601 matches
-
17,50%; euro/USD - 14%/14,75% pentru vacanță ING Bank lei; euro 30 ani 550 000 lei; 150 000 euro lei - 9%; euro - 6,75% nevoi personale Romexterra Bank lei 10 ani 20 000 euro lei - 12% nevoi personale Românească lei 10 ani 10 000 euro lei - 10% nevoi personale Italo-Romena lei 4 ani 5 000 euro lei - 10,50% nevoi personale „Ion Țiriac“; HVB Bank lei; euro; USD 5 ani 10 000 euro lei - 7,95%; euro - 6,95
Agenda2006-25-06-turistic () [Corola-journal/Journalistic/285088_a_286417]
-
pe ideea că poate-poate... Cei care au o anumită experiență știu că aritmetica electorală este diferită de aritmetica pe care o învățăm la școală. Unu plus unu, de multe ori, înseamnă mai puțin de doi! 2. Campania "Mândri că suntem români" s-a dovedit o idee bună, care a prins la mulți oameni. Ei au perceput mesajul în sens pozitiv, nu revanșard, în sens de încredere, nu de răzbunare. Nu a fost vorba de o campanie cu accente naționaliste. De altfel
Analiza lui Adrian Năstase, după alegerile europarlamentare 2014. "Fenomenul Diaconu" și PSD sub 40%. Dreapta mai are o singură șansă by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/29845_a_31170]
-
în lei - credit imobiliar/ipotecar - euro 8,90-9,156 Carpatica lei lei 13,50-19 - credit de consum, auto, imobiliar Alpha Bank lei; euro; USD lei 12-14 - credit de consum, auto, imobiliar - euro 9-9,50 venituri în valută sau în lei Românească lei; euro; USD lei 12,95-17,95 - credit de consum - euro/USD 9,50-9,75 venituri în valută lei 10,95-13,95 - imobiliare - euro/USD 8,90 lei 10,50-11,50 - credit de consum - euro/USD 11-12 „Ion Țiriac“ lei
Agenda2005-40-05-general7 () [Corola-journal/Journalistic/284264_a_285593]
-
gimnasticii europene și, îndrăznesc eu să spun, mondiale. După patru ani de pregătire și muncă, ați reușit să aduceți un zâmbet aici, în țară, ne-ați oferit din nou ocazia să fim mândri de voi, să fim mândri că suntem români", afirmă premierul în mesajul transmis gimnastelor.
Ponta transmis un mesaj de felicitare echipei feminine de gimnastică () [Corola-journal/Journalistic/44870_a_46195]
-
abstinenții de la societate interbelici și l-ar fi putut lua înaintaș. Cartea pe care o am în față e scrisă pe vîrste. Întîi, Cum am învățat românește, o năzbîtie de școală începînd ca un basm ("pe cînd uitasem că sîntem români și că avem și noi o limbă, pe cînd ne lipsea cărți și tipografie..."), care dă o idee despre ce va fi însemnat, în secolul națiunilor, românul pentru un elev de azbuche. Pe urmă Zoe, un amor antiromantic, în care
Români vechi şi noi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9883_a_11208]
-
Nu! Depășisem pragul acesta de mult timp! Eram deja vizitați în mod frecvent de corespondenții radiourilor străine (Europa Liberă, Radio France Internationale) și nu ne mai temeam să vorbim despre limba română, nu ne mai temeam să spunem că suntem români. În plus, eram conștienți că procesul pe care îl declanșasem devenise unul ireversibil! - Din discuțiile purtate aici, la Chișinău, cu unii participanți la evenimentele despre care discutăm am aflat că, la acea vreme, Uniunea Scriitorilor se transformase într-un cartier
Mihai Cimpoi:,,Bătălia pentru limba română a fost una de fiecare zi" by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/8014_a_9339]
-
contopindu-le într-o Zi a Republicii - botezată astfel ca să fie marginalizate intenționat cele două sărbători amintite, ca să li se știrbească dimensiunea națională și statutul național. Atmosfera e încă tensionată, lupta continuă, dar avem sentimentul libertății, avem conștiința că suntem români, că vorbim românește, că avem o istorie românească. Uniunea Scriitorilor nu a părăsit baricadele, mai mult, continuă să lupte cu precădere prin ziarele autohtone de notorietate la care sunt redactori-șefi scriitorii noștri: Literatura și Arta, unde e redactor-șef Nicolae
