790 matches
-
obosit. Marile necazuri nu s-au oprit aici”, și-a încheiat Emanoil Busuioc acest episod trist. l. Patimile unei mame rămase cu doi copii Acest inter-titlu spune multe, dacă nu cumva totul, despre modul în care comuniștii încercau distrugerea și risipirea în cele patru zări a familiilor de „chiaburi”. Dacă cineva are nevoie de probe, iată-le scrise de fiul unuia băgat în această categorie de proprietari: „Cu câteva zile înaintea începerii anului școlar 1952-1953, mama a primit o adresă din partea
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
în închisoare, că în timp plecau deținuții spre alte penitenciare și făceau un triaj amănunțit și completau de la camera 13... De exemplu nu trebuia să te întâlnești cu nu știu cine, sau nu știu ce... Trebuia să se întâlnească ăialalții, nu știu cum... Și făcea o risipire... După ce făcea treaba asta, administrația ne distribuia la camera 13, prima cameră care era în capul secției, și unde am stat luni de zile. Descrieți puțin viața din Jilava! Cinci luni am stat acolo... vreo trei luni în camera 13
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
de pe mine și-am spus: Domnule, împușcați-mă! Și așa sunt nevinovat. Împușcați-mă pentru că nu vreau să mai trăiesc! Nu mai pot să muncesc aici. Și-atuncea a zis unu’: Bă, ia-l pe-ăsta și du-l la risipiri. La risipiri erau ologii ăia. Ce însemna’ risipiri? Însemna că te duceai și risipeai bălegar pe câmp, și acolo am dat de pălămidă, și mâncam pălămidă, și cu aia m-am refăcut... O luai așa de jos, că era țeapănă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
și-am spus: Domnule, împușcați-mă! Și așa sunt nevinovat. Împușcați-mă pentru că nu vreau să mai trăiesc! Nu mai pot să muncesc aici. Și-atuncea a zis unu’: Bă, ia-l pe-ăsta și du-l la risipiri. La risipiri erau ologii ăia. Ce însemna’ risipiri? Însemna că te duceai și risipeai bălegar pe câmp, și acolo am dat de pălămidă, și mâncam pălămidă, și cu aia m-am refăcut... O luai așa de jos, că era țeapănă... o frecai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Și așa sunt nevinovat. Împușcați-mă pentru că nu vreau să mai trăiesc! Nu mai pot să muncesc aici. Și-atuncea a zis unu’: Bă, ia-l pe-ăsta și du-l la risipiri. La risipiri erau ologii ăia. Ce însemna’ risipiri? Însemna că te duceai și risipeai bălegar pe câmp, și acolo am dat de pălămidă, și mâncam pălămidă, și cu aia m-am refăcut... O luai așa de jos, că era țeapănă... o frecai în mână, și mâncai ca porcu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
trase din operațiile care s-au desfășurat, contribuind la elaborarea noilor scenarii de management al crizelor.35 Această inițiativă a încurajat statele membre de a nu mai fi ocupate cu activitatea de coordonare și coerență, determinând evitarea duplicării eforturilor, oprirea risipirii resurselor, eliminarea contradicțiilor privind modalitățile operaționale și de definire a priorităților. Centrul de operații din cadrul S.M.U.E. (intrat în funcțiune la 1 ianuarie 2007) este strîns legat de Celula de de planificare civilo-militară; el creează un cartier general al Uniunii Europene
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
nutrea respect față de preocupările deosebite. La el acest simț a respectabilității era contrariat și stânjenit de zâmbetul colegilor mai democrați cărora apariția aceasta cu ștaif le părea caraghioasă. Pe lângă toate Andi avea și însușirile unei proverbiale distracții căreia îi datora risipirea obiectelor ce-i aparțineau: în expediții pierdea mereu șapca, peria de dinți, lingura și furculița sau prosopul care curgeau în urma sa într-un ritm crescendo; până și ceaunul de mămăligă se despărțea tot timpul de el. Ca la fotbal, a
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
În economia reală se poate întâmpla și așa ceva. După cum se știe, practicile autorităților în combaterea inflației fiind extrem de diversificate în funcție de posibilități, dar și de nivelul de cunoaștere a economiei în care acționează. Inflația care se desfășoară împotriva ciclului economic presupune risipire masivă și nepotrivită de resurse, deoarece folosirea monedei nu poate opri ciclul economic în desfășurare. Dacă producem un impuls monetar, determinat de o scădere timpurie a ratei coboară în zona (AB), atunci vom obține o intensificare a pierderii de factori
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
unul singur de parcă aveai un scop major. Ceilalți credeau că ai, deși vedeau plutirea ta zadarnică. Spuneau, totuși: E un idealist, să-l claxonăm mai tare! Asta te scotea din pepeni, îți pierdeai echilibrul. La tine se traduce printr-o risipire de greutate. Și atunci, te înălțai ca un zepelin în furtună, cu burta ta balonată de mâncăruri acide. Accidentele de mașină erau pentru tine imposibile. Cum venea ceva spre tine, te ridicai iute în văzduh și scăpai, treceai mai departe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
