1,018 matches
-
un job bun în SUA, va da și Corinei o șansă, să-și îngrijească nepoții.” Referindu-se la faptul că accesul jurnaliștilor străini în mass media americană este aproape imposibil, iar singur post de televiziune românesc din SUA și presa româno-americană se bazează în exclusivitate pe voluntari, un jurnalist român din SUA a spus: “O așteptăm la muncă patriotică!” Personal urez succes Corinei Drăgotescu și integrare ușoară. În același timp, încerc să fiu realistă și consider că visele ei nu sunt
ROMÂNII DIN SUA DESPRE DECIZIA DE EMIGRARE A JURNALISTEI CORINA DRĂGOTESCU de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 653 din 14 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345043_a_346372]
-
constituie în „lada de zestre” a spiritualității românești, prin care ne cunoaște lumea, fiind un instrument de lucru pentru cercetători. Închei aceste rânduri cu aforismul arghezian: „Carte frumoasă, cinste cui te-a scris!”. Al Florin ȚENE Membru corespondent al Academiei Româno-Americană Președintele Ligii Scriitorilor Români Cluj-Napoca 17 martie 2013 Referință Bibliografică: Al Florin ȚENE - GENEROZITATEA UNEI ISTORII OBIECTIVE A SPIRITUALITĂȚII ROMÂNEȘTI DE PRETUTINDENI / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 808, Anul III, 18 martie 2013. Drepturi de Autor
GENEROZITATEA UNEI ISTORII OBIECTIVE A SPIRITUALITĂŢII ROMÂNEŞTI DE PRETUTINDENI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 808 din 18 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345319_a_346648]
-
în limbile de circulație internațională, lucrări ce vor fi difuzate prin filialele din Europa și de pe mapamond. Se menționează faptul că din Liga Scriitorilor Români fac parte academicieni români (Gabriel Pușcaș, specialist în viticultură și vinificație), doi membri ai Academiei Româno-Americane în persoanele lui George Roca din Australia și Florentin Smarandache, profesor universitar din S.U.A. De asemenea în Liga Scriitorilor din România sunt înscriși și 14 membri ai Uniunii Scriitorilor din România, care-și aduc un aport deosebit la întreaga activitate
LIGA SCRIITORILOR ROMÂNI ÎN FOLOSUL CULTURII ROMÂNE (RAPORT DE ACTIVITATE 2014) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1500 din 08 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376044_a_377373]
-
prezență tot mai activă în peisajul literar național. Prin membrii Ligii Scriitorilor Români din străinătate, va fi cunoscută mai în profunzime cultura românească, parte integrantă a culturii Europene și Mondiale. ------------------ Al Florin ȚENE Președintele Ligii Scriitorilor Români Membru al Academiei Româno-Americane Referință Bibliografică: Al Florin ȚENE - LIGA SCRIITORILOR ROMÂNI ÎN FOLOSUL CULTURII ROMÂNE (RAPORT DE ACTIVITATE 2014) / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1500, Anul V, 08 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Al Florin Țene : Toate
LIGA SCRIITORILOR ROMÂNI ÎN FOLOSUL CULTURII ROMÂNE (RAPORT DE ACTIVITATE 2014) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1500 din 08 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376044_a_377373]
-
NICI UN PROTEST! OARE DE CE? Este strigător la cer și avem dreptul să protestăm și chiar să demonstrăm deschis pe stradă arătând clar nemulțumirea națiunii noastre creștine! ------------------------------------- Prof. Cristian Petru BĂLAN Membru titular al Uniunii Scriitorilor Români. Membru titular al Academiei Româno-Americană de Științe și Arte Glen Ellyn, Illinois, SUA 1 octombrie 2016 Referință Bibliografică: Cristian Petru BĂLAN - PROTEST NAȚIONAL - DISTRUGEȚI STATUIA LUI LUCIFER ! / Cristian Petru Bălan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2111, Anul VI, 11 octombrie 2016. Drepturi de Autor
PROTEST NAŢIONAL – DISTRUGEŢI STATUIA LUI LUCIFER ! de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375099_a_376428]
-
nu credem că vom mai întâlni prea curând asemenea combinații auctoriale atât de interesante, atât de reușite și de promițătoare precum a fost cel de față. ---------------------------- Cristian Petru BĂLAN Membru titular al Uniunii Scriitorilor din România Membru titular al Academiei Româno-Americane de Științe și Arte Glen Ellyn, Illinois, SUA 4 martie 2017 Referință Bibliografică: Cristian Petru BĂLAN - ECOURI FINALE / Cristian Petru Bălan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2259, Anul VII, 08 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Cristian Petru
