10,383 matches
-
jur, având parte de o carieră specifică de echinoxist (redactor la revista Ateneu, 1971, redactor la revista Steaua, 1972-1990, redactor-șef adjunct la revista Luceafărul, 1990-1992, atașat cultural la Atena și, în continuare, director adjunct la Accademia di România la Romă, 1992-1995, secretar al Uniunii Scriitorilor din România, 1995-1997, vicepreședinte al Uniunii Scriitorilor, din 1997). În publicistica pe care o consacră actualității politice românești se remarcă o independență de spirit exprimată politicos, ca și atracția față de sensurile ascunse ale evenimentelor. Povestea
Amurgul romanului istoric by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17913_a_19238]
-
memorii", scrisă de Sofia Loren). Traseul lung și ascendent parcurs de Sofia Loren a pornit dintr-o periferie mizerabilă din Napoli (unde Sofia Scicoloni a fost un "copil nelegitim"), a trecut prin cîteva concursuri de frumusețe și a ajuns la Romă (unde, la 16 ani, Sofia a început prin a face figurație în Quo Vadis, alături de mama ei). Avea să crească și, după zeci și zeci de apariții în filme nesemnificative, să devină "Loren", apoi să demonstreze lumii că are nu
Sofia Loren, un mit intact by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17954_a_19279]
-
anul trecut, un interviu în care îi ceream să vorbească mai mult despre el. Mi-a povestit despre tradițiile familiei Papahagi, trecînd repede de capitolul Marian Papahagi, pentru a-mi spune apoi ce trebuie făcut pentru Accademia di România din Romă. asta îl interesa în mod special să apară în interivu. Pentru altele, mai era timp. Nu-mi dădea atunci impresia cuiva bîntuit de premoniția apropiatului sau sfîrșit. Avea multe în cap și pe cap, dar nu părea nici obosit și
Papahagi în viată by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/18079_a_19404]
-
curate. Dacă am înfăptuit altă greșeală (cea tăinuita, - desfrîul, sau desfrînarea Iuliei) te rog să nu-mi ceri s-o spun; țin că în Arta mea să se vadă întreaga mea greșeală. Carmen et error!" Or, Ars amandi apăruse la Romă cu opt ani în urmă. Și Arta nu era mai imorală decît celelalte scrieri. v v v La 18 ani, la Romă, Ovidiu este elevul lui Arrelius Fuscus, elenist, și al lui Porcius Latro. Într-un bizar caz de sinucidere
Cînt lucruri triste,fiind trist by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18091_a_19416]
-
că în Arta mea să se vadă întreaga mea greșeală. Carmen et error!" Or, Ars amandi apăruse la Romă cu opt ani în urmă. Și Arta nu era mai imorală decît celelalte scrieri. v v v La 18 ani, la Romă, Ovidiu este elevul lui Arrelius Fuscus, elenist, și al lui Porcius Latro. Într-un bizar caz de sinucidere din dragoste al epocii, poetul tînăr apară într-un text special scris "drepturile inimei". Se îmbarca într-o călătorie de studii în
Cînt lucruri triste,fiind trist by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18091_a_19416]
-
Romeo and Juliet a lui Buz Luhrmann!), căci pe ecranul lat simți cum respiră porii Veneției de secol XVI. Și aceasta în ciuda faptului că deschiderea că și alte momente, cum ar fi cel al duelului poetic, au fost filmate la Romă și în Toscana, iar pentru unele secvențe s-a recurs la platourile de la Cinecittà. Unde cu siguranță mai bîntuie spiritul fellinian al libertinului de secol XVIII Casanova, care va fi contribuit și el la materializarea substanței planului secund. Această încărcătură
Ars Amandi, dar nu numai by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/18090_a_19415]
-
