KorAP: Find »[drukola/base=româno-sovietic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...17 18 19 20 >

490 matches

Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453

independență" a PMR a consfințit respingerea pretențiilor tutelare ale Moscovei, imprimând totodată filigranul politicii externe a României ceaușiste: disidența calculată (Copilaș: 2010b). Disputa româno-sovietică atinsese un punct de maximă intensitate. Chiar dacă principala ei dimensiune a fost, indubitabil, una economică, disputa româno-sovietică s-a purtat și în termeni geopolitici, culturali, istorici sau teritoriali. Decizia lui Hrușciov de a trimite arme nucleare în Cuba fără a înștiința conducerea de la București a contribuit substanțial la deteriorarea raporturilor dintre București și Moscova. "Cu mine nu

by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
da"", își amintește Malița, "președintele olandez a ridicat ochii mirat și a spus: România, rog repetați (please repeat). Am spus din nou "da", în rumoarea generală" (Malița: 2007, 60-78; vezi și Weiner: 1984, 44-45). Din punct de vedere cultural, divergențele româno-sovietice s-au concretizat prin profunda limitare a influenței limbii și literaturii ruse asupra programei educaționale. Institutul Maxim Gorki a fost practic desființat prin încorporarea sa în facultatea de Slavistică, parte a unui "nou institut de Limbi Străine și Literatură" din cadrul

by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
lăsat așteptat. Liderii PMR au avut însă precauția de a prezenta "problema ca fiind exclusiv de cercetare istorică", încercând să îi atenueze astfel evidentele valențe teritoriale și politice (Niculescu-Mizil: 1997, 279). Problema Basarabiei a reprezentat un permanent litigiu în relațiile româno-sovietice. Alipită în 1918 României, va reveni în 1940, în urma dictatului de la Viena, Uniunii Sovietice, împreună cu nordul Bucovinei și ținutul Herța. În timpul perioadei antonesciene, Basarabia a revenit, de facto, României, dar a fost din nou cedată sovieticilor la sfârșitul războiului. În cadrul

by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
ale României; invers, dacă Ceaușescu s-ar fi deplasat la Moscova, și-ar fi compromis imaginea disidentă de pe urma căreia începuse să aibă tot mai multe beneficii. Chestiunea a rămas suspendată până în 1976, când, datorită unui moment relativ favorabil în relațiile româno-sovietice, Brejnev va face o vizită de prietenie în capitala RSR. A fost România în pericol de a fi la rândul ei invadată în august 1968? Există foarte multe mărturii contradictorii în acest sens. Majoritatea aparțin unor foști membri de prim

by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
câteva zile înainte în ședința Marii Adunări Naționale să îi fie conferită o dimensiune empirică. Amenințarea voalată de la finalul scrisorii nu avea cum să treacă neobservată: "Noi am dori să ne exprimăm speranța că, pentru a nu permite înrăutățirea relațiilor româno-sovietice, slăbirea prieteniei României socialiste cu celelalte țări socialiste, ceea ce corespunde, de asemenea, și intențiilor noastre, din partea dumneavoastră vor fi trase concluziile care să corespundă în mod real situației create și acestora vor corespunde pașii întreprinși în mod practic de dumneavoastră

by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
că aceștia primiseră deja cetățenie sovietică și, pe cale de consecință, nu ar mai fi trebuit să facă obiectul preocupărilor conducerii române. Problema a rămas însă suspendată, decizându-se ca, în viitorul apropiat, să aibă loc întâlniri ale unor comisii juridice româno-sovietice pentru a soluționa adecvat cererea (Anton, Chiper: 2003, 137-138). Solicitarea lui Ceaușescu era îndrăzneață sub aspect politic, punând deliberat conducerea sovietică într-o postură delicată. Dacă ar fi recunoscut oficial suprimarea fizică a a activiștilor cominterniști de origine română în

by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
a soluționa în spirit constructiv divergențele apărute. Realitatea va fi însă diferită. Putem observa astfel că raporturile dintre conducerile nou instaurate a RSR, respectiv a Uniunii Sovietice, au debutat sub auspicii nefavorabile, care se vor accentua cu timpul. Nadirul relațiilor româno-sovietice a fost atins peste doar câțiva ani, cu ocazia evenimentelor din Cehoslovacia. În 1970, în cadrul unei noi întâlniri, tot la Moscova, dintre Ceaușescu și Brejnev, ultimul îi reproșa dur primului atitudinea manifestată în vara anului 1968: "v-ați pronunțat în