ECOURI FINALE de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2259 din 08 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375191_a_376520]
-
aceeași durere în sufletul poporului american, ca și nouă, românilor, în timpul Revoluției de înlăturare a regimului comunist, în decembrie 1989. Mulțumesc din inimă distinșilor domni: Ec. diplomat GHEORGHE DRAGOMIR - Președinte Exicutiv al Asociației Culturale „ROMÂNIA ÎN LUME” și Rectorului UNIVERSITĂȚII ROMÂNO-AMERICANE, prof. univ. dr.ION SMEDESCU, care mi-au fost îndrumători de nădejde, acordându-mi încredere și sprijin prietenesc pentru a reuși să public volumul de față, în care am sădit o părticică din sufletul meu pentru poporul american. În aceste
CUNUNI DE FLORI PENTRU EROI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 983 din 09 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372760_a_374089]
-
3. Viviana HANES - Pictor 4. Melissa HANES - Actrița de film australiană. Prezentatoare de modă 5. Daniel IONIȚĂ - Profesor universitar 6. Adriana PAVLIUCA - Muzician. Solist vocal 7. Daniel REYNAUD - Profesor universitar (Assoc). Istoric 8. George ROCĂ - Scriitor. Membru Emeritus al Academiei Româno-Americane 9. Bogdan VODĂ - Actor. Profesor la New York Film Academy, Sydney 10. Clară VODĂ - Actrița. Profesor la New York Film Academy, Sydney Scopul și obiectivele Academiei ... Citește mai mult Comunicat de presă nr. 1Luni, 6 octombrie 2014, la Old Vienna Caffe, Queen
REXLIBRIS MEDIA GROUP [Corola-blog/BlogPost/379119_a_380448]
-
articole precum „România și Moldova din nou în atenția Secretarului de stat american Hillary Clinton”, „Din ce în ce mai săraci material, românilor le-au mai rămas doar bogăția spirituală”, etc. Nicholas Buda este nu doar un scriitor și jurnalist talentat ci și un româno-american, un moț și ardelean foarte patriot, care crede în destinul istoric al românilor din creasta Carpaților, încinși cu brâul milenar al Dunării și binecuvântați cu sărutul tainic al Mării Negre. (MARIAN PETRUȚA, Președinte North American Romanian Press Association, Chicago, Statele Unite ale
NOI APARIŢII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – SEPTEMBRIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1354 din 15 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362173_a_363502]
-
februarie 1901, guvernul conservator cade, liberalii sînt chemați la conducerea țării, Sturdza cumulează posturile de Prim-ministru și Ministru de Finanțe. Disconto-Gesellschaft acordă un împrumut de 5% României. Americanii vor reacționa neoficial. Standard Oil investește într-o companie formal românească, Româno-Americană. În 1905, compania va avea un capital de 6 milioane de franci. Compania se deschide la Constanța, dar rafinează la Ploiești. Jocurile politico-financiare iau un nou avînt și alimentează polemica liberali-conservatori. În spatele respingerii americanilor se profilează, din partea naționaliștilor, refuzul determinat
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
sustrag cîteva mari societăți germane care realizează transferuri în Elveția transformă peisajul proprietății din domeniul petrolier. În 1920, România controlează șase din cele mai imporante întreprinderi reprezentînd 30% din extracțiile petroliere. Societățile cu capital străin ca Astra Română și Societatea Româno-Americană sînt private de sprijin politic și suportă concurența industriei naționale care este susținută de guvern. Constituția din 1923 și legea minelor din 28 iunie 1924 reglementează problemele proprietății subsolului și definesc relațiile între guvern și industrie. Cele două texte sînt
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și București (septembrie 1930 și ianuarie 1931). Criza se adîncește în ianuarie și februarie 1933. La sfîrșitul lunii ianuarie, greva cuprinde din nou Atelierele Grivița din București. Două zile mai tîrziu, rafinăriile petroliere de la Ploiești sînt mobilizate: muncitorii de la fabrica româno-americană devastează uzina. Observatorii străini, printre care se numără și reprezentantul Franței, evocă riscul destabilizator al unui complot comunist în România. La 3 februarie, starea de asediu este declarată la București, Iași, Timișoara, Ploiești și în regiunea petroliferă vecină. Se știe
