707 matches
-
te iubesc”, Dumnezeu răspunde: „Cu toate acestea, eu te iubesc”. Acesta este Dumnezeu, și acesta este misterul acestei lumi. Dumnezeu ne iubește, și lasă pe Fiul său să meargă până la cruce pentru noi. Să ne gândim și la parabola fiului risipitor. Tatăl îl lasă să plece, nu-l împiedică. Când acesta se întoarce, tatăl nu-l pedepsește, ci îi spune cu simplitate: „Te iubesc”. Și pentru că fratele mai mare nu înțelege, îi explică și lui: „Este fiul meu, era pierdut, și
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
sandviș ! Împietresc. Nu. Nu vreau să mai dau cu ochii de el. — Doar nu vrem să aruncăm toată mâncarea asta. Își arcuiește sprâncenele spre mine. Dacă aș avea ceva de comentat, Samantha, ar fi că ai fost un pic cam risipitoare. Nu vreau să zic prin asta că am fi săraci, adaugă repede. Nu e vorba despre asta, deloc. — Ăă... nu, doamnă. — Nu-mi place să vorbesc despre bani, Samantha. Trish coboară glasul ușor. E extrem de vulgar. Și cu toate astea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
trăiești în preajma categoriilor sau în preajma ta. În felul ultim, filozofia este meditația poetică a nefericirii. Oricâte pretenții am avea, în fond nu putem cere vieții mai mult de permisiunea singurătății. Îi oferim astfel prilejul de a fi generoasă și chiar risipitoare... Rostul muzicii este să ne mângâie de ruptura de natură, iar gradul slăbiciunii pentru ea indică distanța noastră de originar. Spiritul se vindecă de propria autonomie în creația muzicală. Finețele anemiei ne fac permeabili unei alte lumi, iar în tristețile
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
compusă din membrii unor familii din cele mai cu influință, din mai mulți consuli străini cari-și făcuse principala ocupațiune a vieței lor în jocul de hazard, al cărui cult atât de stricăcios l-au introdus la noi cu deosebire risipitoarea ofițerime rusească. Pereții salonului, altfel albi, erau acoperiți cu covoare lucrate de scorțari din țară, un ram de meserie care-a-nceput a se pierde cu totul. Mărginele acestor covoare sau scoarțe era cuadrate roșii și verzi, iar în mijloc
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
care, pe lângă meritul de a fi evitat dezechilibre grave, a devenit el însuși o sursă a menținerii subdezvoltării. Este adevărat că, în situația de confuzie economică și de risc ridicat al utilizării împrumuturilor într-un mod slab productiv sau chiar risipitor, o asemenea abordare prudentă avea justificarea sa. Dar ea a devenit totodată o sursă a inacțiunii. Politica financiară a ținut să închidă sever robinetul investițiilor în zonele infrastructurii sau în cele în care ar fi putut stimula o creștere economică
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
excesive. În locul utilizării resurselor disponibile limitate în mod prioritar pentru infrastructură și susținerea unor direcții strategice ale economiei, complementar cu suportul social al colectivității confruntate cu o explozie a sărăciei și degradarea rapidă a serviciilor sociale, acestea au fost injectate risipitor în întreprinderi nerestructurate, administrate confuz și păgubos. Dacă privatizarea economiei a fost acceptată fără nici o rezervă, în condițiile unei oferte limitate, tehnocrația economică a căutat obsesiv, în noul context economic confuz, să mențină sistemul industrial moștenit. Era de așteptat ca
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
celui care o săvârșește, Steve Albrecht Îi identifică pe următorii: prezența unor mijloace de a săvârși frauda, nevoia de câștiguri personale, gradul mare de Îndatorare, legăturile strânse cu clienții, slaba remunerare raportată la responsabilitățile atribuite și la performanța muncii, atitudinea risipitoare, dorința de a Învinge sistemul, presiunile familiale și sociale (Albrecht et al., 2009, pp. 3-69ă. Din punctul de vedere al mediului firmei, studiul lui Albrecht et al. (2009, pp. 3-69ă identifică următorii factori: Încrederea ridicată acordată angajaților, lipsa unor proceduri
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
și cu duh slobod... Ah, ramură a trunchiului celui obișnuit În slavă și laudă.” Nicolae are, nu mai Încape vorbă, firea unui moralist, rîndurile de mai sus sînt admirabile, fraza acoperă bine gîndul iute și profund. Este gospodarul unei familii risipitoare, cel care-i apără reputația și-i chivernisește bunurile spirituale. Versurile nu mai au cursivitatea și frumusețea scrisorilor. Suferă și el de boala familiei, dar, e limpede, n-are vocație erotică. Strîmtorat și temător, nu se lasă tîrÎt de pasiuni