by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
lumii date și înlocuirea acesteia cu propriul proiect de realitate alternativă; iată ce departajează atât leninismul romantic de leninismele sovietice, revoluționare sau nu, cât și naționalismul micilor puteri de (inter)naționalismul marilor puteri. Utilizând analiza lui Aurel Braun asupra relațiilor româno-sovietice în perioada ceaușistă, ajungem la concluzia că RSR se apăra "activ" relativ la încercările centrului moscovit de a o reîncadra în ceea ce s-ar putea numi "disciplina de lagăr", pe când Moscova, pe de altă parte, se apăra "pasiv" de pretențiile gălăgioase

by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
politică și ideologică care este inompatibilă cu leninismul". Mai mult, se specifica în cadrul aceleiași emisiuni, "partidele frățești elimină acum din rândurile lor aventurierii ultrastângiști și revizioniștii de dreapta". În continuare, radio Moscova a atras atenția asupra clauzei existente în tratatul româno-sovietic semnat în 1970 care prevedea "consultări" în privința acțiunilor de politică externă, o cerință conținută și textul oficial al Tratatului de la Varșovia. La rândul său, publicația oficială a armatei sovietice, Krasnaya zvezda (Steaua Roșie), condamna și ea activitățile "fracționiste" chineze și

by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
PCUS erau deja deranjați de vizita în sine, fără a mai lua în calcul celelalte gesturi disidente în care politica externă a RSR se angajase până atunci, mai mult sau mai puțin ostentativ. În definitiv însă, în acea perioadă "Relațiile româno-sovietice s-au stabilizat în jurul unui anumit punct de echilibru în care nici o parte nu este complet satisfăcută dar ambele sunt relativ tolerante una față de alta" (Paul: 1973, 326). Ceaușescu a fost profund impresionat de dinamica socială pe care a întâlnit

by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
voalată, dar prezentă fără doar și poate a Moscovei de a stopa tendințele politice și ideologice centrifugale ale "lagărului socialist". Per ansamblu, situația se prezenta însă mai bine decât cu un deceniu în urmă, când, din cauza motivelor deja cunoscute, relațiile româno-sovietice atinseseră un minim istoric. Deși nu renunța la cerința, propagandistică în primul rând, a desființării simultane a NATO, respectiv OTV, Bucureștiul nu a întreprins niciodată acțiuni concrete în vederea părăsirii de către RSR a acestei ultime organizații. Mai mult, cooperarea Bucureștiului cu

by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
și de asemenea și generoase puncte de convergență între cele două părți. Diferendele nu sunt menționate, nu se fac referiri explicite la Vest, și cuvântul Afghanistan nu apare. Această abordare vagă, combinată cu insistența asupra pozitivului, este tipică documentelor comune româno-sovietice și a sateliților Moscovei" (Moore: 5 February 1980a, 2). Excelentele identificări a resorturilor politice a poziției RSR relativ la criza afghană fac orice alt comentariu de prisos. Să trecem deci la reacția conducerii de la București cu ocazia agitației datorată succesiunii lui

by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
îmburghezit"; al doilea, în raport cu populația pe care o asalta ideologic, propagandistic și polițienesc; al treilea, în raport cu "lagărul socialist", supus la rândul său unui proces de "îmburghezire" în progresie geometrică și, în sfârșit, al patrulea, în raport cu eternul inamic, lumea non-leninistă. Relațiile româno-sovietice s-au schimbat considerabil odată cu intrarea în scenă a lui Mihail Gorbaciov. La început, retorica reformistă a noului lider sovietic nu părea considerabil diferită de cea unora dintre predecesorii săi, Hrușciov în special. Conducerile est-europene, și chiar nomenclatura sovietică, nu

