605 matches
-
al Capitalei Cmdte. Terit. Comandamente Teritoriale C-mentele Teritoriale Comandamentele Teritoriale C.M. Craiova Comandamentul Militar Craiova C.M.O. Comandamentul Militar Odessa C.M. Odessa Comandamentul Militar Odessa C.M. Timișoara Comandamentul Militar Timișoara C.M.U. Comandamentul Marii Unități C.N.R. Centrul Național de Românizare Col. Colonel Com. Comuna Comand. Comandantul/Comandamentul Comandam. Comandamentul Comandamentul A.P. Comandamentul Apărării Pasive Comandam. Milit. Comandamentul Militar Comand. Apăr. Inter. a Terit. Comandamentul Apărării Interioare a Teritoriului Comand. Cerc. Recrutare Comandamentul Cercului de Recrutare Comand. Detașam. Comandamentul Detașamentului Comand
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Municip. Municipiul Municip. Bucur. Municipiul București N.B. Nota Bene N.E. Nord-Est N.K.V.D./N.K.W.D. Narodnîi Komissariat Vnutrennih Del (Comisariatul Poporului pentru Afacerile Interne) No./ Nr. Numărul Noe./ Noem./Nov. Noiembrie Nr. crt. Numărul curent O.C.R. Oficiul Central de Românizare Oct. Octombrie Of. Oficiul Of. Județean Oficiul Județean Of. Poșt. Milit. Oficiul Poștal Militar O.P.M. Oficiul Poștal Militar Ord. Ordin/ordine Ord. gl. Ordin general Ord. publice Ordinii publice O. Zi Ordin de Zi P./Pt. Pentru P.A. Partea
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
sau comenzi dela armată, sau dela diferite autorități de stat chiar dacă întreprinderile respective nu au fost prevăzute în planul de mobilizare a teritoriului; această excepție este valabilă numai pe timpul duratei executării comenzilor; d) Cei care se găsesc în întreprinderile supuse românizării și cari sunt sau nu dublați de români; aceasta însă numai până la 31 Decembrie 1941; e) Cei strict indispensabili funcționării întreprinderilor comerciale importante pe care Ministerul Economiei Naționale le va considera ca necesare vieții economice; f) Cei strict indispensabili funcționării
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
funcționare: 1/. Aceste comisiuni au dreptul de a primi următoarele cereri: a) Dela întreprinderile prevăzute în planul de mobilizare sau netrecute în plan, dar cari au contracte sau comenzi dela Armată sau diferite autorități de stat. b) Dela întreprinderile supuse Românizării fie că personalul este sau nu dublat cu Români; excepțiunea însă are valoare până la 31 Decembrie 1942. c) Prin Ministerul Economiei Naționale, dela întreprinderile Comerciale importante găsite ca atare de acest Minister. d) Prin Banca Națională a României dela instituțiunile financiare pe care
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Șef Secția I-a Colonel ss. Borcescu". MARELE STAT MAJOR Secția I-a STUDIU ȘI PROPUNERI asupra PROBLEMEI EVREEȘTI în ROMÂNIA Cuprinsul: 1. Capitolul I: Situația juridică a evreilor din România, după legislația actuală. 2. Capitolul II: Situația evreilor față de românizarea economiei naționale. 3. Capitolul III: Situația evreilor din punct de vedere al obligațiunilor militare. 4. Concluziuni generale și propuneri. 5. Proiecte de ordine și instrucțiuni ce urmează a fi date, în caz că se aprobă propunerile făcute Octomvrie 1941 STUDIU ȘI PROPUNERI
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
nevoie a se ține seama de toate aspectele și elementele care constituiesc problema evreească. În acest scop, în studiul de față se analizează problema evreească dintr-un întreit punct de vedere și anume: situația juridică a evreilor; situația evreilor față de românizarea economiei naționale; situația evreilor din punct de vedere al obligațiilor militare. CAPITOLUL I. SITUAȚIA JURIDICĂ A EVREILOR DIN ROMÂNIA DUPĂ LEGISLAȚIA ACTUALĂ 1/. Legislația dinainte de 6 Septemvrie 1940. Din punct de vedere juridic este de reținut de la început că, în
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
