1,258 matches
-
mai mare să nu ducă la o mai mare condamnare. Nici înmulțirea talanților dăruiți nu o facem noi, ci ei sunt încredințați negustorilor, pentru ca nici aici să nu fie meritul nostru, ci numai neîmpotrivirea la Harul care îi face să rodească. Astfel dispare deosebirea dintre Harul „suficient" și Harul „eficace". Totul este lucrarea harului. De te vei supune Lui, Domnul Se desăvârșește întru tine și te desăvârșește pe tine. Dar nu te lăuda cu supunerea ta, pentru că și supunerea vine din
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS – ÎN VIZIUNEA TEOLOGULUI ORTODOX RUS ALEXANDRU HOMIAKOV [Corola-blog/BlogPost/357121_a_358450]
-
și vor trece prin timp la generațiile viitoare, tocmai datorită unora dintre noi care știm, putem și avem de unde să dăruim; să ne dăruim pe noi, sădindu-ne în sufletele pure de copii. Mirabila sămânță va încolți acolo și va rodi frumos, peste timp. Nu-mi plâng deloc soarta, pentru că sunt chiar fericită și deloc singură. Iubesc tot ce înseamnă viață în jurul meu, de la firul ierbii, până la păsările cerului... cu ele, adesea mă îngân; de la pruncul din leagăn, până la moșneagul cu
MARIA ŞALARU. ÎMPREUNĂ CU MELODIILE EI, PAHARUL DE COTNARI E VAST de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 920 din 08 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357189_a_358518]
-
și râdeau ca doi îndrăgostiți la prima întâlnire. Se așezau pe o bancă și stăteau până răsărea luna, ea fiind singurul martor la sărutările lor necontenite. “Doamne, câtă bucurie pe el când a văzut că pântecele ei a început să rodească. Cum punea el urechea să asculte cum mișca Liviu-Vasilică, cum încerca să-l sărute și pielea ei se înfiora de barba lui frumoasă, mătăsoasă și neagră... Și când a apărut Vasilică, ce vesel era, ce roșu era la față! Cred
FRÂNTURI DE VIAŢĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357307_a_358636]
-
Jocul de-a viața, fără de coșmar, Karmei, încearcă lacrima să-i frângă Luminând zilele din calendar. Mă pierd între iubire și miracol, Nopțile toate le-mpletesc cu stele, O lacrimă de dor am drept obstacol Pândind din umbra zâmbetelor mele. Rodesc sămânța veacului ce vine, Sperând că voi renaște într-o zi Și las în urmă ce mi se cuvine, Trăind doar din dorința de-a ... Citește mai mult Am născocit o Lună peste toateBifând stele aprinse între timp,Cu dragoste
DANIELA PĂTRAŞCU [Corola-blog/BlogPost/357252_a_358581]
-
în palma stângăJocul de-a viața, fără de coșmar,Karmei, încearcă lacrima să-i frângăLuminând zilele din calendar.Mă pierd între iubire și miracol, Nopțile toate le-mpletesc cu stele,O lacrimă de dor am drept obstacolPândind din umbra zâmbetelor mele.Rodesc sămânța veacului ce vine, Sperând că voi renaște într-o ziși las în urmă ce mi se cuvine,Trăind doar din dorința de-a ... XXII. LA CAPĂT DE CURCUBEU, de Daniela Pătrașcu , publicat în Ediția nr. 292 din 19 octombrie
DANIELA PĂTRAŞCU [Corola-blog/BlogPost/357252_a_358581]
-
Stejărel Olaru, Cristian David, Vladimir Șarban... Programul artistic susținut de cei doi celebri interpreți de muzică folclorică românească și acompaniamentul s-a cristalizat dintr-o cunună de flori spirituale împreunate într-un sân la care se adună îndeobște aurăria culturii rodite din cel mai vechi și armonios timp al tradițiilor culturale românești. Frumosul e împărat într-o astfel de lume neavidă să impună hotare, sub mirabilul cer sonor cernut cu raze de cântece și joc. Împlinitor de visuri frământate din mândrețea
CÂNTECE MISTUITOARE PE CLEŞTARUL CERULUI ROMÂNESC. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/357427_a_358756]
-