provincia Viterbo, în Italia. Din 1969 expune în Italia și în străinătate; invitat de două ori la Bienala din Veneția; statul italian îi organizează expoziții personale de mare amploare: la Parma (Palazzo della Pilotta - 1975), Viterbo (Palazzo dei Priori - 1977), Romă (Calcografia Nazionale - 1980) etc. E invitat să expună la Quadriennale Nazionale din Romă (expoziția "Artiști stranieri operanți în Italia" - 1977, fiind totodată unul dintre comisari). Renunța la abstractism, în favoarea unui figurativ de inspirație religioasă, o dată cu restaurarea, la Gallese, a unei
Camilian DEMETRESCU: - "Cine spune că exilul politic a luat sfârsit se înseală..." by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364]
-
de două ori la Bienala din Veneția; statul italian îi organizează expoziții personale de mare amploare: la Parma (Palazzo della Pilotta - 1975), Viterbo (Palazzo dei Priori - 1977), Romă (Calcografia Nazionale - 1980) etc. E invitat să expună la Quadriennale Nazionale din Romă (expoziția "Artiști stranieri operanți în Italia" - 1977, fiind totodată unul dintre comisari). Renunța la abstractism, în favoarea unui figurativ de inspirație religioasă, o dată cu restaurarea, la Gallese, a unei biserici romanice din anul o mie (1977). 1990, Romă, i se conferă Premiul
Camilian DEMETRESCU: - "Cine spune că exilul politic a luat sfârsit se înseală..." by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364]
-
la Quadriennale Nazionale din Romă (expoziția "Artiști stranieri operanți în Italia" - 1977, fiind totodată unul dintre comisari). Renunța la abstractism, în favoarea unui figurativ de inspirație religioasă, o dată cu restaurarea, la Gallese, a unei biserici romanice din anul o mie (1977). 1990, Romă, i se conferă Premiul Internațional "Labirintul de argint" (atribuit anterior scriitorului Jorge Luis Borges, teologului Julien Ries, filosofului Augusto del Noce, istoricului Reynald Secher etc.). 1991 - Premiul Internațional "La Pleyade", acordat de Fundația Adenauer și Parlamentul italian. După evenimentele din
Camilian DEMETRESCU: - "Cine spune că exilul politic a luat sfârsit se înseală..." by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364]
-
În asemenea cazuri nu ai decît trei alternative: ori accepți jocul, ori te sinucizi, ori fugi. Cum nu aveam nici o vocație pentru primele două, am ales fugă. Profitînd de "stima" și "aprecierea" ministrului culturii, cu stratagema unei expoziții (fictive) la Romă, am smuls pașaportul și, împreună cu Mihaela, nevasta mea, am aterizat la Fiumicino. Nimeni din familia noastră nu ne-a însoțit la aeroport, că lacrimile lor să nu ne trădeze. - De ce ați ales Italia? - Italia n-a fost, de fapt, o
Camilian DEMETRESCU: - "Cine spune că exilul politic a luat sfârsit se înseală..." by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364]
-
că puteam să spun în gura mare ce gîndesc, fără teama de a fi arestat, dar și fără a avea acces la concursuri, comenzi și alte privilegii rezervate artiștilor "progresiști". Așadar, am rămas un "reacționar", cum fusesem în țară. La Romă, diaspora românească se grupase în jurul "Societății Academice Române", al cărei stîlp era Mircea Popescu împreună cu Bruno Manzone, fost director al Institutului de cultură italiană din București, prin anii '40. Cunoscîndu-i, am intrat prin ei în contact cu Parisul - Monica Lovinescu
Camilian DEMETRESCU: - "Cine spune că exilul politic a luat sfârsit se înseală..." by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364]
-