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Tristețea cea mai adîncă (aceea a lui Conrad) devine hrana unei zgomotoase bucurii lirice. O bucurie ce ia ușor drumul desfătării. Există mai multe trepte ale voluptății În poezia lui Bolintineanu și pe treapta de sus stă răsfățul: o desfătare risipitoare, o voluptate dalbă, dulce, matinală, voluptatea, aș zice, a simțurilor tinere. Rolul privirii este să deceleze În natură (artă) asemenea zone matinale. Este izbitoare, În poeme, recurența motivului virginității. „Vergural” este un atribut care se atașează ușor de obiect, indiferent
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
de mine și salvați-mă, În numele lui Dumnezeu, ah...“ Poetului i se ia călimara odată cu viața. Expresivitate, Într-adevăr, involuntară: Întreruperea scrisului Înseamnă, pur și simplu, sfîrșitul existenței poetului. Nu este O ironie plină de mari semnificații În faptul că risipitorul fiu al lui Ienăchiță, care nu se lua În serios ca poet, moare smulgîndu-i-se condeiul din mînă?... Așa ceva se Întîmplă rar În literatura română! * apud. Al. Piru, introducere la Poeții Văcărești, „Versuri alese“, ediție de Elena Piru, E.P.L. 1961; pentru
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
acei sărmani de pe dealuri și din sate, pentru a alunga acele lipitori și pentru a face în sfârșit să triumfe dreptatea și egalitatea, Cristos care împarte pâinile și peștii... Oh, cât era de mieros acel Episcop în timp ce depăna parabola fiului risipitor referindu-se la el. Era privit ca un soi de naufragiat, dar și cu mâhnirea, se gândi Tommaso, ce te-ncearcă fiindcă ai luat un dumicat de la gura rechinilor. După căința publică, a început să colinde zilnic satele vecine cu
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
-l că nu mai are. Îi dăduse nu chiar prea de mult o sumă foarte importantă, un adevărat depozit, prin care înțelegea să scape de orice grijă materială câtăva vreme. Ioanide nu era avar și uneori putea să pară chiar risipitor, profesa însă prudența. Era pățit și poate, mai mult decât asta, proceda astfel din atavism. O sumă de bani o diviza în două-trei porțiuni, aruncând o parte prin sertare, făcînd-o uitată. Îi era cu deosebire penibil să apeleze la alții
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
îl înțeleg niciodată, căci mi se pare că nimic nu este mai dureros decât perceperea a două tendințe opuse în umanitate. Ce se întâmplă? Ea ajunge la degradare printr-o extremitate ca și prin cealaltă! Economă, ea cade în mizerie; risipitoare, ea se adâncește în decăderea morală! Din fericire, maximele vulgare pun într-o lumină proastă Economisirea și Luxul, neținând cont decât de aceste consecințe imediate care se văd și nu de efectele ulterioare care nu se văd. Să încercăm să
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
să producă mai mult și deci să ușureze penuria cauzată de controalele de prețuri. Deși prețurile în bani ar putea să crească pe termen scurt când prețurile sunt liberalizate, rezultatul final al acestei măsuri este creșterea producției și diminuarea raționalizării risipitoare și a corupției, astfel încât prețurile reale totale exprimate în termenii unei mărfuri de bază, ziua de muncă umană scad. Timpul pe care persoană trebuia să îl cheltuie pentru a câștiga o bucată de pâine în 1800 reprezenta o fracțiune serioasă
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
pe sine ca ins. ("Eu nu mă iubesc", mi-a mărturisit odată. Am descoperit într-o zi că cineva mi-e antipatic: semăna cu mine. Nu-mi iubesc numele; nu-mi iubesc natura flegmatică. Aș fi vrut să fiu Fiul risipitor și de fapt am fost Fratele. Însă neiubindu-mă, am scăpat de mine. Am scăpat de condiția somatică, fără să mai trebuiască să o transform în spirit. Ahoreticii - și eu sânt unul dintre ei - pot intra ușor în asceză.") La
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
aflai că în anul acela se petrecuseră și lucruri regretabile. De pildă, că îl plagiaseși pe Noica. Într-un articol de-al tău, publicat în nu știu ce revistă, putea fi regăsit fratele Fiului risipitor, personaj din care Noica făcuse, alături de Fiul risipitor, figura centrală a Jurnalului filozofic publicat în 1944. Acuzatorii mei nici nu se obosiseră să citească parabola biblică și susțineau că în Biblie e pomenit numai Fiul, Fratele fiind o creație a lui Noica. Așadar fără să-l citez pe
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
biblică și susțineau că în Biblie e pomenit numai Fiul, Fratele fiind o creație a lui Noica. Așadar fără să-l citez pe Noica, îi furasem personajul. Bine, o să spuneți, dar lucrul era prea gogonat: toată lumea știe că parabola Fiului risipitor e construită deopotrivă pe figura Fratelui lezat. În comunism însă nu e așa: cu cât minciuna este mai sfruntată, cu atât mai mult ea are șanse să se instituie ca adevăr. Cu cât ceea ce spui este mai distorsionat în raport cu realitatea