ar fi în viață de mișel, Cu dragoste mă și cu ardoare Să aibă milă Dumnezeu de el! Nu-i primăvară fără frunză verde, Fără Înălțare, pogorâre nu-i, Hristos S-a Înălțat! acel ce crede În suflet să-i rodească Pacea Lui! Referință Bibliografică: Hristos S-a Înălțat / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1245, Anul IV, 29 mai 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Nicolae Nicoară Horia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
HRISTOS S-A ÎNĂLŢAT de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357523_a_358852]
-
De-atâta rău ce-mi vine de demult. N-o să le-ngrop să cred că mă alină, Sau să-mi ascund al sângelui tumult. Vreau doar să le așez ca grădinarul, În ronduri large, lângă trandafiri, Iar dacă-și vor rodi cumva amarul, Să pot să le preschimb în amintiri. Apoi le voi presa în foi de carte Pentru târziu, chiar dacă n-oi mai fi. Când alții le-or găsi vor fi deșarte, Prea stinse prorociri spre-a se-mplini. *** Ciclul
VOI RĂSĂDI BLESTEME ÎN GRĂDINĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357796_a_359125]
-
degrabă ca o sămânță care e pusă în pământ, încolțește și dă roadă. La învățătura lui Iisus Hristos se adaugă, deci, într-un fel, trăirea ei de către noi: ea nu mai este învățătură pur și simplu, ci învățătura care a rodit în noi, învățătură rodită”. Această trăire este de fapt viața interioară a creștinismului ortodox, iar acesta, cum observă Profesorul, nu se condiționează prin legăturile lui sociale, ci „trăiește prin el însuși, în absolută independență față de puterile lumești. De aceea, dezvoltarea
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ [Corola-blog/BlogPost/357646_a_358975]
-
ajutorul lui Dumnezeu, pentru că, dacă nu-i cu putință la oameni, la Dumnezeu orice-i cu putință. Asta mi-a plăcut la acest sinod, că s-a gândit să ne trezească la faptul că suntem niște mlădițe care nu putem rodi fără viță. Cu nici un chip! Chiar cu nici un chip! Dacă o mlădiță stă fără viță, se usucă într-un timp extrem de scurt. Și atunci Domnul nostru Iisus Hristos S-a oferit să-I mâncăm Trupul și Sângele Lui ca să fim
IN MEMORIAM – PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT ARSENIE PAPACIOC (1914 – 2011) DE LA MĂNĂSTIREA „SFÂNTA MARIA” TECHIRGHIOL [Corola-blog/BlogPost/357704_a_359033]
-
și umpleți pământul și-l stăpâniți și domniți peste peștii mării, peste păsările cerului, peste toate vietățile, ce se mișcă pe pământ și peste tot pământul" (Facere 1, 28). Din aceste cuvinte biblice reiese clar voința lui Dumnezeu: familia să rodească prin nașteri de prunci. A avea copii în cadrul unei familii binecuvântate prin cununia religioasă este o poruncă divină la care trebuie să reflectăm cu toții în zilele noastre. Nașterea de prunci nu este o opțiune, ci este un imperativ dat fiecărei
PĂRINTELE MIHAIL MILEA – OMUL LUI DUMNEZEU CE ARE VOCAŢIA, DESTINAŢIA ŞI MISIUNEA SLUJIRII OAMENILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357705_a_359034]
-
prin visul tău, femeie, Prin prea puținul tău, dorit din fire. Azi iți trimit în dar o orhidee, Un gând curat și-o clipă de iubire. Să uiți că soarta lumii ți-e povară, Că viată ei, din viața ta rodește. În sufletu-ți, un strop de primăvară Din lacrima iubirii mele, crește. Referință Bibliografică: M-am perindat prin visul tău, femeie ... Marin Bunget : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 429, Anul II, 04 martie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012
M-AM PERINDAT PRIN VISUL TĂU, FEMEIE ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357872_a_359201]
-
ajutorul lui Dumnezeu, pentru că, dacă nu-i cu putință la oameni, la Dumnezeu orice-i cu putință. Asta mi-a plăcut la acest sinod, că s-a gândit să ne trezească la faptul că suntem niște mlădițe care nu putem rodi fără viță. Cu nici un chip! Chiar cu nici un chip! Dacă o mlădiță stă fără viță, se usucă într-un timp extrem de scurt. Și atunci Domnul nostru Iisus Hristos S-a oferit să-I mâncăm Trupul și Sângele Lui ca să fim
