1,009 matches
-
de noile tendințe din muzică pop, dar s-a întors în 2000 cu o înregistrare lansată în ediție limitată "Lasă (muzică de casă)". Această înregistrare s-a bucurat de succes în rândul „celor mai apropiați fani” și membrii ai comunității Româno-Americane. Tot în 2000, Păscu a lucrat împreună cu producătorul de film Cristian Mungiu, compunând coloana sonoră a filmului de scurt metraj "Zapping" și apărând împreună cu Mircea Diaconu în filmul "Corul pompierilor". Au mai colaborat la "Occident", care avea în coloana sonoră
Ioan Gyuri Pascu () [Corola-website/Science/308449_a_309778]
-
Ministerului Economiei, activitățile legate de exercitarea calității de acționar al statului la societățile și companiile naționale, precum și la celelalte societăți comerciale din portofoliul acestuia. În octombrie 2006, Mihai Cătuneanu, directorul OPSPI, avea împrumutate opt miliarde de lei vechi de la Fondul Româno-American de Investiții (FRAI). FRAI a câștigat licitația de consultanță pentru privatizarea Romgaz, organizată de OPSPI sub mandatul lui Cătuneanu, iar această situație punea sub semnul întrebării independența sa decizională ca funcționar al statului român. În noiembrie 2006, Dorinel Mucea, șeful
Oficiul Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie () [Corola-website/Science/318041_a_319370]
-
al Universității de Stat „Alecu Russo” din Bălți, membru de onoare al Institutului de Lingvistică „Iorgu Iordan” al Academiei Române, laureat al Premiului de Stat al Republicii Moldova, laureat al Premiului Prezidiului A.Ș.M., „Eminent al Învățămîntului Public”, premiant al Academiei Româno-Americane, decorat cu „Ordinul Republicii” și cu Medalia A.Ș.M. „D. Cantemir”. Autor a peste 400 de lucrări științifice și științifico-didactice publicate atît în țară, cît și în străinătate, inclusiv 3 monografii, între care:
Silviu Berejan () [Corola-website/Science/309494_a_310823]
-
Trotușului își fac apariția o serie de societăți capitaliste, din care unele cu capital străin. În acest sens menționăm o serie de filiale ale marilor monopoluri internaționale: "Steaua Română" filială a lui "Royal Dutch Shell Oil", "Astra Română" și "Societatea Româno-Americană" filiale ale lui Standard Oil etc. Ele au reușit în scurt timp să extragă mari cantități de petrol. Petrolul din județul Bacău, deși de calitate foarte bună, date fiind dificultățile de extracție, participa cu o pondere mică în balanța energetică
Moinești () [Corola-website/Science/296998_a_298327]
-
cu caracter industrial încă din 1837-1840, urmate fiind de cea de la Moinești (1844). Acestea sunt primele distilerii din România și primele din lume. B. În anul 1908 zona Moinesti cuprindea "întru hotare 51 fabrici de gaz derivate"; 8. Fabrica Columbia (româno-americană), în anul 1926 introduce în premieră mondială la Moinești procedeul cracării termice pentru obținerea de randamente mărite; 9. Rafinăria Danube-Oil. fondată în 1932 la Găzărie. După Al Doilea Război Mondial fabricile erau falimentare, pe urmă fiind închise definitiv cu excepția rafinăriei
Moinești () [Corola-website/Science/296998_a_298327]
-
kinetoterapiei, medicinei sportive, istoriei sportului, teoriei și metodicii de olimpism, unul dintre puținii specialiști europeni în aceste domenii, doctor “Honoris Causa” al Universității Craiova, colaborator extern (din Germania, unde domiciliază) la Academia Română, Filiala din Timișoara, și membru titular al Academiei Româno-Americane din S.U.A. Tatăl său, Ion Bucur, era învățător și director al școlii din Gura-Văii, Bacău, fost șef de promoție în toți anii cât a fost elevul unei școli normale, iar mama sa, Elisabeta Bugan Bucur, era, de asemenea, învățătoare. și-
