1,455 matches
-
marginea orașului într-un gard ghimpat de sarmă ruginită nimeni azi nu va trece pe acolo * Poetul este o instituție, a sufletului. * oceanul ea se plimbase cu trenul câteva ore de-alungul oceanului iar eu cu ea, în metrou, spre piața romana * Iubirea crește, ca o curgere de fluviu! * suflet când eram copil credeam că sufletul e ca puful prins în palmă și îndesat la piept Referință Bibliografică: teama unei actrițe / Radu Liviu Dan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2157, Anul
TEAMA UNEI ACTRIŢE de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 2157 din 26 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376261_a_377590]
-
grâu spice cât cocoșul./ Pui un bob, din el răsare/ Mia de mărgăritare,/ Dulce binecuvântare...” Pașoptiștii români s-au pronunțat în cuvinte lămuritoare în privința noțiunilor de libertate, neatârnare, credință, neam, datorie, patriotism, țară ș.a. Filozofi din antichitatea grecească și cea romană: Democrit, Cato, Seneca, Aristotel, preoți, mari duhovnici, înalți ierarhi, credincioși, moraliști francezi, cu toții sunt reuniți într-un fluviu de înțelepciune pentru propășirea omului din cele mai vechi timpuri și până azi. Și revoluționari, așa cum a fost Tudor Vladimirescu, Avram Iancu
UN VEAC DE ÎNŢELEPCIUNE ÎNTR-UN BOGAT FLORILEGIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374677_a_376006]
-
prin minte, în note de cvartet: Ofelia - Iubire - Eternitate - Hamlet - ” A fi sau a nu fi? ...Rămâne Întrebarea. Gângu Elisabeta - Silvia este născută la data de 07 octombrie 1948 în comuna Roșiile, județul Vâlcea. Este profesor de Limba si literatura romana iar în prezent pensionar. A publicat mai multe volume de poezii și fabule după cum urmează: 1. Să intri în lumină, poezii, Rm. Vâlcea, Editura Conphys, 1999; 2. Cântec pentru Mădălina, , Rm. Vâlcea, Editura Conphys, 1999; 3. Timpul, poezii, Craiova, Editura
RĂMÂNE ÎNTREBAREA DE GÂNGU ELISABETA-SILVIA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1538 din 18 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374258_a_375587]
-
diferite state nu se bucură de aceeași apreciere în ochii filozofului din Stuttgart. Pentru el, există o diferențiere istorică prin care India se află la vîrsta copilăriei omenirii, lumea greacă, cu al său cult pentru frumusețe, reprezintă vîrsta adolescenței, cea romană vîrsta virilității exprimate în drept, "cea germanică vîrsta senectuții înțelese nu ca slăbiciune, ci ca putere de conciliere și de celebrare a idealurilor libertății individuale cuprinse într-o unică libertate globală și, totodată, ca puterea de lărgire a acestui mare
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
Buletinul Institutului de Filologie Română", 10, 1943, pp. 187-189 O inadvertență a lui A. Meillet, "Buletinul Institutului de Filologie Română", 10, 1943, pp. 189-190. Secundum ea (Sall. Iug. 14, 3), "Revista clasică" (București) 15, 1943, pp. 60-64. 1948 Il foedus romano con Callatis, "Epigraphica" 11, 1948, pp. 120-130. 1949 L'epigrafe latino-greca din Lavello (Lucania), "Epigraphica" 11, 1949, pp. 71-76 1950 L'inscrizione di "Duenos", "Atti dell' Academia Nazionale dei Lincei" (Memorie della classe din Scienze morali, storiche e filologiche), s.