locuiește Într-Însa” (Ion Budai-Deleanu, Țiganiada, cca 1795) ; Inspirându-se din Josephus Flavius, poetul ardelean Ioan Barac (1776-1848) compune În versuri populare românești o amplă poemă În nouă cânturi despre a doua distrugere a Templului și rătăcirea evreilor În exil ( Risipirea cea depre urmă a Ierusalimului, Începutul secolului al XIX-lea) <endnote id="(130, p. 73)"/> ; Europa Îi consideră pe români „cu mult mai rău decât pe jidovi, care Își au pe Moisi al lor” (George Bariț, „Românii și maghiarismul”, 1842
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sunt necesare și în elaborarea unor aranjamente și mai complexe pentru a permite acestor instituții să coopereze. Pe fundalul angajării politice și financiare inegale față de progresul european în acest domeniu, formula N.A.T.O./ I.E.S.A./U.E.O. face cel puțin posibilă risipirea neîncrederii față de perspectiva unei identități europene de apărare și securitate eficace, coerentă și de sine stătătoare, precum și evitarea adevărului neplăcut că în competiția pentru proiectarea unei noi structuri de securitate europeană, proiectul câștigător poartă ștampila N.A.T.O. Pe de altă
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
mai mare trădător În materie Învățătorească este cel care vine Înspre această meserie neavând o chemare anume, din Întâmplare sau mânat de slavă deșartă. Dar tot uzurpator este și cel care nu-și asumă riscurile unei frumoase Împărtășiri și generoase risipiri, care, prin acțiunile sale, nu se pune În serviciul altora, ci Încearcă să se scoată pe el În evidență. A preda Înseamnă a pătrunde În intimitatea unui suflet, În miezul lui cel mai plastic, cel mai fierbinte. Înseamnă a disloca
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
Învățătorul) este văzut ca un obstacol În calea afirmării discipolului și, ca urmare, trebuie eliminat. Iar odată treaba terminată, odiseea Începe de la capăt, cu alți actori, cu alte decoruri, regia rămânând aceeași. Învățarea presupune nu numai câștig, ci și o risipire (de tine Însuți, de gânduri, de trăiri). Etosul pierderii (a ideilor tale, a celor cărora le-ai predat etc.) face parte integrantă din mănunchiul de predispoziții pe care trebuie să le aibă dascălul. Peregrinajul, instabilitatea și trădarea discipolului sunt evidențe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
lucruri și cu noi Înșine). Să nu disperăm și să nu șovăim. Cea mai gravă Înstrăinare a omului este cea de sine și de valorile superioare lui. Stările invocate mai sus sunt reale și Îi pun la Încercare pe mulți. Risipirile sunt multe, mărunte, dese... dar nu definitive sau fatale. Omul are totuși o mare putere, ce i-a fost dată de „cineva” de Sus: cea de a trece peste toate cele trecătoare și a se regăsi, Într-o altă dimensiune
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
Însuși, de a deveni „nou” prin raportare la Divinitate. Marea noastră șansă e că ne putem Întrema după o atare disipare. Și ce puternică devine recăpătarea Întregului după o „Împrăștiere” de moment! Și de puternic devine omul după o temporară risipire! 8. Învățarea „locuirii” și a petrecerii timpului 8.1. Laudă căminului - cu tot ce este-n el! Cu toții avem nevoie de o locuință, de un sălaș. Oricât de expansivi sau risipiți am fi, resimțim la un moment dat nevoia unei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
iraționalului, Întunericului. Panta, Înclinația acoperișului dă seamă Într-o mare măsură de trăsăturile mediului și climei. b) Casa constituie o existență concentrică și concentrată. Ea rămâne mereu semnul unei chemări, al unei unificări, al unei centrări sau recentrări, remediul oricărei „risipiri”. Remediul rătăcirii prin lume este Întoarcerea acasă. Întoarcerea „fiului risipitor” se convertește Într-o mare sărbătoare a locuirii Împreună, a regăsirii ființei. Cu toate acestea, funcționarea sensului În acest perimetru privat, personal nu poate fi la adăpostul total al unor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
să activăm ritmul creației și al destrucției, al trudei și al repaosului. Pentru fiecare dintre noi, timpul poate fi demiurgic, edificator, Înălțător. Timpul presupune intrare, dar și ieșire din durată, contopire, dar și despărțire de aceasta, consum rodnic, dar și risipire fără rost. Poate că esența petrecerii noastre pe pământ constă În stabilirea unei bune relații cu timpul și cu Cel care se află mai presus de timp. A statornici o ordine de priorități În ceea ce privește acțiunile de zi cu zi constituie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