by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
ca acesta să atace înseși fundamentele ideologice ale leninismului, ci doar să îl recosmetizeze în raport cu noile provocări "burgheze" (vezi Brown: 1997). De aceea nici Ceaușescu nu a fost, la început, îngrijorat de prestația retorică a noului său omolog sovietic. Relațiile româno-sovietice nu au cunoscut evoluții majore față de pozițiile clasice. În 1986 Ceaușescu critica în cadrul CAER varianta "multilaterală" de cooperare propusă de către Gorbaciov, insistând în schimb asupra necesității impulsionării contactelor "bilaterale", fapt care ar fi oferit desigur un spațiu de manevră economic

by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
spațiu de manevră economic mai larg pentru RSR. În definitiv, scrie Patrick Moore, RSR nu "cerea" Uniunii Sovietice și CAER-ului nimic altceva decât "combustibil și energie, materii prime, și transferuri tehnologice, dar", amănunt extrem de important, "în proprii termeni". Comerțul româno-sovietic începuse să crească ușor doar pentru că, afirmă Moore, era prea scăzut pentru a mai putea scădea, în timp ce relațiile comerciale ale Bucureștiului cu Occidentul se deteriorau în ritm alert datorită faptului că RSR "a redus importurile în monedă forte pentru a

by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
românesc" și efectele negative ale reticenței României de a se integra în mai mare măsură în CAER au fost clar atinse. În direcția politicii sovietice față de celelalte țări comuniste, Gorbaciov a adus în discuție nevoia unei "schimbări calitative" în relațiile româno-sovietice. "Mecanismul cooperării" trebuia "îmbunătățit" și "adus pe linie" cu cerințele contemporane. El a respins clar politica lui Ceaușescu de a căuta cooperarea strict în conformitate cu interesele românești, rămânând total opac în ceea ce privește programul sovietic de ansamblu. Deși s-a făcut un "progres

by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
Tito-Stalin Correspondence. March-June 1948" (1991), în Stokes, Gale (ed.), From Stalinism to Pluralism. A Documentary History of Eastern Europe since 1945, New York, Oxford University Press, pp. 58-65. Anton, Mioara; Chiper, Ioan (2003), Instaurarea regimului Ceaușescu. Continuitate și ruptură în relațiile româno-sovietice, București, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, Institutul Român de Studii Internaționale "Nicolae Titulescu". Arsene, Mihai (1980), "Concepția P.C.R., a secretarului său general, tovarășul Nicolae Ceaușescu, despre democrație, libertate și drepturile omului. Necesitatea unei atitudini ferme, combative împotriva oricăror activități denigratoare

by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
pp. 263-267. Gheorghiu-Dej, Gheorghe (1962), "Cuvântare rostită la adunarea festivă consacrată zilei de 23 august", în Articole și cuvântări (1961-1962), București, Editura Politică, pp. 103-124. Gheorghiu-Dej, Gheorghe (1962), "Cuvântare rostită la marele miting al oamenilor muncii din capitală închinat prieteniei româno-sovietice", în Articole și cuvântări, 1961-1962, București, Editura Politică, pp. 368-377. Gibianskii, Leonid (1998), "Soviet-Iugoslav relations and the Hungarian revolution of 1956", în Cold War International History Project, nr. 10, pp. 139-148. Giurescu, Dinu (1999), Imposibila încercare. Greva regală, 1945. Documente

by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
vol. I, București, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului. Programul Partidului Comunist Român de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate și înaintare a României spre comunism (1975), București, Editura Politică. Rețegan, Mihai; Duțu, Alexandru (2004), Război politic în blocul comunist. Relații româno-sovietice, vol. II, București, Editura Tritonic. Rezoluția Congresului al XIII-lea al Partidului Comunist Român (1984), București, Editura Politică. Scînteia (1985), 10 September, Open Society Archives. Scurtu, Ioan (1994a), România. Viața politică în documente, 1945, București, Arhivele Statului din România. Scurtu

by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
Minaiev, V. (1952), "Guvernanții iugoslavi în slujba spionajului imperialiștilor", în Probleme externe, nr. 10, pp. 32-37. Moraru, Constantin (2004), "" Principalul lucru este că noi mergem împreună"" în Dosarele Istoriei, nr. 4, pp. 48-51. Otu, Petre (2004), "Aprilie 1964: relațiile militare româno-sovietice în dezbaterea Plenarei CC al (sic!) PMR", în Dosarele Istoriei, nr. 4, pp. 38-41. Piradov, A. (1949), "Vocea patrioților iugoslavi", în Probleme externe, nr. 8, pp. 18-22. Popișteanu, Cristian (1968), "Praga: actualitate politică", în Lumea, nr. 39, pp. 6-7. Pozolotin