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
Italia, Roma) 49, nr. 2, febbraio 1953, p. 66 sgg. 1954 L'anonimato del "Saggio sul Sublime" nella tradizione dei codici, "Annali della Facolta di Lettere e Filosofia dell'Universita di Bari" 1, 1954, pp. 3-14 + 12 tavv. Il retaggio romano in Romania, in Guida allo studio della civilita romana antica, II, Napoli, 1954, pp. 813-820 (ediție nouă, Napoli, 1956, pp. 895-902). 1955 La paternita del "Saggio sul Sublime", "Studi Urbinati" n. s. 29, 1955, pp. 266-333. Considerazioni intorno all'apofonia
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
sgg. 1954 L'anonimato del "Saggio sul Sublime" nella tradizione dei codici, "Annali della Facolta di Lettere e Filosofia dell'Universita di Bari" 1, 1954, pp. 3-14 + 12 tavv. Il retaggio romano in Romania, in Guida allo studio della civilita romana antica, II, Napoli, 1954, pp. 813-820 (ediție nouă, Napoli, 1956, pp. 895-902). 1955 La paternita del "Saggio sul Sublime", "Studi Urbinati" n. s. 29, 1955, pp. 266-333. Considerazioni intorno all'apofonia e ai suoi riflessi funzionali, "Annali della Facolta di
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
Eminescu (în Română), "România" (New York) 1, nr. 8, ottombre, 1956, pp. 9-10. Significato di "Luceafărul" insieme alla versione italiana in versi, "România" (New York) 1, nr. 12, Luglio, 1956, pp. 6-7. La donna e Maria nel canto del "Magnificat", "L' Osservatore Romano" 30 giugno -1 iuglio, 1956, p. 2. 1957 Alberto Gitti (necrologio), "Atene e Romae" n. s. 2-3, 1957, pp. 188-189; in "Annuario dell' Universita degli Studi di Bari", 1956-57, pp. 428-430. Influsso del pensiero indiano antico sul concetto di uomo
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
7), pp. 383 (cuprinde următoarele studii: I. Scripto continua ovvero metodo fonetico o metodo etimologico nell' arte antica dello scrivere; II. Lat. subrigere anteriore a surgere?; III. Rapporti fra fhefhaked e feked; IV. L'iscrizione di "Duenos"; V. Il foedus romano con Callatis; VI. Postilla; VII. I provinciales ritirati dalla Dacia sotto Aureliano; VIII. La continuita dell' elemento dacoromano in un libro recente: IX. Il retaggio romano in Romania; X. Latinita iberica e latinita dacica: aspetti convergenti e divergenti; XI. Dionisio
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
III. Rapporti fra fhefhaked e feked; IV. L'iscrizione di "Duenos"; V. Il foedus romano con Callatis; VI. Postilla; VII. I provinciales ritirati dalla Dacia sotto Aureliano; VIII. La continuita dell' elemento dacoromano in un libro recente: IX. Il retaggio romano in Romania; X. Latinita iberica e latinita dacica: aspetti convergenti e divergenti; XI. Dionisio di Alicarnasso e il latino; XII. Grammatica e storia nella carriera di C. Iulius Celsus Maximianus; XIII. L'epigrafe latino-greca di Lavello (Lucania); XVI. Lucrece vu
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
ce guvernul imperial este dispus a face în cestiunea catolică. Această scrisoare însă, precum am spus, a produs asupra Vaticanului o impresie foarte neplăcută. În adevăr o depeșe din Roma ne comunică rezumatul aprețierilor făcute de foaia Vaticanului, "L'Osservatore Romano", asupra scrisorii cancelarului cătră prințul de Reuss, Constatând mai întîi că nu mai stă în uzurile diplomatice a se publica prin gazete astfel de corespondențe, foaia catolică zice că: Vaticanul, în negoțierile ce s-au urmat, nu s-a arătat
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a stăpâni cuvintele; putem vorbi fără să comunicăm și să ne „împărtășim” celorlalți fără a rosti niciun cuvânt. Prin natura misiunii sale, omul școlii este obligat să conștientizeze aceasta și să acționeze ca un profesionist al comunicării (Olliver, B., 1992; Romano, C. ș.a., 1987); Absența intenției comunicative nu anulează comunicarea. Nehotărârea, neliniștea, blazarea, neputința etc. le transmitem elevilor chiar și atunci când nu o dorim. Ele se încorporează în baza relațională care filtrează mesajul didactic centrat pe conținuturile disciplinei. Aceasta și face
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3059]
