1,334 matches
-
până la Ceaușescu În timpul Revoluției române din 1989) sau pe exilarea lui fie În Închisori inexpugnabile, fie În zone Îndepărtate și greu accesibile (cazul lui Napoleon oferă sinteza unei Închisori și a unei insule izolate) se subsumează acestor sisteme de proceduri ritualice și de reprezentări simbolice. De asemenea, acțiunile juridico-rituale legate de așa-numitele „vânători de vrăjitoare”, de la acuzațiile clasice de vrăjitorie până la epurările politice (acuzația de simpatii capitaliste - În sistemul comunist În ultimii ani ai perioadei staliniste - sau acuzația de pro-comunism
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
și purificat și era Împodobit cu Însemne rituale. ș...ț Ajunși la locul sacrificiului, participanții se așezau În cerc, iar fetele (koreforele) Înconjurau de mai multe ori locul, purtând un coș special (sacrificial) și vase cu apă. Participanții se spălau, ritualic, pe mâini, iar animalul era și el stropit cu apă, până când dădea din cap, În semn că acceptă să fie sacrificat. Apoi participanții luau În pumn boabe de grâu din coșuri și, după o rugăciune spusă cu glas tare, le
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
uriaș primordial, din trupul căruia au fost construite lumile, au crescut ierburile etc. Îndeosebi originea plantelor și a grânelor este pusă În legătură cu un asemenea sacrificiu. Am văzut că ierburile, grâul, vița-de-vie au Încolțit din sângele și carnea unei făpturi mitice ritualic sacrificate la Începuturi, În illo tempore. De fapt, sacrificarea unei victime umane pentru regenerarea forței manifestate În recoltă urmărește repetarea actului creației care a dat naștere semințelor. Ritul reface Creația (M. Eliade, 1992, p. 319; vezi și M. Eliade, 1995
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
declanșarea unei confruntări, inaugurarea unei expediții În zone necunoscute sau nefavorabile, consacrarea unor obiecte (de la temple la arme). În sfârșit, sacrificiile pot viza expierea unei greșeli (considerată a fi cauza unei pedepse divine): sacrificiile ar intra aici Într-un ciclu ritualic de cerere a iertării, conciliere și propițiere. Comentând mecanismul simbolic al acestui tip de sacrificii, dominante În tradițiile populației Nuer din Africa de Est, E.E. Evans-Pritchard (1977, p. 275) scrie: Ele sunt făcute În vremuri de nenorocire, trăită sau presimțită
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ca o ofrandă pentru divinități (este logica „pomenilor” din satul românesc tradițional, În care bunurile celui dispărut nu sunt distruse sacrificial, ci redistribuite, Într-o tranzacție fără finalitate economică, dar cu scop religios). În familia sacrificiilor sângeroase se Încadrează actele ritualice care conduc la imolarea unei ființe vii. În general, este vorba despre animale, dar se cunosc, din atestări istorice și din date etnografice, și numeroase exemple de sacrificii umane. Animalul sacrificat este de obicei unul domestic. Mărimea și importanța sa
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
performer și forțele sacre: performerul nu mai este agentul medierii și nu mai poate controla În mod direct puterile superioare. Medierea și influențarea lumii se exercită indirect, prin intermediul bunului sacrificat. După actul sacrificiului, oamenii trebuie să aștepte ca divinitatea, obligată ritualic În urma reciprocității stabilite de sacrificiu, să intervină În mersul lucrurilor și să aducă beneficiile dorite. Așa cum am arătat, ritualul sacrificiului leagă lumea umană (profanul) de aceea a puterilor divine (sacrul) și creează un sistem de schimburi reciproce care, pe de-
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
teoretică, elaborată de antropologul englez Victor Turner (1969), atât ideea de „trecere”, cât și formele prin care ea este exprimată În rit și mit (liminalitatea) funcționează ca o structură culturală universală, o matcă simbolică În care se Înscriu numeroase manifestări ritualice și mitologice, indiferent de conținutul și scopul lor imediat. Tipologia riturilor de treceretc "Tipologia riturilor de trecere" La Începutul secolului trecut, savantul francez Arnold Van Gennep a lansat sintagma de „rituri de trecere” și a oferit o morfologie, valabilă și
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
p. 69): Riturile care au loc de-a lungul ciclului unui an formează o parte importantă a moștenirii culturale a multor societăți importante; aceste rituri sunt articulate de narative ale originii, idei ale Întemeierii și autorității, hărți spațiale și moduri ritualice de a utiliza obiectele. Nașterea și moartea unor oameni de excepție sunt comemorate prin rituri calendaristice. Asemenea rituri, În egală măsură calendaristice și politice, sunt cele care marchează crearea unui stat național (1 Decembrie pentru România), confruntări sociale sau războaie
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