trimis măcar un singur expert de la centru care să ne Îndrume, deși noi am cerut lucrul acesta”23. Tensiunile crescânde cu Bucureștiul s-au amplificat În urma unui scandal care a izbucnit În 1922 și În care Moldovan era acuzat de risipirea fondurilor statului. Investigația care a urmat a dovedit că toate acuzațiile erau neîntemeiate, dar evenimentul a adâncit resentimentele lui Moldovan, care a rămas convins că totul nu fusese decât o campanie a regimului liberal de la București, care urmărea să Îi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
serviciilor sînt invariabil limitate, știința economică, ca știință a alegerii optime, trebuie să răspundă la trei întrebări: • Ce trebuie produs? • Cu ce trebuie produs? • Pentru cine trebuie produs? Raritatea relativă a mijloacelor conduce la ierarhizarea nevoilor și la lupta contra risipirii resurselor. În consecință, știința economică poate fi definită și ca arta economisirii resurselor rare, pentru satisfacerea nevoilor clasate într-o anumită ordine de priorități. Tinzînd către raționalitate, știința economică este o știință umană care are pretențiile științelor exacte, în măsura în care studiază
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
toți au fost consistente, savuroase, surprinzătoare, pline de talc, bune de închis într-o imaginară capsulă a timpului. Cine le-ar descifra peste mult, foarte mult timp, ar afla destule despre noi, cei de azi. Și s-ar distra. ELOGIUL RISIPIRII ROMÂNEȘTI 1 "Magnificență, stimați domni profesori, doamnelor și domnilor, sunt, bineînțeles, cum vă spun toți laureații acestui titlu, foarte mișcat și onorat că l-am primit. Sunt impresionat mai ales de această vestimentație, pentru că eu nu-mi găsesc niciodată haine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
demnitatea lor, numai ca să supraviețuiască, să poată să-și difuzeze învățătura către cei mai tineri. Lor, tuturor celor care au trecut prin cultura acestei țări fără să fie lăsați să lase urma pe care puteau să o lase, lor și risipirii românești, în general, dedic acest titlu. Vă mulțumesc."2 A scrie limpede e o formă minimă de politețe A.V. Cât de colorată, sau cât de alb-negru este imaginea Dumneavoastră despre Iași? Andrei Pleșu Nu, imaginea mea despre Iași e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
2285, f. 127). Ideea nu era nouă și Eminescu o putea afla în opera lui D. Cantemir: "Desfătările tale: pulbere și fum, care cu mare grosime în aer se înalță și, îndată, rășchirându-să, ca și când n-ar hi fost să fac..." "Risipire", "mistuire" în vânt. Într-un manuscris citat, Eminescu a notat această expresie: "fiul pulberii" (2286). Întreaga sa filozofie se va "răsuci" în jurul acestui cronotop, a rupturii dintre "lumea bulgărului și lumea ideii": "corpul nostru este un răvaș de drum al
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
aur, reușind să-l sustragă și să-l ascundă în cutia de rezonanță a pianului său; el a fost prins și reținut de poliție două zile mai târziu, dar între timp presa liberală avusese răgazul să acuze guvernul conservator de risipirea avutului obștesc: „...Guvernul este conservator, Camera este conservatoare, Senatul este conservator, cu toate acestea, în loc să se conserve ceva subt aceste puteri, se risipește tot...“ („Hoții la Muzeu“, TEL., an. V, nr. 1093, 21 noiembrie 1875, p. 1). Pantazescu a fost
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
XE "Franklin" , care sesizează modernitatea și actualitatea spiritului capitalist, indispensabil propășirii economice a națiunii. Publiciștii ardeleni vehiculează acest mesaj, În mod explicit, În direcția comunității sătești, „plugarii” și „lucrătorii de pământ” fiind cei mereu sfătuiți, În spirit iluminist, că lenea, risipirea timpului și lipsa de cumpătare sunt cauzele mizeriei generale și ale sărăciei, că munca, austeritatea și agonisirea câștigului Îi vor scoate În mod negreșit din nevoi. Chiar dacă nu ajung direct În mâinile țăranilor, care, spre deosebire de lectorii americani ai lui Franklin
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
să fugă din țară, trecând granița clandestin (după ce, în prealabil, a testat terenul), dar în cele din urmă a renunțat, ca să evite represaliile asupra familiei. După revolta muncitorilor și a celor care li s-au alăturat în marș și după risipirea demonstrației, zona a fost invadată de securiști, milițieni, activiști, îndrumători și tot felul de supraveghetori. Orașul a intrat în stare de necesitate, fiind intens supravegheat pe străzi de trupe și patrule; sediile politice, la rândul lor, erau păzite de armată
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]