6,157 matches
-
de onomatopei strașnice și pământoase, cam așa: - Uăh! Iha! Niiio! Ee-hă! TIPUL TEMBEL. Să-i spunem Fonfo. Confundă țările cu capitalele și instituțiile internaționale cu mărcile de bere. Nu cunoaște bine decât o singură limbă: pe cea de la pantofi. În română se descurcă bine când tace, ceea ce-i reușește uneori cu succes. Lipicios ca hârtia de muște, e prezent la orice sindrofie, și e foarte mândru când se-mpiedică lumea de el." etc. George Pruteanu n-a scris niciodată ceva plictisitor
Recital George Pruteanu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16155_a_17480]
-
englezei ca limbaj internațional, pe atît de mult diversitatea web-ului face loc limbilor naționale, dialectelor, chiar registrelor limbii vorbite, mergînd pînă la a cuprinde inovații expresive individuale. Descoperi astfel că un cunoscut motor de căutare internațional - "Google" - permite selecționarea românei ca una din posibilele limbi de operare, în care sînt deci date indicațiile de lucru: "Caută" - "Căutare avansată" - "Preferințe" - " Cred că am noroc" - etc. Enunțurile apar din păcate într-o grafie fără diacritice, dar într-o română corectă, ceea ce ar
Alte motoare, alte linkuri... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16157_a_17482]
-
Google" - permite selecționarea românei ca una din posibilele limbi de operare, în care sînt deci date indicațiile de lucru: "Caută" - "Căutare avansată" - "Preferințe" - " Cred că am noroc" - etc. Enunțurile apar din păcate într-o grafie fără diacritice, dar într-o română corectă, ceea ce ar sugera că sînt traduse de vorbitori nativi. Mai mult: stilul tinde spre registrul colocvial, una din indicații fiind "Ponturi pentru căutare" (în engleză "Search Tips", în franceză "Astuces pour la recherche", italiană "Suggerimenti per la ricerca" etc.
Alte motoare, alte linkuri... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16157_a_17482]
-
la recherche", italiană "Suggerimenti per la ricerca" etc.). Ca și limbajul jurnalistic, jargonul informatic actual manifestă o deschidere spre familiar care, dacă va continua să se manifeste cu aceeași intensitate, va schimba probabil într-o anume măsură profilul standard al românei scrise. E interesant de văzut și ce sintagmă a fost aleasă pentru a traduce engl. search engine: mi se pare că, după o anumită ezitare între mașină și motor, s-a impus sintagma motor de căutare, care apare frecvent, fiind
Alte motoare, alte linkuri... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16157_a_17482]
-
Rodica Zafiu Pentru a caracteriza ceea ce încalcă normele curente de decență sau de moralitate, româna dispune de o serie sinonimică de adjective destul de bogată. Evident, în interiorul seriei există multă variație, cuvintele avînd sensuri cu diferite grade de intensitate, precum și limitări de aplicare, focalizări asupra unui domeniu sau a altuia (transgresiuni de limbaj, de comportament etc.
"Deocheat" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16192_a_17517]
-
În lumea anilor '90, dominată de mass-media și instabilitate, recunoaște că își joacă "son petit rôle dans la commédie sociale". Modul ei de a citi este evident diferit de cel al lui Sebastian: "textele psihanalitice le-a devorat că pe române de formare, povestirile interpretate că metafizica, eseurile critice savurate ca niște povești, istoria deghizata în compilații de anecdote, programele de televiziune că sociologie și românul unchiului său că pe autobiografia acestuia". Mod de lectură inevitabil într-o societate de consum
Michčle Hechter and Mihail Sebastian by Simona Brînzaru () [Corola-journal/Journalistic/16198_a_17523]
-
ca de o paranteză fortuită în propria biografie. Că așa stau lucrurile, o dovedesc măsura în care s-au integrat în viața culturală din orașele unde și-au avut catedrele, faptul că, după repatriere, au creat sau întărit catedre de română în prestigioase universități și, mai ales, implicarea afectivă subiacentă din notațiile lor. Îi numim, în ordine cronologică, pe Ramiro Ortiz, fondatorul Catedrei de română la Universitatea din Padova, la jumătatea anilor '30, după ce crease Catedra de italiană la cea din
Autohtonismul românesc "față cu" italienii by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/16264_a_17589]
-
orașele unde și-au avut catedrele, faptul că, după repatriere, au creat sau întărit catedre de română în prestigioase universități și, mai ales, implicarea afectivă subiacentă din notațiile lor. Îi numim, în ordine cronologică, pe Ramiro Ortiz, fondatorul Catedrei de română la Universitatea din Padova, la jumătatea anilor '30, după ce crease Catedra de italiană la cea din București (unde a trăit, cu excepția a doi ani în timpul războiului, între 1909 și 1933); pe Silvio Guarnieri, animatorul italienisticii în Banat în deceniul 1937-1947
Autohtonismul românesc "față cu" italienii by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/16264_a_17589]
-
minoritare). Avem a face deci în cazul limbii române vorbite "dincolo de hotarele" României, cu două situații distincte: problemele protejării limbii române în Republica Moldova sînt diferite de cele pe care le ridică utilizarea ei în alte state. În calitate de limbă de stat, româna - ca și oricare alta - presupune prezența, între numeroasele ipostaze prin care se manifestă în uz, a unei variante, frecvent desemnată prin termenul de limbă literară, variantă care se deosebește ca realitate a comunicării sociale, prin caracterul ei unitar și unic
Româna de dincolo de hotare by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16247_a_17572]
-
Rodica Zafiu Pentru a caracteriza ceea ce încalcă normele curente de decență sau de moralitate, româna dispune de o serie sinonimică de adjective destul de bogată. Evident, în interiorul seriei există multă variație, cuvintele avînd sensuri cu diferite grade de intensitate, precum și limitări de aplicare, focalizări asupra unui domeniu sau a altuia (transgresiuni de limbaj, de comportament etc.