-
I, București, 1851; Din meditațiile Sfântului Augustin, I-III, București, 1851; Proverbele lui Solomon, București, 1852; Ecclisiastul, București, 1852; Imnuri în proză pentru copiii care încep a ceti, Iași, 1858; ed. Buzău, 1869. Repere bibliografice: Melchisedec, Biografia prea sânțitului Dionisie Romano episcopul de Buzău, București, 1882; Gh. Popescu, Viața și activitatea lui Dionisie Romano, episcop de Buzău. 1859-1873, București, 1898; Iorga, Ist. bis., II, 271-272; Onisifor Ghibu, Ziaristica bisericească la români, Sibiu, 1910, 7-15; Gabriel Cocora, Tipar și cărturari, pref. Dan
DIONISIE ROMANO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286790_a_288119]
-
Solomon, București, 1852; Ecclisiastul, București, 1852; Imnuri în proză pentru copiii care încep a ceti, Iași, 1858; ed. Buzău, 1869. Repere bibliografice: Melchisedec, Biografia prea sânțitului Dionisie Romano episcopul de Buzău, București, 1882; Gh. Popescu, Viața și activitatea lui Dionisie Romano, episcop de Buzău. 1859-1873, București, 1898; Iorga, Ist. bis., II, 271-272; Onisifor Ghibu, Ziaristica bisericească la români, Sibiu, 1910, 7-15; Gabriel Cocora, Tipar și cărturari, pref. Dan Zamfirescu, București, 1977, 192-203; Dicț. lit. 1900, 284-285; Gabriel Cocora, Episcopia Buzăului, o
DIONISIE ROMANO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286790_a_288119]
-
Constantin cel Mare (306-337) nu se mulțumește cu întărirea liniei Dunării, ci urmărește recucerirea Daciei Traiane. Timp de trei secole (IV-VI), singura monedă care circula în fosta Dacie, la sud și est de Carpați, precum și în Transilvania era cea romană, economia imperială recucerise Dacia, civilizația romană predomina pe teritoriile ei. Și în vremea năvălirii hunilor (375-454), economia romană continua să domine în Dacia monedele sunt frecvente. În vremea goților și hunilor, negustorii romani pătrundeau nestingheriți până în Transilvania și Moldova, în
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Drobeta și Gornea (jud. Caraș-Severin). În mod cert, erau bazilici multe, dar nu s-au aflat încă. Aria de răspândire a vestigiilor creștine daco-romane arată că acestea se găsesc în proporții variate în toate cele trei provincii ce alcătuiau Dacia romană: Transilvania, Oltenia și Banat. Urme creștine daco-romane întâlnim mai ales în fostele orașe, lângă castre, centre comerciale și așezări civile. Ele se întâlnesc de-a lungul unor căi (artere) importante, la Dunăre, pe văile unor râuri mari. Concluzia este că
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
de religie. Aceste credințe s-au menținut în popor și sub aristocrația (regalitatea) dacică și sub stăpânirea romană. După retragerea legiunilor (275) și până la începuturile creștinismului, aceste credințe populare au persistat, în paralel, cu menținerea religiei zalmoxiene și a celei romane. Credințele vechi populare, consideră el, au constituit "singura credință după retragerea Imperiului (275) și până la instalarea religiei lui Hristos".53 Pe meleagurile noastre, noua credință n-a presupus o dramatică dezrădăcinare a vechilor zei, ci păstrarea păgânismului popular, cu unele
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
graniței (Iorga), un "ofițer" înscris în ierarhia constantiniană. Dar, pentru huni, el era Hanul, stăpânul, "domnul lumii", iar împărații romani doar supușii lui. Cu toate acestea, în ciuda ambiției sale, Attila n-a bătut monedă niciodată, ci o folosea pe cea romană. Titlul de "magister militum", oferit de romani, întărea prestigiul lui Attila, care stăpânea efectiv, ca rege, o întinsă parte a romanității. Istoricul Sozomen spunea că hunii lui Uldis, în 408, pradă în sudul Dunării-acțiunile lor de pradă aveau ca țintă
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
romane (106-275). După cucerirea și transformarea ei în provincie, a început procesul de colonizare cu elemente romane sau în curs de romanizare. Numărul coloniștilor a fost însemnat ("infinitas copias hominum") și ei proveneau din întreaga lume romană ("ex toto Orbe Romano"). Coloniștii erau atrași de bogățiile Daciei și erau exponenții (purtătorii) civilizației provinciale romane. În perioada aceasta, ca limbă a statului, a justiției, a orașelor, a comerțului și a armatei, latina a fost însușită treptat de autohtoni-în 212, prin constituția lui