Occident, pe care trebuia să o combată prin orice mijloc. Din nefericire, multi așa-zis "rezistenți", de fapt colaboratori cu regimul de la București, vorbesc astăzi în numele exilului politic. Am asistat anul trecut la o astfel de performanță, la Academia Română din Romă, unde un asemenea "rezistent" care în anii stalinismului călătorise, trimis de partid, a făcut un soi de bilanț al diasporei, fără a fi participat în presa exilului la demascarea regimului din țară și fără a rupe cu guvernul comunist de la
Camilian DEMETRESCU: - "Cine spune că exilul politic a luat sfârsit se înseală..." by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364]
-
doar un atelier. Dar n-a fost așa: locul m-a însemnat profund, mi-a schimbat viața și arta; am început să fac lucrări compatibile cu o biserică medievală, devenită după restaurare monument istoric. Puțin timp după venirea mea la Romă, l-am cunoscut pe Vintilă Horia, prietenie ce a durat pînă la moartea sa. În nenumăratele lui scrisori, i-am urmărit dramă exilului trăit cu dorul țării timp de o jumătate de secol. De la el am înțeles că dreapta cultură
Camilian DEMETRESCU: - "Cine spune că exilul politic a luat sfârsit se înseală..." by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364]
-
în a doua patrie), cu deosebire că la întoarcere, bucuria reîntîlnirii cu țara se preschimbase într-o adîncă tristețe. - Dupa ^89, relațiile dumneavoastră cu autoritățile române, cu Ambasada, s-au schimbat? - M-am întîlnit cu Iliescu la Ambasada română din Romă, în ianuarie ^91. Mă dusesem să-l contest. Era prima lui vizită în Occident, după revoluție. Am citit în fața ziariștilor italieni și străini discursul de mulțumire pe care l-a adresat minerilor chemați de el. A răspuns că au venit
Camilian DEMETRESCU: - "Cine spune că exilul politic a luat sfârsit se înseală..." by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364]
-
că nici pînă azi nu se știe cine a tras în Kennedy (leit-motivul răsuflat al lui Iliescu). A doua zi, publicam în "Avvenire" articolul "Europa, nu te încrede în Iliescu". Natural, la ultimele alegeri l-am votat (la Ambasada din Romă) pe Emil Constantinescu, pe care il cunoscusem la Primul congres al exilului românesc de la Paris, în 1994. Situația din țară o știm cu toții. Economia românească - și nu numai - se află că într-o sală de reanimare. Dar oxigenul e pe
Camilian DEMETRESCU: - "Cine spune că exilul politic a luat sfârsit se înseală..." by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364]
-
revista românească "Litterae" din Canada, și l-am inclus în cartea mea, Exil apărută la Editură Albatros. - Ce perspective are România? Sînteți optimist sau pesimist? - Privitor la viitorul apropiat al României, nu sînt pesimist, dar nici optimist. Pe timpul, invaziilor barbare, Romă se redusese la o populație de numai treizeci de mii de suflete. Cine și-ar fi putut imagina atunci că, într-o zi, Romă va ajunge la o populație de peste cinci milioane de locuitori? Popoarele, oamenii, asemeni naturii, au înlăuntrul
Camilian DEMETRESCU: - "Cine spune că exilul politic a luat sfârsit se înseală..." by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364]
-
pesimist? - Privitor la viitorul apropiat al României, nu sînt pesimist, dar nici optimist. Pe timpul, invaziilor barbare, Romă se redusese la o populație de numai treizeci de mii de suflete. Cine și-ar fi putut imagina atunci că, într-o zi, Romă va ajunge la o populație de peste cinci milioane de locuitori? Popoarele, oamenii, asemeni naturii, au înlăuntrul lor o vitalitate ce se reînnoiește perpetuu. Mitul lui Eliade, cel al eternei întoarceri, este, într-un fel, mitul istoriei noastre. - Vă mulțumesc.