PRO MEMORIA – PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT ARSENIE PAPACIOC (1914 – 2011) DE LA MĂNĂSTIREA „SFÂNTA MARIA” TECHIRGHIOL [Corola-blog/BlogPost/357835_a_359164]
-
de când se află la Iași, străbătând satele pustiite de secetă ale județelor Iași, Vaslui, Roman, Bacău, Putna, Piatra Neamț, Fălticeni și Botoșani, adică aproape toată Moldova. Ploile abundente care au însoțit procesiunea, adăpând pământul și făcând să crească iarba și să rodească bucatele, au adus mare bucurie în sufletele credincioșilor, întărindu-le credința în Dumnezeu, că nu i-a uitat. Ofrandele adunate cu acest prilej de soborul de preoți și diaconi care au însoțit racla cu sfintele moaște, în frunte cu Părintele
1977)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/357836_a_359165]
-
că eu nu mă mai despart de tine, femeie, pînă la moarte ... După-amiezele, nebun de fericire, Grigore urca la mal și-și vizita pămînturile, le măsura cu pasul, bătea țăruși pe hotar, aprecia din priviri cam cîte prune or să rodească pomii, pe unii trebuia să-i ajute, să-i mai tundă, că prea se înălțau spre cer ca niște trestii, iar pe alții trebuia să-i înlocuiască, livada îmbătrînise și ea, dar el era tînăr și puternic, douăzeci de ani
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 43-48 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358316_a_359645]
-
și cu dăruire și uneori, cînd se tînguia de fericire, doamne, ce mi-a fost dat mie să pățesc, uite-mă înmuiată de neacutare ăsta al meu, parcă sînt o brazdă în care își aruncă el semințele și ce oi rodi eu din prea plinul inimii mele - și tînguiala alerga peste dealurile de primprejur, se rotea amețită ca păsările ce planează pe curenții de aer cald în zilele călduroase, ochii i se umpleau de lacrimile dulci, pe care i le sorbea
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 36-42 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358317_a_359646]
-
de chin, uite și florile, stau cuminți, fixate cu rădăcina în pămînt, și albinele vin să le zumzăie la urechi cîntece de iubire, de ce crezi tu că noi am fi altfel, sîntem și noi, femeile, receptacole deschise pentru polenul bărbaților, rodim și noi, viața este mai gravă decît cred animalele ce ne dau tîrcoale cu sula în flăcări, uitînd că sîntem și noi suflete sensibile ca niște mimoze, și Adelina zîmbea pierdută, ea de dragoste avea nevoie, o invidia pe prietena
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 36-42 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358317_a_359646]
-
și apoi încep să circule prin lume, tot astfel dezlegările la marile probleme spirituale ale umanității întregi în aceste mănăstiri, în aceste minunate câmpuri de experiență spirituală, sunt descoperite, și abia după aceea pornesc să circule, să ardă și să rodească în lume. Unul dintre aceste bunuri spirituale mănăstirești, care astăzi a început să circule des prin lume, este bunul însingurării; căci mănăstirile, dacă sunt ceva, înainte de toate sunt cetăți de însingurare. Am ales să medităm în ceasul de acum ce
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT BENEDICT GHIUŞ ?' TEOLOGUL SMERIT ŞI DUHOVNICUL ÎMBUNĂTĂŢIT DIN MAREA LAVRĂ A CERNICĂI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/357839_a_359168]
-
cea duhovnicească - care pe chipul cel nevăzut îl sădește în suflet - dacă nu începe cineva prin a fi milostiv. Iar mișcarea aceasta, prin însingurare, suind de la pământ la cer și scoborând înapoi, împreună cu îngerii, este rugăciunea. Nici o asceză nu poate rodi fără rugăciune, precum nici o rugăciune fără trudă trupului și căința inimii. Toată rugăciunea în care nu se ostenește trupul și nu se necăjește inima, drept lepădare se socotește. La capăt, însingurarea și nepătimirea ei sfârșesc în extaz, în răpiri, în