by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
Durham, Duke University Press. Brucan, Silviu (1985), Dialectica politicii internaționale, Cluj-Napoca, Editura Dacia. Brus, Włodzimierz (1983), "Economics and politics: the fatal link", în Brumberg, Abraham (ed.), Poland. Genesis of a revolution, New York, Vintage Books, pp. 26-41. Buga, Vasile (2002), "Convorbirile româno-sovietice din ianuarie-februarie 1954", în Arhivele Totalitarismului, nr. 3-4, pp. 140-147. Buga, Vasile (2003), "Relațiile româno-sovietice în anii '80", în Politică externă comunistă și exil anticomunist, Anuarul Institutului Român de Istorie Recentă, vol. II, Iași, Editura Polirom, pp. 101-128. Buga, Vasile

by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
1983), "Economics and politics: the fatal link", în Brumberg, Abraham (ed.), Poland. Genesis of a revolution, New York, Vintage Books, pp. 26-41. Buga, Vasile (2002), "Convorbirile româno-sovietice din ianuarie-februarie 1954", în Arhivele Totalitarismului, nr. 3-4, pp. 140-147. Buga, Vasile (2003), "Relațiile româno-sovietice în anii '80", în Politică externă comunistă și exil anticomunist, Anuarul Institutului Român de Istorie Recentă, vol. II, Iași, Editura Polirom, pp. 101-128. Buga, Vasile (2004), "Relațiile politice româno-sovietice, 1953-1958, I", în Arhivele Totalitarismului, nr. 1-2, pp. 95-116. Buga, Vasile

by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
în Arhivele Totalitarismului, nr. 3-4, pp. 140-147. Buga, Vasile (2003), "Relațiile româno-sovietice în anii '80", în Politică externă comunistă și exil anticomunist, Anuarul Institutului Român de Istorie Recentă, vol. II, Iași, Editura Polirom, pp. 101-128. Buga, Vasile (2004), "Relațiile politice româno-sovietice, 1953-1958, I", în Arhivele Totalitarismului, nr. 1-2, pp. 95-116. Buga, Vasile (2005), "Politica PCdR față de Uniunea Sovietică în etapa finală a celui de al Doilea Război Mondial", în Arhivele Totalitarismului, nr. 3-4, pp. 12-23. Bulgaru, Mircea (1976), "Populația și dezvoltarea

by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
World Wars: (1919-1939), London: MacMillan. Câmpeanu, Pavel (2002), Ceaușescu, anii numărătorii inverse, Iași, Editura Polirom. Cătănuș, Ana-Maria (2005), Sfârșitul perioadei liberale a regimului Ceaușescu: minirevoluția culturală din 1971, București, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului. Cătănuș, Ana-Maria (2006), "Tensiuni în relațiile româno-sovietice în anul "Primăverii de la Praga"", în Arhivele Totalitarismului, nr. 1-2, pp. 227-237. Cătănuș, Dan (2002a), "The Romanian communists under the impact of destalinization 1956-1951", în Arhivele Totalitarismului, nr. 1-2, pp. 174-191. Cătănuș, Dan (2002b), "România și schisma sovieto-chineză, VI. Concluzii

by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
Politică externă comunistă și exil anticomunist (Anuarul Institulului Român de Istorie Recentă), vol. II, Iași, Polirom, pp.170-201. Cătănuș, Dan (2004b), "Reluarea relațiilor româno-iugoslave. Vizita lui Tito la București", în Arhivele Totalitarismului, nr. 3-4, pp. 72-86. Cătănuș, Dan (2005a), "Divergențele româno-sovietice din CAER și consecințele lor asupra politicii externe a României, 1962-1963 (I)", în Arhivele Totalitarismului, nr. 1-2, pp. 68-80. Cătănuș, Dan (2005b), "Divergențele româno-sovietice din CAER și consecințele lor asupra politicii externe a României, 1962-1963 (II)", în Arhivele Totalitarismului, nr.

by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]