cu beteală și flori: un rol aparte Îl avea Împletitul, uneori În forme ceremonial determinate, al părului (act care marca trecerea de la statutul de fată la cel de femeie). În timp ce i se punea voalul de mireasă, lăutarii interpretau un cântec ritualic ce descria, În formule dramatice, despărțirea ei de casă și de vârsta fără de griji a tinereții: Frunză verde mărăcine/ Ia-ți mireasă ziua bună,/ De la frați, de la surori,/ De la grădina cu flori,/ De la strat de busuioc,/ De la fete, de la joc
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
al nunții. Aproape tragic În lirismul său, el funcționează ca un mod ritualizat de exprimare a unor spaime (Întemeiate pe experiențele unor căsătorii nefericite) și de recunoaștere socială a unor inegalități de gen, structurale ordinii satului tradițional. După acest moment ritualic urmează sosirea alaiului mirelui. Acesta este condus de vornic sau colăcer, urmat de brădar, flăcăii din ceata mirelui, nașul și mirele, nașa și fetele, celelalte neamuri. Intrarea În curtea miresei se făcea conform unui ritual care mima o luptă: familia
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
-și crește copiii și subliniază amploarea golului care se produce acum În familia fetei. În unele locuri are loc o horă În jurul vetrei, menită să exprime simbolic ruperea de casa părintească. În curte este prezentată zestrea fetei, ceata miresei accentuând ritualic mărimea și valoarea acesteia, În timp ce flăcăii mirelui iau În râs, prin formule consacrate de acest obicei, bunurile aduse și pretențiile familiei fetei. De aici, alaiul se Îndreaptă spre biserică pentru slujba de cununie. De la biserică, invitații merg la casa mirelui
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
animalele vor rămâne Închise și oamenii nu vor avea ce mânca; dacă cel care conduce ceremonia, dansatorii sau femeile nu reușesc să Îl gonească pe Nebunul cel Rău, lumea va fi profanată și distrusă de poftele sale fără limită). Ciclul ritualic Începe prin afirmarea puterii bărbaților (care pot intra În contact cu eroul fondator Lone Man) și se termină prin inversarea rolurilor și consacrarea puterii femeilor asupra naturii și societății (doar femeile Îl pot goni pe Nebunul cel Rău, ale cărui
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
de lipsă de formă, inițiații care termină perioada de izolare sunt tratați ca și cum ar fi Încărcați cu putere, căldură, pericol - și e nevoie de timp pentru ca ei să se răcorească. Deși multă vreme s-a crezut că inițierile sunt ansambluri ritualice preponderent masculine, cercetările recente arată că riturile de inițiere feminine sunt și ele foarte răspânite și extrem de complexe. Într-o lucrare de sinteză, B. Lincoln (1981, pp. 94-101) consideră că riturile de inițiere feminină implică următoarele elemente constante: a) mutilarea
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
au loc diverse ceremonii de purificare, cu ajutorul substanțelor sacre precum apa (lustratio) sau focul. Păcatele individuale sau de grup sunt mărturisite În public sau sunt denunțate de cetele rituale de tineri (ca purtători ai energiilor vieții) În fața Întregii comunități. Ucideri ritualice de tipul țapului ispășitor sau alte ofrande și sacrificii sunt oficiate În locurile consacrate. Nu o dată, efigii ale răului (mici statui, măști, obiecte care Îl reprezintă sau manechine) sunt arse, aruncate pe ape, sfâșiate În mod ritual. Alteori, distrugerea este
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
și bogăției. d) Riturile de bucurie Închid ciclul ceremonial, de obicei printr-un ospăț comun. Un asemenea festin presupune prezența, alături de membrii colectivității umane, a figurilor divine, fie ele strămoși, duhuri benefice, divinități complexe. Din altă perspectivă, analizând diferitele activități ritualice asociate În cultura populară română unor asemenea schimbări calendaristice, I. Ghinoiu (1988) identifică mai multe familii de rituri: a) sacrificarea unui animal: porcul În ceremoniile calendaristice de iarnă sau mielul, În cele de Paște; b) pregătirea și consumarea unor alimente
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
asociate În cultura populară română unor asemenea schimbări calendaristice, I. Ghinoiu (1988) identifică mai multe familii de rituri: a) sacrificarea unui animal: porcul În ceremoniile calendaristice de iarnă sau mielul, În cele de Paște; b) pregătirea și consumarea unor alimente ritualice: cum ar fi turtele și colacii de o anumită formă (zoomorfe sau antropomorfe, cerc solar sau Încolăcit ca un opt), pregătiți special pentru colindători; c) ospețele ceremoniale: În forme moderate sau orgiastice, acestea celebrau fertilitatea și propițiau, prin consumul excesiv
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
sunt aprinse lumânări acasă sau la cimitir); e) stingerea și aprinderea focului, act de magie prin analogie, În care puterile vieții (lumina, căldura) erau ajutate să Înfrângă puterile morții (Întunericul, frigul) prin aprinderea unor ruguri ceremoniale și, deseori, prin săritul ritualic peste foc (metaforă a saltului de la o etapă calendaristică la alta); f) apariția măștilor: acestea reprezentau diferitele figuri, benefice sau malefice, care, Într-un fel sau altul au contribuit la drama cosmică a sfârșitului unei etape și a Începerii alteia