Camilian DEMETRESCU: - "Cine spune că exilul politic a luat sfârsit se înseală..." by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364]
-
Muți a oferit un program ales cu mare grijă, incluzând piese mai puțin cantate, precum Suita pentru orchestră "Turandot" a lui Ferruccio Busoni, apoi superbă fantezie simfonica "Din Italia" de Richard Strauss încheind cu o bucată spectaculoasă că "Pinii din Romă" de Respighi, capabilă să pună în valoare posibilitățile actuale ale orchestrei, arta de interpretare a diverselor partide. Muți, după opinia mea, este un muzician rasat, exigent și riguros, dar sensibil, un adevărat artist al nuanțelor. Că bis, el a interpretat
În căutarea lui Enescu și concerte la sala Pleyel din Paris by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/17415_a_18740]
-
psihologie caracteriala dificilă. Formulă să de afirmare reclamă o continuă ofensiva, de unde principiul titanian de manifestare an care a ănscris, cu titlu personal, majoritatea proiectelor. Ț. Vianu ia doctoratul an filosofie și estetică la Tübingen, G. Călinescu, după studii la Romă, susține un doctorat an filologie clasică. Din acest punct cariera lor nu diferă prea mult; Vianu profesează la universitatea din București an calitate de conferențiar suplinitor, pe urmă, din 1927, de conferențiar definitiv, Călinescu, la Iași, ăn poziție identică, preda
Dialogul epistolar Tudor Vianu - G. Călinescu by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/17430_a_18755]
-
adevarat, familia, prin intermediul acelor filme! Documentarul lui Scorsese e o întoarcere obiectiv-subiectivă la imaginile, la actorii, la secvențele, la cineaștii italieni care l-au marcat, l-au influențat, l-au amuzat, l-au răvășit, l-au însoțit, mereu, în timp. Romă, oraș deschis, Hoți de biciclete, La terra trema... De Sica, Visconti, Antonioni, si, mai ales, Rossellini. "Tot ce am invatat, am învățat de la Rossellini" îi place să spună lui Scorsese (amintindu-ni-l pe Fellini: "Rossellini e Tatăl din care
Mica infractiune si VIP-urile locale by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17522_a_18847]
-
număr recent de ziar ("Cotidianul", 6. oct. 1999), un titlu tipic de știre de senzație - "Împăratul Traian era tuns cu breton" a deasupra unui citat din noul manual de istorie incriminat: "Împăratul este reprezentat în ținută de gală, întruchipînd imaginea Romei imperiale la apogeul puterii ei. Echilibrul trăsăturilor, tunsoarea specific română, cu breton, împreună cu figură hotărîtă dau o impresie de calm maiestuos". Contrastul între ironia titlului și normalitatea citatului este evident. În vreme ce citatul dovedește doar intenția de a forma la elevi
Istorie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17553_a_18878]
-
prefect al Romei. Pornind de la aceste date, Puccini a creat Țoșca, capodoperă a verismului italian pe libretul lui Luigi Illica și Giuseppe Giacosa, după dramă La Țoșca a scriitorului francez Victorien Sardou. Premieră a avut loc la Teatro Costanzi din Romă, la 14 ianuarie 1900, cu soprana româncă Hariclea Darclée în rolul titular. Compozitorul a notat în partitura indicații precise regizorale pe muzica, acestea fiind respectate în tradiția montărilor din lume ale operei. Opera Națională a preluat o producție de la Volksoper
„Tosca“ by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/2476_a_3801]
-
Partida Romilor „Pro Europa” a primit o sesizare din partea țiganilor din comuna Gilău (Cluj) prin care se arată că unii recenzori nu au trecut etnia romă în cazul unor locuitori aparținând acestei minorități, ci au trecut că sunt români. Autor: Adrian Stroescu
RECENSĂMÂNT 2011: La Cluj, recenzorii maghiari refuză să treacă ţiganii la etnia romă () [Corola-journal/Journalistic/24843_a_26168]
-
Partida Romilor „Pro Europa” a primit o sesizare din partea țiganilor din comuna Gilău (Cluj) prin care se arată că unii recenzori nu au trecut etnia romă în cazul unor locuitori aparținând acestei minorități, ci au trecut că sunt români. Autor: Adrian Stroescu Vicepreședintele Partidei Romilor „Pro Europa” Cluj, Aurel Păscu, a declarat pentru Napocanews.ro că va sesiza Comisia Județeană Cluj de Recensământ și Comisia Europeană
RECENSĂMÂNT 2011: La Cluj, recenzorii maghiari refuză să treacă ţiganii la etnia romă () [Corola-journal/Journalistic/24843_a_26168]
-
a primit o sesizare din partea țiganilor din comuna Gilău (Cluj) prin care se arată că unii recenzori nu au trecut etnia romă în cazul unor locuitori aparținând acestei minorități, ci au trecut că sunt români. Autor: Adrian Stroescu Vicepreședintele Partidei Romilor „Pro Europa” Cluj, Aurel Păscu, a declarat pentru Napocanews.ro că va sesiza Comisia Județeană Cluj de Recensământ și Comisia Europeană susținând că recenzorii nici nu i-au mai întrebat pe romi din ce etnie fac parte. Partida Romilor vrea
RECENSĂMÂNT 2011: La Cluj, recenzorii maghiari refuză să treacă ţiganii la etnia romă () [Corola-journal/Journalistic/24843_a_26168]