sensul arătat, în articolul 1550 se prevede că: "Rezoluțiunea poate fi dispusă de instanță, la cerere, sau, după caz, poate fi declarată unilateral de către partea îndreptățită. De asemenea, în cazurile anume prevăzute de lege sau dacă părțile au convenit astfel, rezoluțiunea poate opera, de plin drept. Se conturează, astfel, două moduri de operare a rezoluțiunii: rezoluțiune judiciară și rezoluțiunea operantă în baza voinței părților (unilaterală sau bilaterală). Acestea sunt temeiurile rezoluțiunii și ele rezultă din redactarea art. 1550 din noul Cod
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]