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
sfiesc de a trage în cercul patimilor lor de rând sacrificiile pe cari micele state de preste Dunăre le-au făcut pentru o cauză până acuma încă sfântă. Departe de noi de a fi panslaviști. Dar un stat de cămătari, risipitori și hetere, cum durase de-o mulțime de ani în Constantinopole, hrănindu-se din esploatarea neomenoasă a populațiilor agricole și a breslelor orășenești, era ceva neauzit pe continentul european, mai ales în veacul nostru. Și contra acestui sistem s-a
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
și-n piept, și n gură poate să-l străbată./ Fă-l zuliar pe soț, să-l vezi cum vine/ Ca prepelița-n ierburi tupilată.// Frumoasă dacă ești la-nfățișare/ Aratăți nurii, straiul ți-l arată;/ De ești boccie, fii risipitoare,/ Fă-ți prieteni mulți, fii neastâmpărată/ Ca frunza care-n plop abia se ține/ și lasă-l să se roadă, să se zbată...”131 Prin glasul unuia din numeroșii săi naratori, al doftorului, autorul englez lansează un îndemn femeilor mature
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
secretarii lor, cei care cercetează cu luare-aminte sacrificiile oferite zeilor, care iau parte la celebrarea misterelor; dar există și alții care pedepsesc trufia și fărădelegile oamenilor 1. (B) Așa se face că Hesiod atrage atenția În mod solemn asupra «afurisiților risipitori de averi» cărora le-a fost Încredințat acest privilegiu 2. În viziunea lui, așadar, binefacerea este un privilegiu șgherasț regal. Și În categoria daimonilor, ca și În cea a oamenilor, există diferență valorică. La oameni, natura afectivă și irațională n-
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
același timp s-a observat o tendință de focalizare strategică asupra controlului și reducerii costului. De-a lungul unui deceniu de constrângeri impuse de penuria de resurse, a devenit din ce în ce mai necesară înțelegerea fundamentelor inovării reușite pentru a reduce incidența eșecurilor risipitoare de resurse. Dată fiind natura complexă a procesului de inovare, pentru a obține o imagine completă asupra procesului inovării, care să explice atât inovările radicale cât și pe cele incrementale, utilizarea exclusivă a modelului focalizat asupra „presiunii tehnologice” sau a
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
și-n piept, și n gură poate să-l străbată./ Fă-l zuliar pe soț, să-l vezi cum vine/ Ca prepelița-n ierburi tupilată.// Frumoasă dacă ești la-nfățișare/ Aratăți nurii, straiul ți-l arată;/ De ești boccie, fii risipitoare,/ Fă-ți prieteni mulți, fii neastâmpărată/ Ca frunza care-n plop abia se ține/ și lasă-l să se roadă, să se zbată...”131 Prin glasul unuia din numeroșii săi naratori, al doftorului, autorul englez lansează un îndemn femeilor mature
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
exteriorității mundane”. (11) Eric Marty, L’écriture du jour. Le Journal d’André Gide, Gallimard, Paris, 1985, p. 157. (12) Arșavir Acterian, Jurnal În căutarea lui Dumnezeu, Institutul European, Iași, 1994, p. 216. (13) Ștefan J. Fay, Caietele unui fiu risipitor, Humanitas, București, 1994, pp. 291-292. (14) Nicole Czechowski, „Journal intime d’un numéro ou l’histoire d’une madeleine sous cellophane”, in L’Intime, Éditions Autrement, Paris, nr. 81, iunie, 1986, p. 9. (15) Jean Baudrillard, „La sphère enchantée de
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
pe care le-a răvășit fără să-și dea seama de dimensiunile exagerate ale crinolinei încărcate de accesorii ornamentale. Această scenă comică maschează și dezvăluie în același timp nesiguranța și anxietatea unei lumi masculine îngrijorate de tentația consumului extravagant și risipitor al soțiilor hotărâte să golească buzunarele soților. Dress and the Lady ilustrează statutul contradictoriu al femeilor care poartă acest articol vestimentar, în aceeași măsură spectaculos și ascuns. Ilustrația este secționată în două părți care exprimă dubla identitate feminină, publică și
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
pe care le-a răvășit fără să-și dea seama de dimensiunile exagerate ale crinolinei încărcate de accesorii ornamentale. Această scenă comică maschează și dezvăluie în același timp nesiguranța și anxietatea unei lumi masculine îngrijorate de tentația consumului extravagant și risipitor al soțiilor hotărâte să golească buzunarele soților. Dress and the Lady ilustrează statutul contradictoriu al femeilor care poartă acest articol vestimentar, în aceeași măsură spectaculos și ascuns. Ilustrația este secționată în două părți care exprimă dubla identitate feminină, publică și
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]