da aspectul fidel al acestui fenomen. Pentru oprirea acestui proces de înstrăinare, ar urma să se ia măsuri de indisponibilizarea acestor bunuri în mâinile evreilor din Transilvania, fiindcă altfel se operează pe căi de fapt o înstrăinare iar nu o românizare. Evreii din Basarabia care se bucurau de naționalitatea română la 28 Iunie 1940, sunt declarați români prin Decretul No. 2507 din 4 Septembrie 1941. Ori acești evrei, în masă s'au dovedit dușmani fățiși ai poporului românesc și trebuiesc scoși
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
în cazul când ele se aprobă, se anexează în partea finală a prezentului studiu, proiectele de ordine și instrucțiuni ce urmează a fi adresate organelor cărora le revine întocmirea și executarea lucrărilor ce decurg 569. CAPITOLUL II. SITUAȚIA EVREILOR FAȚĂ DE ROMÂNIZAREA ECONOMIEI NAȚIONALE. A/. Situația înainte de 6 Septembrie 1940. Sub regimul constituțional în vigoare după încheierea războiului mondial, atât românii cât și străinii se bucurau de toate drepturile patrimoniale garantate lor prin art. 7 și 11 din Constituția din 1923 și
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
studiului de față. B/. Situația după 6 Septemvrie 1940. Odată cu instaurarea regimului naționalist (6 Septembrie 1940), începe elaborarea și aplicarea unui complex de legiuiri și de măsuri administrative, având de scop scoaterea radicală a evreilor din viața economică și implicit românizarea ei. Aceste măsuri pot fi grupate în trei categorii, referitoare la: naționalizarea capitalului și proprietății; naționalizarea personalului în întreprinderile economice; limitarea activității evreilor și în alte domenii ale vieții economice. Analizăm mai jos caracteristica acestor măsuri: I. Măsuri referitoare la
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
suprafeței; e. materialele lemnoase de orice fel, aparținând proprietarului sau exploatatorului pădurii sau industriei forestiere. Legea anulează de asemenea contractele de orice fel privitoare la dreptul neevreilor să răscumpere pe un preț ce se va fixa de Centrul Național de Românizare părțile de capital ale asociaților evrei. Măsurile de expropriere a proprietății imobiliare evreești au fost extinse și asupra proprietății urbane prin: 4. Decretul-Lege pentru trecerea proprietății urbane evreești în patrimoniul Statului și pentru oprirea evreilor de a dobândi proprietăți imobiliare
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
evreilor, persoane fizice sau societăți evreești, situate în comunele urbane sau suburbane. Se exceptează terenurile clădite, proprietatea întreprinderilor industriale și comerciale evreești, dacă sunt efectiv afectate exploatării întreprinderilor. Luarea în posesiune urmează să se facă de către delegații Centrului Național de Românizare, iar fostul proprietar rămâne mai departe în folosința imobilului expropriat până la data când va fi somat să îl predea; de la această dată fructele civile ale imobilului nu-i mai aparțin. Expropriații vor fi despăgubiți cu rentă 3% sau cu alte
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
convențiunile de concesionare a vaselor fluviale din 4 Iunie 1941 (Monitorul Oficial No. 130). * * * În ceea ce privește capitalul mobiliar și proprietatea comercială, evoluția legislațiunei în materie de naționalizare a proprietății evreești se înfățișează prin următoarele legi: 1. Decretul-Lege pentru înființarea comisarilor de românizare din 5 Octombrie 1940 (Monitorul Oficial No. 233)577. Prin acest Decret-Lege Ministerul Economiei Naționale a fost îndreptățit să numească oricând va găsi necesar și la orice întreprindere, câte un comisar de românizare. Din punct de vedere al situațiunii capitalului
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
legi: 1. Decretul-Lege pentru înființarea comisarilor de românizare din 5 Octombrie 1940 (Monitorul Oficial No. 233)577. Prin acest Decret-Lege Ministerul Economiei Naționale a fost îndreptățit să numească oricând va găsi necesar și la orice întreprindere, câte un comisar de românizare. Din punct de vedere al situațiunii capitalului întreprinderii, prin simplul fapt al numirii comisarului de românizare, toate acțiunile devin nominative și orice transfer sau gajare ulterioară de acțiuni nu se mai poate face, fără aprobarea și controlul comisarului de românizare