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT BENEDICT GHIUŞ ?' TEOLOGUL SMERIT ŞI DUHOVNICUL ÎMBUNĂTĂŢIT DIN MAREA LAVRĂ A CERNICĂI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/357839_a_359168]
-
lacrimi clocotite de țărani! Eu nu mi-am mai cerut pământul Lăsat drept moștenire peste ani De moșii mei cu legământul De-a nu-l înstrăina pe bani... Eu nu mi-am mai udat pământul Cu lacrimi și sudoare, să rodească, Ci s-a făcut țărână, l-a luat vântul Și dusu-l-a în țarină neromânească... Eu nu mi-am mai găsit pământul Nici cât o palmă de mormânt parșiv, Ci însumi pumnul de pământ îmi sântu-l Ce-n mine
DOR DE ROMÂNIA MARE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358039_a_359368]
-
De asatădată câinele e mai îndârjit! El trebuie să știe că pământul daciei e sacru și iubit, El nu rabdă pe dușmani Chiar dacă se numesc ...romani. Munții falnici cu izvoare limpezi, văi răcoroase, Visteriei dă aur și-n câmpuri mănoase Rodesc grâne în holde frumoase. Bogății ce nu au alte țări, De aceea vin din cele patru zări Să ne cucerească, vărsând sânge de-al nostru și-al lor. Slăvit să-ți fie numele, zeu al dacilor! 15 Ne apărăm pământul
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ, ÎN TREI ACTE, TABLOUL I de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358021_a_359350]
-
naștere unei lumi noi sub un cer nou. Iar dacă Zeul sunetului visează că dansează și cântă cu Soarele galactic, în sunete de timpane cu glasul spart, într-o uriașă Simfonie a Durerii și Fericirii umane, Zeul visului visează mâncare, rodește și dă de mâncare: la demonii din Cosmosul demonizat le dă de mâncare prin noul Codex Alimentarius, iar la îngerii săraci, de la marginile lumii, le dă o hrană albastră din hrana zeilor solari. Pentru că Zeii solari nu-i iubesc pe
SCRISOAREA NR.134 de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 721 din 21 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358057_a_359386]
-
talentului.” (Varlam Șalamov) Omul creștin-ca expresie ziditoare a Chipului Atotcreatorului său, trebuie să se reflecte ca experiență a vieții sale ortodoxe în icoana inimii, în lumina cuvântului odrăslit din Adevăr, Credință, Libertate și Iubire. Altfel, spus: toate darurile duhovnicești să rodească în el ca un spic bogat de virtuți creștine în fața ispitelor torențiale ale vieții, zămislind Luptătorul creștin al lumii Ortodoxe. Gândurile sale albe cu reflexe albăstrii de azur, dăltuiesc fruntea de zenit cuprinzând soarta sa sub povârnișurile destinului Neamului. Viețuirea
MĂRTURISITORUL de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357743_a_359072]
-
bătând la porți de cer / un vis ștrengar / caut / într-un mod egoist / nostalgia copilăriei / să-mi gânguresc cuvintele / sub privirile mamei / înnod anii / pun la dospit / amintirile alb-negru / în Duminica Învierii / le voi regăsi / liturghisind / poemul / neterminat aici”. “Credința rodește primăveri” - scrie altundeva Sorin Micuțiu. Iar altăoară poetul se vede “captiv / năvoadelor de cuvinte” (Follow your heart). Tot ce scrie acest poet este notabil. Raluca Leontina Neagu - susținută grafic de Raluca Andrei, scrie o altfel de poezie, foarte interesantă, o
O SELECŢIE DE CRISTINA ŞTEFAN, EDITURA ARTBOOK, BACĂU, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358431_a_359760]
-
de a cugeta necontenit, în complexitatea și taina vieții, sensul și rostul său pe lume” (Ioan Ianolide, Deținutul profet. Ed. Bonifaciu, București, 2009, p. 17.) Din iubirea Sa, pentru om, Bunul Dumnezeu a plămădit pe veșnicie înomenirea Sa dumnezeiască. Ca să rodească menirea sa divină omul trebuie să rămână permanent om. Să gândim la cele spuse de Arhiepiscopul Calinic Argeșeanul: „Există o vreme din an când omul este chemat să mediteze: că trebuie să fie mai OM! În ziua nașterii lui Iisus
HRISTOS A ÎNVIAT ! de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358450_a_359779]