Constantin I. Bucur () [Corola-website/Science/317751_a_319080]
-
academică s-a desfășurat la Politehnică “Traian Vuia” și la “Universitatea Timișoara”. După pensionare, a cooperat cu Academia Română, Filiala Timișoara, care i-a apreciat o serie întreagă de studii de specialitate. Ulterior va fi ales ca membru titular al Academiei Româno-Americane din SUA. La vârsta de 82 de ani, Prof. Univ. Constantin I. Bucur, va fonda și conduce cu energie și entuziasm importantul centru sportiv german “Sportforschung Zentrum” pe care l-a fondat în orașul Mannheim din Germania, în a doua
Constantin I. Bucur () [Corola-website/Science/317751_a_319080]
-
a trăi 100 de ani”, ultima în colaborare cu Virgil Ludu. Pentru activitatea de cercetare și publicistică, în 1989, Universitatea din Craiova i-a acordat titlul de “Doctor Honoris Causa”. "n perioada 1993-2000 a fost numit membru titular al Academiei Româno-Americane din S.U.A., iar din anul 2000 a fost cooptat colaborator extern al Academiei Române la Filiala din Timișoara, unde a condus secția de educație fizică. Reviste editate la Mannheim (1987-1997): Editorialist de memorii militare și sportive (selecții) Memoriale istorice și de
Constantin I. Bucur () [Corola-website/Science/317751_a_319080]
-
memorii militare și sportive (selecții) Memoriale istorice și de război, eseuri, amintiri (selecție de titluri) Studii de specialitate din domeniul predării educației fizice în învățământul universitar din România (selectiv, din cele peste 150 de titluri): Afilieri Membru titular al Academiei Româno-Americane din S.U.A.
Constantin I. Bucur () [Corola-website/Science/317751_a_319080]
-
(n. 9 aprilie 1927, comuna Gherghița, județul Prahova) este un fost demnitar comunist român. Gheorghe Pană provine dintr-o familie de țărani săraci; la 14 ani s-a angajat ca ucenic la Rafinăria Româno-Americană, din Ploiești, unde a învățat meseria de strungar. A devenit membru de partid în octombrie 1947.A activat "pe linia" UTM-ului, fiind numit instructor în secția de Propagandă și Agitație a CC al UTM. Din 1951, a devenit șef
Gheorghe Pană () [Corola-website/Science/308337_a_309666]
-
explozivi. Producția chesoanelor, antetrenelor și trăsurilor era repartizată uzinelor Semănătoarea din Craiova, Concordia din Ploiești, Riger și Fabricius din Sibiu, Fichet, Lemaître, Wolff și Malaxa din București, Schell din Brașov, la unele ateliere din Petroșani, Reșița, precum și la atelierele Uzinei Româno-Americană (care asambla și camioane Ford) și Steaua Română. Au existat planuri și intenții pentru producția puștilor vz. 24 și a mitralierelor grele ZB vz. 53, însă acestea nu s-au concretizat. Deși Uzinele Malaxa au achiziționat licența pentru producția tanchetei
Industria românească de armament () [Corola-website/Science/329295_a_330624]
-
lui Virgil Ierunca figurează în mai multe antologii de poezie, printre care cea alcătuită de Vintilă Horia. Pentru activitatea sa democrată și anticomunistă a fost distins cu medalia ""Iuliu Maniu"", iar pentru cea literară cu Diploma de Onoare a Academiei Româno-Americane de Artă și Știință (1987). În 1994, biroul de la Paris al postului de radio Europa Libera a fost desființat, stârnind protestele a mii de ascultători din România.