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
o cvasi-blocadă, în timp ce președintele Kennedy se arată favorabil unor deschideri selective. Johnson, în discursul său asupra stării Uniunii, din 8 ianuarie 1964, optează deliberat pentru o liberalizare a schimburilor comerciale Est-Vest. Conducerea politică românească profită imediat de această șansă. Tratativele româno-americane au loc între 18 mai și l iunie și conduc la un acord care începe cu deschiderea la București a unui Birou comercial american, iar legația din Washington este ridicată la rangul de ambasadă. Johnson era convins să susțină evoluția
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
să abolească specificul național (să elimie minoritățile) și să reducă diferențele dintre orașe și sate (sistematizare) 1973 Decembrie Ceaușescu este primit de președintele Nixon în Statele Unite. Este semnat un acord de cooperare economică, industrială și tehnologică. Instituirea unui Consiliu economic româno-american 1974 Demisia lui Gheorghe Maurer din postul de Prim-ministru și înlocuirea sa cu Manea Mănescu Martie Ceaușescu este ales de Marea Adunare Națională ca președinte al Republicii Socialiste România 1975 Statele Unite acordă României Clauza Națiunii celei mai Favorizate. Acordul
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Pace de la Paris 2. Stephen Fischer-Galați, Europa de Est și Războiul Rece 3. Frederick Kellogg, O istorie a istoriografiei române În pregătire: Stephen Fischer-Galați, România în secolul al XX-lea Nicolas M. Nagy-Talavera, N. Iorga Joseph F. Harrington, Bruce J. Courtney, Relații româno-americane Format 1/16 (70 x 100) Tiparul executat la Imprimeria Institutului European pentru Cooperare Cultural-Științifică lași • Str. Cronicar Mustea nr. 17 • C.P. 161 • Cod 6600 • Tel. Difuzare 032/233731 • Fax: 032/230197 1 Damian Hurezeanu, O carte eveniment: Catherine Durandin
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
organ al Cercului de artă contemporană, Zürich. * Membru în consiliul de redacție al revistei 3e Millénaire. * Membru al Societății franceze de Filosofie, al Grupului francez de istorici ai științelor și al Societății franceze de estetică; Membru de onoare al Academiei Româno-Americane de Științe și Arte (ARA). BIBLIOGRAFIE CĂRȚI : • Dehors... (Afară...), Stock, Paris, 1926 (singurul volum de poeme al lui Stéphane Lupasco). • Du devenir logique et de l'affectivité, Vol. I "Le dualisme antagoniste et les exigences historiques de l'esprit", Vol
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
și ale altor țări socialiste în Cehoslovacia și de sprijinire a "primăverii de la Praga", în pofida unei amenițări directe, puternice a Kremlinului, a unei politici externe independente. -Ridicarea nivelului relațiilor diplomatice cu SUA și creșterea substanțială a schimburilor economice și culturale româno-americane, recunoașterea R.F. a Germaniei (ianuarie, 1967), dezvoltarea amplă a legăturilor cu statele europene și țările în curs de dezvoltare (în perioada 1963-1969), neîntreruperea relațiilor diplomatice cu Israelul (după "războiul de 6 zile" purtat împotriva Egiptului, Siriei și Iordaniei iunie 1967
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
România (2-3 august 1969), primire pe care au apreciat-o ca fiind, nu numai "fastuoasă", dar și "fără precedent". Realitatea este că, în dorința de a avea prima vizită a unui președinte american în România și de a îmbunătăți relațiile româno-americane, Nicolae Ceaușescu i-a pregătit lui Richard Nixon o "primire de zile mari". Tot în același scop, a fost amânată cu câteva zile și data la care era programată deschiderea lucrărilor celui de-al X-lea Congres al Partidului Comunist
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