"Deocheat" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16314_a_17639]
-
ceea ce e inexact? Și, în general, de ce folosește dl Iancu asemenea formule pentru elevii din clasa a VIII-a? Ca să-i ajute să înțeleagă literatura română"? Mă îndoiesc. Presupun că d-sa a alcătuit acest manual pentru uzul profesorului de română, ignorînd în mare parte că și elevul ar trebui să aibă acces, cu ușurință, la instrucțiunile sale.
Un manual discutabil by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16325_a_17650]
-
contrastul dintre sufix și bază, valori ironice (scriitoraș, doctoraș). Într-un articol monografic publicat în Studii și materiale privitoare la formarea cuvintelor în limba română, vol. III, 1962, Zizi Ștefănescu-Goangă a întreprins o prezentare istorică detaliată a sufixului: pătruns în română din neogreacă spre sfîrșitul secolului al XVI-lea prin nume proprii de persoană analizabile, în special prin hipocoristice de la prenume (Tudorache, Manolache). Forma -achi e mai veche și mai apropiată de etimon, în vreme ce -ache reprezintă deja o adaptare. Exemplele de
"Românache", "străinache" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16336_a_17661]
-
Rodica Zafiu Am mai scris, cu cîtva timp în urmă (în România literară nr. 36, 1998), despre distribuția stilistică a sufixelor care sînt folosite în româna actuală pentru formarea unor verbe noi: în vreme ce sufixele care întăresc conjugarea I ( -a, -iza, -iona) sînt preferate de registrul cult, în special de limbajele științifice și tehnice (a accesa, a scana; a acutiza; a inscripționa), sufixele conjugării a IV-a
"A knockăi", "a bipăi", "a clicăi"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16391_a_17716]
-
în alta cu verbul a da sau a pune. în monografia pe care a dedicat-o acum cîteva decenii subiectului - Locuțiunile verbale în limba română (1958) -, doamna Florica Dimitrescu discuta pe larg acest fenomen, indicând verbele cele mai frecvente în română, explicând semantic afinitățile lor de combinare și comparând situația cu cea din alte limbi europene. Există desigur și diferențe de "productivitate" frazeologică a verbelor, dar acestea sînt foarte greu de cuantificat: mai întîi pentru că verbele, chiar cînd au aparent același
"Dă bine..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16412_a_17737]
-
originea - titlul o declară de la început - în Orient. Cele zece povestiri aduc în fața cititorului o lume pe care alte lecturi i-au făcut-o deja familiară: exotismul Orientului Îndepărtat, contrastele Balcanilor și un limbaj plin de fast, admirabil transpus în română de Petru Creția. Autoarea nu face însă doar o simplă operație de repovestire. Ea reinventează și modelează. Așa se face că Orientul însuși devine o ficțiune. Nu despre el vorbesc povestirile, ci despre modul în care și-l închipuie occidentalul
Fascinația Orientului by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16408_a_17733]
-
e numai un vestigiu istoric. Pe care nu ai cum să-l suprimi, ca țară atât de civilizată. Să vă dau un exemplu în legătură cu civilizația locului. Înainte de a porni spre cercul arctic, ne întâlniserăm la Helsinki cu un traducător din română în finlandeză, un cărturar evreu care locuise un timp la București. Vrând noi, la întoarcere, după Finlanda, să vedem și Suedia vecină și neavând bani, la întrebările traducătorului, al cărui nume îmi scapă, îi mărturisisem amândoi voiajorii că, de fapt
Cercul arctic by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16417_a_17742]
-
că pentru fr. autochtone atestările cele mai numeroase provin din Canada, unde cuvîntul, folosit intens în legătură cu populațiile indigene, a pătruns chiar în legislație și apare că determinant pentru cercetare, viziune asupra lumii, problematică, chestiune, dezvoltare, întreprindere, comerț, cultura etc. în română, sinonimele sensului de dicționar al adjectivului autohton sînt nativ, indigen, aborigen, băștinaș (primele trei sînt neologisme internaționale, ultimul e un cuvînt mai vechi, derivat din baștina, de origine slavă); li se pot adăuga, prin sensuri secundare și cu unele restricții
Autohton by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16452_a_17777]
-
păcate, prea numeroase. în afara studiilor de tipologie lingvistică, a cercetărilor care urmăresc realizarea specifică, în cît mai multe limbi, a unor fenomene și categorii gramaticale mai generale (negația, interogația, pronumele relative etc.), lucrările în care se acordă un spațiu apreciabil românei sînt, desigur, cele de romanistică. O recentă bibliografie dedicată frazeologiei și paremiologiei în limbile romanice - Joachim Lengert, Romanische Phraseologie und Parömiologie, Tübingen, Gunter Narr Verlag, 1999 - merită să fie cunoscută și la noi, pentru capitolul dedicat românei (vol. II, p.