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
577. Prin acest Decret-Lege Ministerul Economiei Naționale a fost îndreptățit să numească oricând va găsi necesar și la orice întreprindere, câte un comisar de românizare. Din punct de vedere al situațiunii capitalului întreprinderii, prin simplul fapt al numirii comisarului de românizare, toate acțiunile devin nominative și orice transfer sau gajare ulterioară de acțiuni nu se mai poate face, fără aprobarea și controlul comisarului de românizare. Acești comisari au fost numiți la toate întreprinderile evreești, precum și la unele întreprinderi românești sau minoritare
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
românizare. Din punct de vedere al situațiunii capitalului întreprinderii, prin simplul fapt al numirii comisarului de românizare, toate acțiunile devin nominative și orice transfer sau gajare ulterioară de acțiuni nu se mai poate face, fără aprobarea și controlul comisarului de românizare. Acești comisari au fost numiți la toate întreprinderile evreești, precum și la unele întreprinderi românești sau minoritare. Ei au funcționat până la 18 Ianuarie 1941, provocând în multe cazuri critici cu privire la activitatea lor și au fost desființați prin: 2. Decretul-Lege pentru abrogarea
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
din 5 Octombrie 1940 și instituirea controlului Ministerului Economiei Naționale asupra întreprinderilor comerciale și industriale din 19 Ianuarie 1941 (Monitorul Oficial No. 16)578. În expunerea de motive Domnii Miniștri de Justiție și Economie Națională arată că "instituirea comisarilor de românizare avusese ca scop organizarea unui regim economic stăpânit de interesul național și de primatul nostru etnic, într'un anumit moment, împiedicând astfel menținerea sub nume românești simulate a întreprinderilor evreești sau străine de interesele noastre; de asemenea a urmărit o
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
viitoarea reformă de reconstrucție a vieții economice; în același timp el este chemat să înlăture primejdia unui marasm economic în producția națională și în exercițiul comerțului, datorit unei desordonate transferări de fonduri comerciale și industriale. De aceea, în locul comisarilor de românizare am socotit că este indispensabil constituirea unui organism central de cenzură a tuturor faptelor și actelor în legătură cu funcționarea normală a întreprinderilor de comerț și industrie ...". Legea prevede că în viitor întreprinderilor care au avut comisari de românizare le este interzis
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
în locul comisarilor de românizare am socotit că este indispensabil constituirea unui organism central de cenzură a tuturor faptelor și actelor în legătură cu funcționarea normală a întreprinderilor de comerț și industrie ...". Legea prevede că în viitor întreprinderilor care au avut comisari de românizare le este interzis: cumpărări sau vânzări de imobile și nici constituiri de drepturi reale; continuarea sub alte nume sau desființarea întreprinderii; contractarea de obligațiuni ce depășesc drepturile de administrație etc., fără autorizația prealabilă a Ministerului Economiei Naționale. Acest Decret-Lege care
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
preemțiune în favoarea Statului din 4 Martie 1941 (Monitorul Oficial No. 53)579. În realitate, acest Decret-Lege reorganizează regimul autorizației prealabile dată de Ministerul Economiei Naționale pentru toate actele de dispoziție ale întreprinderilor comerciale și industriale care au avut comisari de românizare și mai dispune nominalizarea acțiunilor, atunci când aceste întreprinderi sunt societăți pe acțiuni. Transferul sau gajarea acțiunilor este supusă controlului și autorizării Statului. Când Ministerul Economiei Naționale refuză cererea de transfer, el poate exercita dreptul de preemțiune în favoarea unei persoane fizice