de locțiitor al Secretarului de Stat american, A. Harriman a manifestat un interes special față de România, iar discuțiile cu diplomați calificați și cu oficialități române au constituit repere în conturarea poziției sale favorabile și a unei noi etape în relațiile româno-americane în cursul unor vizite oficiale în SUA (Mircea Malița, în anul 1963; Gheorghe Gaston Marin in 1964). A. Harriman știa că nu venise în vizita sa la București pe un teren "gol" în gândirea diplomatică românească. Reprezentantul american a plecat
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
independente față de Moscova, de deschidere către lumea occidentală, China și alte state, fără a se îndepărta de țările socialiste. Convorbirile de la Paris și Washington ale premierului Maurer au deschis și au făcut accesibilă calea contactelor la nivel înalt româno-franceze și româno-americane, prin schimbul de vizite la București și în țările respective ale șefilor de stat francez, american și român. România a fost prima țară socialistă din Europa, după URSS, care a stabilit, în 1967, relații diplomatice cu Republica Federală a Germaniei
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
Editura de Stat pentru Literatură și Artă (1957-1961), la Editura pentru Literatură Universală (1961-1970) și la Editura Minerva (1970-1973). Din 1990 este secretar al Asociației „Amicii Statelor Unite”. Între anii 1998 și 2000 activează ca secretar general de redacție al „Revistei româno-americane”. Colaborează la „Manuscriptum”, „Revista bibliotecilor”, „Pembroke Magazine” (Carolina de Nord, SUA), „Secolul 20”, „Tribuna României”. C., prieten cu Mihail Sebastian (în al cărui jurnal este evocat de câteva ori), se afirmă ca un bun traducător din literaturile engleză și americană
COMSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286351_a_287680]
-
originalului. Scrupulozitatea traducătorului se vădește și în grija cu care și-a revizuit prima ediție. Pentru Njala. Saga despre Njal este distins cu Premiul Asociației Scriitorilor din București (1980). C. are, de asemenea, numeroase contribuții (studii, comunicări) în domeniul relațiilor româno-americane. Traduceri: B. Galanov, Boris Polevoi, București, 1955; Ernest Thompson Seton, Povestiri despre animale, București, 1956; Ralph Fox, Gingis-han, București, 1958; Erskine Caldwell, Moartea unei haimanale, pref. Silvian Iosifescu, București, 1961, Pământ american, București, 1969; Charles Dickens, Viața lui David Copperfield
COMSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286351_a_287680]
-
mai puțin de 1.000 de imigranți anual), alternate cu ani cu o imigrare ceva mai ridicată (10.862 În 1950-52; 4.901 În 1956-57 și 9.263 În perioada 1964-68, ultimele două momente de destindere bilaterală și negocieri directe româno-americane), din anul 1976 imigrarea provenită din România a trecut de cifra anuală de 2.000 de persoane. Imigrarea postbelică din România constituie 24,9% din imigrarea transoceanică totală provenită din această țară după anul 1881, ceea ce Înseamnă că unul din
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
s-a familiarizat cu problemele grupului etnic din care ajunsese să facă și el parte, că, „În mai multe chipuri, năvala și ocupația comunistă au afectat și pe românii-americani. În primul rînd, comuniștii români au căutat să Își subordoneze instituțiile româno-americane spre a Își atinge propriile scopuri criminale și Încă mai vîrtos au căutat să Își subordoneze «Vatra Românească», simbolul identității ortodocșilor români-americani. În chip paradoxal - observă el -, acțiunile comuniste au avut un efect pozitiv mai ales În ce privește afirmarea tot mai
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
atinge propriile scopuri criminale și Încă mai vîrtos au căutat să Își subordoneze «Vatra Românească», simbolul identității ortodocșilor români-americani. În chip paradoxal - observă el -, acțiunile comuniste au avut un efect pozitiv mai ales În ce privește afirmarea tot mai răspicată a identității româno-americane”, contribuind la „eliberarea” lor de sub „dependența psihologică față de țara «veche». Pentru Întîia dată ei afirmau răspicat că sînt parte a națiunii americane și tot pentru Întîia dată se puteau concentra exclusiv spre dezvoltarea propriilor instituții”. O importantă parte a sumarului
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]