Mihai Cimpoi:,,Bătălia pentru limba română a fost una de fiecare zi" by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/8014_a_9339]
-
Millo Simulov) recompensat la Gopo 2012 cu Premiul "Tânără Speranță" „Chefu”, o comedie regizată de Adrian Sitaru Intrarea este gratuită, în limita locurilor disponibile. Detalii despre „Noaptea Albă a Filmului Românesc” vor apărea pe site-ul Asociației Pentru Promovarea Filmului Românesc sursa: Romanian Film Production
14 septembrie, Noaptea Albă a Filmului Românesc () [Corola-journal/Journalistic/81272_a_82597]
-
ca o asceza temporară; nici, vai, la recluziunile forțate, pe care, -n veacul nostru vitreg, le-au cunoscut destui poeți. - Într-o anchetă din revista "Cuvîntul" (septembrie 1998), la întrebarea "Ce autori ați propune pentru o ăIstorie universală a literaturii românea", criticul nouăzecist Dan-Silviu Boerescu răspunde: "... aș propune trei autori contemporani, cu care să-și spargă capetele exegeții, hermeneutii și tălmăcitorii mai ceva decît cu Priveghiul lui Finnegan: Luca Pitu, Șerban Foartă și Gheorghe Iova.". Ce părere aveți? Acești trei autori
SERBAN FOARTA - "Poetul e captivul propriului său stil" by Remus Valeriu Giorgioni si Constantin Buiciuc () [Corola-journal/Journalistic/17731_a_19056]
-
rurale, străzile, porțiunile de străzi, imobile. C. V. Carnetul de declarare l Pe relația Franța Cu ocazia reuniunii Comisiei Mixte Rutiere România-Franța din 1 aprilie, cele două părți au fost de acord ca până la 30 iunie 2003, operatorii de transport rutier români să utilizeze foaia de drum de tip Interbus și carnetul de declarare. Acest carnet poate fi obținut de la Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România - București. După această dată, carnetul de declarare nu va mai fi obligatoriu pentru efectuarea de
Agenda2003-17-03-6 () [Corola-journal/Journalistic/280939_a_282268]
-
mâniat rău de tot”, știe Alexandru Chiu, acum om în puterea vârstei, din ce-i povestiseră părinții. „Le-a spus-o verde-n față că regretă fostul imperiu austro-ungar, care era civilizat și-i trata egal pe toți oamenii, fie români sau de alte neamuri”. Apoi a mai zis: „Credeam că din casa mea mă scoate doar popa cu picioarele înainte”. Spusele bătrânului, la limita disperării, de rezonanță tragicomică, avea însă ceva din amărăciunea sufletelor acelor familii care atunci, la jumătatea
Agenda2005-26-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283871_a_285200]
-
diminueze calitatea sau nivelul de înțelegere a unui text. Dimpotrivă, îl face mai interesant, adăugînd poeticității scriiturii, poeticitatea limbii înseși. Altfel cum să numim textul rezultat dintr-o traducere autohtonizantă: “inspirat după” sau “adaptat după”? Evident, textul trebuie “să sune” românește/englezește, dar aici intervine talentul traducătorului de a păstra un echilibru fericit între “identitate” și “străinătate”. Dar să revenim la proverbe, pentru ca, vorba ceea: “O vorbă bună stinge focul mai curînd decît o bute de apă”/ “Good words cool more
Despre cai, oale și vin by Magda Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13450_a_14775]
-
E profund românească, acestă critică ce-și conține critica: „Francezul este francez, precum piatra piatră; el este francez, fără să știe. Și chiar dacă știe, nu-i folosește și nu-i ajută la nimic. Noi știm în fiecare clipă că suntem români și ne explicăm toate gesturile și reacțiunile prin condiția noastră particulară. Când, în tot ce facem, plesnesc pseudomorfozele istoriei noastre, simțim o rară voluptate să ne mărturisim dezastrului specific: «Numai în România era posibil», «ce să te aștepți de la o
Vast program... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5652_a_6977]
-