Virgil Ierunca () [Corola-website/Science/297927_a_299256]
-
viața unei țigănci (un alter-ego al scriitorului), supusă unei fatalități orientale. A fost recompensat cu Ordinul “Cavaliers Cross of Sovereign Order of Saint Stanislav”, cu Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler (2004) și a fost membru deplin în Academia româno-americană. Dinu Balan, "Opera lui Romulus Zaharia", lucrare de licență sub coordonarea prof. univ. dr. Ion Pop, Facultatea de Litere, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca, 2007
Romulus Zaharia () [Corola-website/Science/323761_a_325090]
-
economică exclusivă care au revenit României (http://www.mae.ro/node/24602 ). De atunci este cunoscut în spațiul public drept “eroul de la Haga” (http://www.mediafax.ro/politic/biografie-bogdan-aurescu-eroul-de-la-haga-noul-ministru-de-externe-13631990 ). În perioada 2010-2011 a fost negociator-șef pentru România al "Acordului româno-american privind apărarea antirachetă (http://www.mae.ro/node/1517)" și al "Declarației Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI dintre România și SUA (http://www.state.gov/p/eur/rls/or/172241.htm). "Implicarea României va avea loc începând cu
Bogdan Aurescu () [Corola-website/Science/314901_a_316230]
-
parcursul procedurilor - activitatea echipei care a reprezentat România în procesul cu Ucraina de la Curtea Internațională de Justiție privind Delimitarea Maritimă în Marea Neagră, finalizat la data de 3 februarie 2009. În perioada 2010-2011 a fost negociator-șef pentru România al Acordului româno-american privind apărarea antirachetă și al Declarației Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI dintre România și SUA. Pe 4 februarie 2009 a fost numit secretar de stat pentru afaceri strategice în Ministerul Afacerilor Externe. În perioada august 2010 - februarie 2012
Bogdan Aurescu () [Corola-website/Science/314901_a_316230]
-
Fundației Internaționale „Ștefan Lupașcu” pentru știință și cultură din Iași. Medalia de aur la prima olimpiada internațională de matematică (Brașov, 1959). Medalia de argint a Academiei Franceze pentru "Nous, la particle et le monde" (1986). Diplomă de Onoare a Academiei Româno-Americane (1987). Premiul Opera Omnia la Festivalul Internațional Nichita Stănescu (Ploiești, 2006). Premiul Uniunii Scriitorilor din România și Benjamin Franklin Award for the Best History Book (UȘA) pentru "Știință, sensul și evoluția - Eseu asupra lui Jakob Böhme" (1993). Ordinul Național „Serviciul
Basarab Nicolescu () [Corola-website/Science/302753_a_304082]
-
Relațiile româno-americane sunt relațiile externe dintre România și Statele Unite ale Americii. După Tratatul de la Berlin din 1878, în 1881, an în care România s-a proclamat regat, Statele Unite au recunoscut independența României și au semnat o convenție consulară cu acest stat. Primul
Relațiile dintre România și Statele Unite ale Americii () [Corola-website/Science/335452_a_336781]
-
găzdui studenți străini la școala Vălenii de Munte, și a publicat un număr de lucrări științifice și eseuri, ca: "Brève histoire des croissades" („O scurtă istorie a cruciadelor”), "Cărți reprezentative din viața omenirii", "România pitorească" și un volum adresat comunității româno-americane. În 1925, când a fost ales membru al Academiei din Cracovia, Polonia, Iorga a ținut conferințe în mai multe țări europene, incluzând Elveția (unde a vorbit în fața Ligii Națiunilor despre starea minorităților din Romania). Bibliografia sa din anul 1925 include
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
Iorga. Iorga a pornit în 1930 într-o călătorie lungă: a ținut din nou prelegeri în Paris în luna ianuarie, apoi a plecat în Genova și, de acolo, în Statele Unite, unde a vizitat 20 de orașe, fiind întâmpinat de comunitatea româno-americană și unde s-a întâlnit cu Președintele Herbert Hoover. A fost oaspete onorabil al Universității Case Western Reserve, unde a ținut un discurs în engleză. Întorcându-se în Londra pentru a lua parte la Congresul Internațional de Istorie, Iorga a