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
întreprinderilor și poate supraveghea dirijarea acțiunilor în mâini românești, cu prilejul fiecărei vânzări. Ceea ce este foarte important în acest Decret-Lege este art. 7 care dă dreptul Ministerului Economiei Naționale să controleze orice întreprinderi chiar dacă n-au avut numiți comisari de românizare sau să scoată de sub aplicarea controlului legal, întreprinderi care au avut comisari de românizare. Statul are deci dreptul să controleze pe evrei, pe străini cât și pe români persoane fizice și juridice după cum își rezervă dreptul de a reduce sau
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
este foarte important în acest Decret-Lege este art. 7 care dă dreptul Ministerului Economiei Naționale să controleze orice întreprinderi chiar dacă n-au avut numiți comisari de românizare sau să scoată de sub aplicarea controlului legal, întreprinderi care au avut comisari de românizare. Statul are deci dreptul să controleze pe evrei, pe străini cât și pe români persoane fizice și juridice după cum își rezervă dreptul de a reduce sau desființa acest control al activității întreprinderilor comerciale și industriale cât și a mișcării capitalului
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
rezervă dreptul de a reduce sau desființa acest control al activității întreprinderilor comerciale și industriale cât și a mișcării capitalului lor. Pe lângă aceste dispoziții cu caracter general și de cea mai largă aplicațiune s'au mai promulgat câteva Legi de românizare economică, pentru unele întreprinderi speciale și anume: 1. Decretul-Lege pentru românizarea caselor de filme, sălilor de cinematograf și birourilor de voiaj și turism din 20 Noembrie 1940 (Monitorul Oficial No. 274). Acest Decret-Lege prevede suspendarea autorizațiilor de funcționare, numirea de
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
întreprinderilor comerciale și industriale cât și a mișcării capitalului lor. Pe lângă aceste dispoziții cu caracter general și de cea mai largă aplicațiune s'au mai promulgat câteva Legi de românizare economică, pentru unele întreprinderi speciale și anume: 1. Decretul-Lege pentru românizarea caselor de filme, sălilor de cinematograf și birourilor de voiaj și turism din 20 Noembrie 1940 (Monitorul Oficial No. 274). Acest Decret-Lege prevede suspendarea autorizațiilor de funcționare, numirea de comisari de românizare și nominalizarea acțiunilor acestor întreprinderi, dacă sunt evreești
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
unele întreprinderi speciale și anume: 1. Decretul-Lege pentru românizarea caselor de filme, sălilor de cinematograf și birourilor de voiaj și turism din 20 Noembrie 1940 (Monitorul Oficial No. 274). Acest Decret-Lege prevede suspendarea autorizațiilor de funcționare, numirea de comisari de românizare și nominalizarea acțiunilor acestor întreprinderi, dacă sunt evreești; această măsură este transformată mai târziu în naționalizare totală, prin: 2. Decretul-Lege pentru trecerea în proprietatea și posesia Statului a acțiunilor pe care evreii le au în societățile de voiaj și turism
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Statului provenite din exproprierea proprietăților rurale evreești. 2. Decretele-Legi din 10 Ianuarie 1941583 și 4 August 1941584 pentru scutirea de impozit la transmisiunile fondurilor de comerț cumpărate de la evrei. II. Măsuri referitoare la naționalizarea personalului în întreprinderile economice. Acțiunea de românizare a vieții economice s'a exercitat și în ceea ce privește naționalizarea personalului. Cea dintâi și cea mai însemnată legiuire în această direcție este: 1. Decretul-Lege pentru românizarea personalului din întreprinderi din 16 Noembrie 1940 (Monitorul Oficial No. 270). Prin această Lege se
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]