pe care l-am scris cu acel prilej și în care încercam să desprind imaginea pictorului de aceea a poetului și să consacru unicitatea celui dintîi. Pe sărite, textul suna cam așa: Chiar dacă pentru cvasitotalitatea celor atenți la fenomenul cultural românesc acest eveniment a constituit o surpriză de proporții, lucrurile ar putea fi explicate și altfel: în definitiv, nu este chiar o surpriză așa de mare pentru că Șerban Foarță, chiar dacă nu s-a manifestat ca artist plastic, avea, în esență, o
Privindu-l pe Șerban Foarță by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9950_a_11275]
-
solo (pentru care a compus deja peste 30 de demo-uri foarte diverse, acum venind vremea selecției finale). Pe 7 octombrie 2004, Arpi a fost invitat de mai tânărul Mircea Bunea să participe la un eveniment unic în istoria muzicii pop românești - G6 sau The Western League Blues Guitar Session, o seară magică la clubul The Note, în care spectatorii i-au putut vedea la lucru - separat și apoi împreună - pe Kamocsa Béla, bucureșteanul Adrian Ilie, Bujor Hariga, Mircea Bunea, orădeanul Vali
Agenda2005-31-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284025_a_285354]
-
în italiană (a prinde sensul!); „vânarea”, „vânătoarea”, chasser, în franceză; capture în engleză, cu sensul de „a lua”, „a înțelege”; caber, „potrivirea” și „ajustarea”, în spaniolă și portugheză... Când primește prefixe, în latină, capio devine cipio: accipio, concipio, decipio etc. Românește: accepție, concepție, decepție, excepție, unele cu variante active și chiar cu sens diferit cu sufixul -iune. Incepția e un cuvânt nou. Are sensul de „început”, „întemeiere”, „insinuare/ inseminare” într-un loc străin pentru a manipula sensuri (vezi și filmul lui
Forme „ceptive“ ale prozei contemporane by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/5780_a_7105]
-
noi. Și să apărăm cu toată energia conștiinței noastre această moștenire sfântă, unitate și integritate a națiunii noastre. Suntem datori pentru trecutul și viitorul nostru", a declarat Radu Beligan, scrie AM Press. Marele actor a adăugat: Nu uitați că sunteți români și că sunteți frați. Iubiți-vă, ajutați-vă, protejați-vă, indiferent din ce parte a țării veniți, indiferent din ce partid faceți parte, de voi depinde viitorul vostru și al copiilor voștri!".
Maestrul Radu Beligan, mâhnit: "Mi se strânge inima…" by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/47947_a_49272]
-
Birourilor electorale pentru a ne împiedica să folosim în campanie o propoziție 100% adevărată, respectiv 'USL trăiește', a venit rândul celor de la PDL care ne-au reclamat la Biroul Electoral Județean Sibiu pe motiv că sloganele noastre 'Mândri că suntem români' și 'România puternică în Europa' ar contraveni Constituției, cerând ca BEJ să ne oblige să înlăturăm toate materialele care conțin aceste sloganuri. În viziunea democrat-liberalilor sibieni, prea puțin liberali și din câte putem vedea deloc democrați, cele două sloganuri 'inoculează
Gabriela Firea răspunde atacului PDL. "Frizează bunul simț" by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/30348_a_31673]
-
când traducerea și-a găsit un editor. „Coincidențe” - așa se numea rubrica Anei, și ce altceva decît o coincidență să fi fost faptul că o carte primită întîmplător s-a transformat într-o traducere, mai ales că în sistemul editorial românesc asemenea descoperiri subiective au rareori un cuvînt de spus. De altfel, în finalul scrisorii pe care i-o adresează autorului cărții, Ana Sandu scrie că „nimic nu e întîmplător, textele ne aleg pe noi și nu invers, cum sîntem tentați
Micile fascinații by Ana Chirițoiu () [Corola-journal/Journalistic/5789_a_7114]
-