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
idem, în revista nr. 1+2/94), "Hotare și măști" (IV) ian-mart.96 - În nr. 5 al revistei Iconar a Institutlui privat Bucovina-Basarabia, din Rădăuți apare articolul "Evocare - Octav Vorobchievici", de Manuela Nicolae-Posescu. martie 1996 - Institutul de Cercetări al Academiei Româno-Americane, Mannheim, Germania, multiplică balada "Vedea-Vedița" de O.V. și 2 articole semnate de Petre Berneagă și Manuela Nicolae-Posescu. 13 martie 1996 - Ziarul Teleormanul publică articolul "Vedea-Vedița sau dragostea de neam", semnat de Paul Șerbănescu. ian. 1997 - În Dicționarul biobibliografic al
Octav Vorobchievici () [Corola-website/Science/324108_a_325437]
-
si Dumitru Velea „Matinal”, Petroșani nr.5079, 19 martie 2008, nr.5080; 20 martie 2008; nr. 5081, 21 martie 2008. Referințe critice selective în volume Uniunile de creație din care face parte autoarea Mariana Zavati Gardner este membră a "Academiei Româno-Americană de Arte și Științe (ARA)", a "LiterArt XXI: The Internațional Association of Romanian Writers and Artist UȘA" și a "The Internațional Society of Poets UȘA." Autoarea figurează în mai multe dicționare biografice din Marea Britanie. De asemenea, este membră a "Uniunii
Mariana Zavati Gardner () [Corola-website/Science/299746_a_301075]
-
UȘA" și a "The Internațional Society of Poets UȘA." Autoarea figurează în mai multe dicționare biografice din Marea Britanie. De asemenea, este membră a "Uniunii Scriitorilor din România"; membră a "The Royal Society of Literature UK"; membră a "Academiei ARA - Academia Româno-Americană de Arte și Științe"= "The American Romanian Academy of Arts and Science, UȘA/Canada"; membră a "LiterArt XXI/ The Internațional Association of Romanian Writers and Artists, UȘA"; membră a Societăților: "The Poetry Society UK; The Poetry Society of the Open
Mariana Zavati Gardner () [Corola-website/Science/299746_a_301075]
-
(RCD) a fost o firmă mixtă româno-americană care a produs în perioada 1974-1989 periferice pentru calculatoare, bazate pe tehnologia Control Data Corporation (CDC). În anii 1960 România dorea dotarea cu echipamente de calcul la nivelul țărilor din vestul Europei, însă țările socialiste erau sub embargo în domeniu
Rom Control Data SRL () [Corola-website/Science/336435_a_337764]
-
ca în România să fie produse periferice conform tehnologiei sale, în cadrul unei societăți industriale mixte, Rom Control Data (RCD). Crearea societății RCD a fost aprobată prin Decretul 428/1973 și HCM 973/1973 ea fiind până în 1990 singura societate mixtă româno-americană. Partea română era formată din Centrala Industrială de Electronică și Tehnică de Calcul (CIETC) și deținea 55 % din capital, iar partea americană era CDC, care deținea restul de 45 % din capital. Contribuția părții române era fabrica propriu-zisă (teren, construcții, utilaje
Rom Control Data SRL () [Corola-website/Science/336435_a_337764]
-
domeniul industrial, totuși industria continuă să reprezinte ramura de activitate cu mare pondere în economia orașului (70%). Se înregistrează progrese reale în dezvoltarea serviciilor de telecomunicații, a serviciilor bancare și de asigurări, a serviciilor de consultanță în afaceri (CDIMM, Centrul Româno-American). La nivelul județului are loc o creștere spectaculoasă a numărului de firme mixte și a valorii capitalului investit. Populația ocupată actual - de circa 110.000 persoane - se repartizează astfel: 38% în industrie, 15% în comerț și reparații, 10% în transporturi
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]