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
organizare mai strictă (precum școlile militare, cele normale sau cele sportive). De asemenea, multe echipe din diferite sporturi au proceduri de acceptare, formale și informale, modelate după schemele riturilor de inițiere. Una dintre cele mai interesante aplicări ale acestui pattern ritualic este cea oferită de antropologul Julian Pitt-Rivers (1987), care, pornind de la observația că existența unei funcții utilitare nu reduce cu nimic valoarea simbolică a unei acțiuni, interpretează procedurile din aeroporturi drept un ritual de trecere: Călătoria Începe prin mai multe
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
considerăm paradele și procesiunile drept manifestări ale aceleiași clase de acțiuni, una fiind definită prin caracterul celebratoriu, iar cealaltă prin aspectul solemn. Dacă paradele și demonstrațiile par a fi manifestări ceremoniale asociate Îndeosebi cu societățile complexe, procesiunile reprezintă un fenomen ritualic istoric și geografic general răspândit. Ele sunt atestate atât În marile civilizații dispărute (statele amerindiene, Egiptul, Grecia, Roma, China și India antice), cât și În societățile simple, fie ele exotice sau folclorice. Procesiunile pot avea un caracter religios sau laic
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
statele amerindiene, Egiptul, Grecia, Roma, China și India antice), cât și În societățile simple, fie ele exotice sau folclorice. Procesiunile pot avea un caracter religios sau laic. Ele pot apărea ca unități autonome sau ca elemente ale unui alt complex ritualic (procesiunile care precedau sacrificiile din Grecia antică sau procesiunile integrate În sărbătorile calendaristice). Traseul lor poate fi circular (mai ales În procesiunile religioase În care un obiect sacru este scos din altar și plimbat prin comunitate) sau linear (participanții pleacă
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
unul de marginalizare; altfel spus, ca un sistem de integrare diferențiată (K. Ashley, 2001; B. Blehr, 1999; D. Bryan, 2000; S. Davis, 1986; N. Jarman, 1997; C. Lane, 1981; R. Sanson, 1976). Paradele și procesiunile pot implica, prin potențialitățile lor ritualice, contestarea, directă sau metaforică, a ordinii sociale. Această posibilitate derivă din contradicția dintre caracterul public și regulile relativ stricte de includere și excludere. În formula succintă a lui S.G. Davis (1986, p. 166), „paradele erau evenimente publice, În măsura În care acest lucru
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
din Japonia, când obiectele sacre sunt scoase din templu și purtate prin comunitate, se creează un interval liminal, În care sunt permise nu numai depășirea unor norme sociale, ci și acte de sancțiune socială. Altfel spus, procesiunea religioasă include elemente ritualice de tip carnavalesc și de tip charivari. În alte cazuri, referentul simbolic al unei parade este, prin natura sa, contestatar. Este cazul paradelor de 1 Mai, care evocă luptele clasei muncitoare și care, ambalate În formele consacrate ale procesiunilor oficale
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Nu trebuie uitat Însă că modernitatea cunoaște numeroase forme de „turism religios” (L. Tomasi, 2002), În care elementele de comportament laic și religios se amestecă, precum și variate tipuri de pelerinaje la locuri considerate semnificative de participanți, locuri care generează comportamente ritualice analoage celor religioase - chiar dacă acel loc și acea semnificație nu sunt incluse de sistemele religioase În geografia lor sacră; e) pe o axă istorică, pelerinajele de tip arhaic (călătorie pe jos, Însoțită de mari riscuri) pot fi separate de cele
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
se adaugă caracterul tranzitoriu specific comportamentului pelerinilor” (S. Coleman, 2002, p. 358). În ultimele decade ale secolului XX, numeroasele descrieri etnografice au dezvăluit faptul că pelerinajul funcționează ca un sistem compozit, care amestecă credințe religioase, figuri și narative mitologice, unități ritualice (sacrificii, acte magice, componente ale riturilor de trecere, elemente de sărbătoare și chiar carnaval), reminiscențe și constructe de literatură populară și cultă. În plus, pelerinajul a generat numeroase creații arhitecturale, monumente de sculptură și pictură, creații muzicale și, mai recent
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
unor specialiști ai sacrului, care gestionează accesul la centrul originar, prin instituirea de norme și reguli, prin construirea de clădiri, În scop religios sau cu substrat practic (pentru cazare, tratament, comerț). În timp, cultul local se dezvoltă și cunoaște forme ritualice specifice care, la rândul lor, solicită medierea oferită de oficianți inițiați, despre care se crede că dețin, În urma contactului permanent cu „centrul”, anumite secrete sacre. Noul construct ceremonial atrage valuri de pelerini și facilitează crearea unei mitologii bine individualizate a
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]