exemplu, la Bacău: au venit luntrași tocmai de la Brăila și salvează și ei ce și cum pot. Faină solidaritate, mai ales dacă sinistrații au bani pentru a-i plăti luntrașului să-i scoată din apocalipsă. Dacă au - dacă nu... Suntem români, ce naiba! Iar omul trebuie pișcat la pungă atunci când e la ananghie, că altfel chestiunea sună a bancuri cu Bulă. Pe scurt: ai milionul - trăiești! Nu-l ai... Sau, într-un reportaj tv din zona Galațiului, altă față a solidarității: jefuirea
De nu aveam un președinte marinar... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11510_a_12835]
-
situație. De o lungime aproximativ egală cu tiza sa din Banat, Nera italiană reprezintă al doilea curs de apă, ca importanță, al provinciei Umbria, după Tibru al cărei afluent și este. Fără a fi subiectivi, putem da totuși întâietate Nerei românești deoarece, chiar curgând la nici 50 de kilometri de Roma, parcursul celeilalte nu se compară cu frumusețea sălbatică a cheilor săpate în calcarele Munților Locvei și Semenicului. Despre Deva am pomenit deja. Amplasat pe malul Atlanticului, în Golful Biscaya, ale
Agenda2003-34-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281381_a_282710]
-
Vighi, Bedros Horasangian, Stelian Tănase), dar, în general, autorii cuprinși în DESANT '83 reprezintă cartea de vizită a tinerei generații de scriitori, apărute la mijlocul deceniului nouă al secolului XX. Scriitorii ,desantați" de Ovid S. Crohmălniceanu au impus în proza scurtă românească un alt tip de scriitură și un alt mod de abordare a realității înconjurătoare. ,Realismul" optzeciștilor este unul în cheie minoră, croit de un scriitor care lucrează cu uneltele la vedere și nu ezită să transmită, ori de cîte ori
Românii sub vremi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10859_a_12184]
-
din 1 august 1900, ziarul „Adevărul” lansează o adevărată chemare la mobilizarea generală: „Cetățeni, momentul este solemn și mare! Să uităm urile intestine, să uităm deosebirile de idei și sentimente, să ne aducem aminte de un singur lucru, că suntem români și asupra numelui și faimei noastre s-a aruncat batjocura! Cetățeni, fiți gata, căci nu se știe dacă mâine nu va suna ceasul când vom fi chemați să ne facem datoria!”. După cum se vede, „conflictul româno-bulgar”, luat în zeflemea fină
I.L. Caragiale: de la literatură la istorie și retur by Gelu Negrea () [Corola-journal/Journalistic/3760_a_5085]
-
intitulat Semnificația românească a Ardealului de Nord, care lansează întrebarea: Ce este regatul român fără Ardeal? Pe lângă informații istorice, inclusiv Tratatul cu Antanta, din august 1916, V.Netea prezintă tabele statistice, atât în ce privește teritoriul, cât și populația, grupată pe etnii: români - 1.304.890, 50,1%; unguri - 96.837, 37,2%; germani - 72.108, 2,8%, evrei - 148.620, 5,7%; ruteni - 28.098, 1,1%; alții - 81.494, 3,1%. În continuare, articolul prezintă populația aceasta pe județele din Transilvania
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) (continuare din numărul anterior al revistei) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3671_a_4996]
-
a fost modificat de pct. 2 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 467 din 12 aprilie 2006 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 349 din 18 aprilie 2006. Anexă 2 ------- la normele tehnice ----------------- Principalele specii de moluște prezente în zona costiera românească ────────────────���────────────────────────────────────────────────────────────── Încrengătura Denumirea Denumirea Mollusca științifică populară ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Moluște bivalve Mytilus galloprovincialis Lamark midia (scoici) Mya arenaria L Corbula mediteranea maeotica Milaschevich Scapharca inequivalis Bruguiere Cerastoderma edule lamarki Reeve Crassostrea gigas Thunberg stridia japoneză*) Gastropode (melci) Rapana venosa Valenciennes rapana ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── *) Molusca bivalva
EUR-Lex () [Corola-website/Law/140698_a_142027]