Frazeologie romanică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16525_a_17850]
-
un spațiu apreciabil românei sînt, desigur, cele de romanistică. O recentă bibliografie dedicată frazeologiei și paremiologiei în limbile romanice - Joachim Lengert, Romanische Phraseologie und Parömiologie, Tübingen, Gunter Narr Verlag, 1999 - merită să fie cunoscută și la noi, pentru capitolul dedicat românei (vol. II, p. 1408-1515), dar și pentru deschiderile pe care le creează, permițînd comparația cu preocupările teoretice și cu structurile lingvistice din alte limbi romanice. Deși direcțiile lingvistice mai abstracte și mai formalizate au tins să neglijeze frazeologia, se constată
Frazeologie romanică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16525_a_17850]
-
apărut în alfabet chirilic). Chiar a strînge la un loc unitățile frazeologice studiate de obicei din perspectivă strict lingvistică - locuțiuni și expresii - și proverbele cercetate, cu alte metode și interese, de către folcloriști e o opțiune interesantă și profitabilă. în cazul românei se vede destul de bine că preocupările folcloristice și literare legate de proverb au fost mult mai numeroase și mai constante decît cele lingvistice asupra frazeologiei. De la culegerile clasice - Iordache Golescu, Anton Pann, Iuliu Zanne, I.C. Hințescu, M. Gaster, neomițînd pe
Frazeologie romanică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16525_a_17850]
-
Rodica Zafiu Una dintre trăsăturile caracteristice ale limbii române actuale e diversitatea ei stilistică, determinată de multiplicarea și diferențierea situațiilor de comunicare, a contextelor de uz; se înțelege că o asemenea diversitate nu individualizează româna între alte limbi moderne (căci fenomenul e comun, cel puțin pentru toate limbile din culturi asemănătoare), ci deosebește limba actuală de cea din secolele trecute. Mai mulți lingviști români au afirmat că liniile firești de dezvoltare a limbilor în spațiul
Diversitate stilistică... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16539_a_17864]
-
doua jumătate a secolului al XX-lea, impunerea artificială a limbajului birocratic caracteristic discursului politic totalitar în toate zonele vieții publice, presiunea cenzurii și a controlului de tip polițienesc au redus considerabil diferențele stilistice existente între variantele deja constituite ale românei culte. Pe acest fundal de monotonie a "limbii de lemn" generalizate s-a proiectat spectaculoasa redescoperire a diversității, după 1989. în momentul de față, riscul entropiei e reprezentat de generalizarea limbajului familiar: spațiu al experimentului, al expresivității inovative, dar și
Diversitate stilistică... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16539_a_17864]
-
o italiană macaronica, făcută pentru a fi înțeleasă fără efort de cititorul român: "Caro fratelo! (...) Îl nostro santissimo padro Pio IX sentendo la gîlceava che avete co i greci, a fato molti litanii, otsfeștanii, paraclisi, acatisti..." (nr. 48, 1862). O română vorbită prost, împînzita de termeni grecești - de exemplu: "Cu nispusa bucuria te vestesco che lăcustele a trecuto prin Focșani la Vucurestion (...) Alto nu mai amo te se ți le spuio, mă te rogo arhonda se ne scrie negresito" (nr. 4
Gheliruri, chilipiruri și locmale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16557_a_17882]
-
lungul întregii vieți, în volume colective și reviste de specialitate. Cunoșteam multe dintre ele dinainte, pentru că erau repere sigure ale domeniului: sintetizînd direcții și idei fundamentale de cercetare (ca și cartea ei de sintaxă a oralității, Subordonarea în frază în româna vorbită, 1980), au fost adesea citate și comentate. Reunirea lor în volum (editorii anunță cel puțin un al doilea) e o idee excelentă, pe de o parte pentru că le face mai ușor accesibile, pe de alta pentru că oferă o imagine
Dialectal, popular, vorbit by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11976_a_13301]
-
am fost cu el) pare să fi foarte vechi: În loc să vedem în structura cu pronume invariabil o degradare a relativului cu funcție sintactică marcată, ni se pare mai îndreptățit să considerăm că există, începând dintr-un stadiu foarte vechi al românei, două structuri paralele" (p. 96). A ținut cont, în abordările dialectologice și sociolingvistice, de atitudinea vorbitorilor: de mai multe ori este invocată "intuiția Ťomuluiť de pe stradă" (în perceperea formelor prepozițiilor - de, di, dă etc. - ca indici ai diferențelor dialectale) sau
Dialectal, popular, vorbit by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11976_a_13301]