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
un capăt la altul al Peninsulei Balcanice și chiar dincolo de Dunăre o "lingua franca" în sud-estul Europei.47 Rolul fundamental al latinei în alcătuirea limbii române a fost subliniat . Este o evidență că termenii ce indică o civilizație superioară (cea romană), un mod de viață, o activitate economică (agricultură și păstorit), ca și noțiuni religioase s-au păstrat și au evoluat în cetățile de pe malul drept (sudic) al Dunării. Acolo se aflau cetăți episcopale, reședințe administrative și militare, o viață civilizată
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
lapte praf, dar și de produse „speciale”, cum ar fi frișca pentru cafea. Principalii clienți care sunt distribuitori pentru utilizatorii industriali sunt Palrom Arad și Celexim București (pentru lapte praf), iar pentru „frișca pentru cafea” Julius Meinl Romania, CNTA Tarom, Romana Prod Neamț (aparținând grupului AGRANA). Lanțurile de magazine interesate de produsele Covalact sunt Metro, Selgros, Carrefour, XXL Megadiscount, Cora, Auchan, Billa, Trident, InterEx, Artima, Plus, Penny. Clienții acestor magazine sunt consumatori finali, comercianți independenți sau alte tipuri de mici întreprinzători
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
ori satira (M. Eminescu, I. Negruzzi, D. C. Ollănescu-Ascanio). Nici poezia patriotică nu a fost ocolită; în C.l. sunt inserate câteva dintre cele mai izbutite stanțe de acest fel ale lui V. Alecsandri (Oda ostașilor români, Peneș Curcanul, Sergentul, Căpitanul Romano, 1877). Fără a se ridica deasupra mediocrității, N. Skelitti, Matilda Cugler-Poni, Veronica Micle, Th. Șerbănescu, D. Petrino, I. Negruzzi, M. Gregoriady de Bonacchi au scris versuri de dragoste, cele mai multe sub formă de lied. O singură încercare de poezie simbolistă apărută
CONVORBIRI LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286404_a_287733]
-
seimeni (1858) figurează printre primele drame istorice românești în versuri, fiind înrâurită, ca și Alestar (1878), de teatrul romantic al lui V. Hugo. Comediile, vodevilurile, farsele lui B., numeroase, au fost în întregime acoperite de timp. SCRIERI: Eleonora, București, 1844; Romana, București, 1847; Cugetările singurătăței, București, 1847; Nopturnele, București, 1853; Matei Basarab sau Dorobanți și seimeni, București, 1858; Corbea Haiducul, București, 1859; Danubianele, București, 1859; Zânele Carpaților, București, 1860; O farsă din zilele noastre, Focșani, 1860; Impresiuni din carnavalul 1861, Focșani
BARONZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285654_a_286983]
-
provenite de la membri ai Academiei Române, efectuează cercetări în domeniul bibliologiei și al documentării, face schimburi de publicații cu biblioteci, instituții și societăți științifice din străinătate, organizează manifestări expoziționale” etc. Bazele instituției au fost puse în 1867, când episcopul Buzăului, Dionisie Romano, a donat Societății Academice Române întreaga bibliotecă, ce aparținuse căpitanului Constantin Cornescu-Oltelniceanu, una dintre cele mai mari și mai valoroase biblioteci particulare din Țara Românească. Exemplul a fost urmat de numeroase alte personalități ale țării: Carol Davila, George Barițiu, A
BIBLIOTECA ACADEMIEI ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285727_a_287056]
-
Petru și Samoil, au purtat în faptă și documentar titlul, coroana și rangul de principi neatârnați (imperatores). După acordarea acestei cereri principale, se va împlini, cât ține statul româno-bulgar, tot ce ar prescrie papa în folosul și spre onoarea bisericei romane. Pentru a trata verbal, deci mai cu de-amăruntul cestiunea, Ioannițiu delegă pre un sol propriu al lui, pe preotul Blasiu, episcop ales din Brandizuber, pe care-l trimise la scaunul roman împreună cu Dominic, internunțiul papal care se-ntorcea, și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]