1,470 matches
-
care cu președintele. La intrare Mitu Sachelarie cerșind: - Dați-mi și mie niște bani, să iau pâine. - Îți cumpăr eu două pâini. - Mai bine, o țuică. Înăuntru, așezat într-un colț cu vioara pe genunchi, Zărăzărică al lui Vâjâitu despletind romanțele sărăciei. Cântă penibil de strident, dar asta e. Îmi aduce cafeaua o fată tânără cu genunchii goi, în timp ce eu mă uit gânditor spre tavan. Cred că nici ea nu se simțea prea în largul ei, că i-a scăpat chitanțierul
O CAFEA BUNĂ, CAP.13 de ION UNTARU în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361901_a_363230]
-
Acasa > Stihuri > Momente > ION MINULESCU - ROMANȚA TINEREȚII Autor: Ion Minulescu Publicat în: Ediția nr. 485 din 29 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului Necunoscuta care se vindea N-a vrut să-mi spună-n prima zi cine era, Dar fiindcă ea aflase cine sunt - Poetul poreclit "Fluieră-vânt
ROMANŢA TINEREŢII de ION MINULESCU în ediţia nr. 485 din 29 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361969_a_363298]
-
vindea De data asta, nu mai era Ea - Era doar vechea ei forografie, Pe care mi-o dăduse numai mie!... Și-acum, Cred c-ați ghicit cine era Necunoscuta care se vindea... Era chiar tinerețea mea!... Referință Bibliografică: Ion MINULESCU - ROMANȚA TINEREȚII / Ion Minulescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 485, Anul II, 29 aprilie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion Minulescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
ROMANŢA TINEREŢII de ION MINULESCU în ediţia nr. 485 din 29 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361969_a_363298]
-
asta nu are nicio legătură cu mine, nu am nici un fel de ambiții sau veleități) uită că e plătit din banii oamenilor, că are menirea de a da fiecărui segment de public ceea ce el are dreptul să-și dorească, de la romanțe, la muzică ușoară. Cum e posibil, de pildă, să nu transmită niciodată marele festival închinat, la Medgidia, lui Dan Spătaru? Regretatul artist și colegii lui de breaslă au așezat cu siguranță multe cărămizi la temelia blocului unde se află birourile
OCTAVIAN URSULESCU. MĂRGĂRITARELE MUZICII UŞOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365727_a_367056]
-
amândorura exemplul unei vocații creatoare și al unui ideal apolinic, întoarcerea spre „fenomenele originale”. Magia versului eminescian prelungește și la Bacovia două atitudini lirice: o perspectivă pesimistă, distrugătoare a lumii prin suferință și disperare și erosul bacovian care seamănă cu romanța eminesciană. Cu volumul „Comedii în fond” Bacovia plătește tributul cel mai însemnat al muzicii eminesciene. Numai ruperea ritmului îi deosebește câteodată: vezi: „Și dacă ramuri bat în geam...” (Eminescu) și „De-aș fi artist/ Eu ți-aș descri/ A tale
EMINESCU DUPĂ EMINESCU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365865_a_367194]
-
Pitești pan’ la Trivale”, „Argeșene, argeșene”, „Mai neicuța de pe Olt”, „Din Pitești la Câmpulung”, „Trei lalele din Pitești”, „Mai neicuța Constantine”, „Marine, Marine”, „Dorul de Topoloveni”, „Neicuța din Călinești” și multe altele... Nu a avut o simțire rece nici față de romanța ori muzică de voie bună. Dintre fructele acestor genuri muzicale, glăsuite magnific de către artista Tita Bărbulescu, sunt menționabile piesele: „Trece timpul că nebunu’”, „Intru-n crâșma, uit de toate”, „La crâșma din Mătăsari”, „Țuiculița de Pitești”, „De aia-i bine
TITA BĂRBULESCU. ARTISTĂ ÎNSTELATĂ CA CERUL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365916_a_367245]
-
mult de patruzeci de ani, peste trei sute de de cântece pe care le-a imprimat la Radio și Electrecord, a participat în peste cinci sute de spectacole, recitaluri și festivaluri, și-a nemurit glasul și strălucitoarele sale piese de folclor, romanța și muzica de petrecere în peste treizeci de discuri și casete audio. Se bucură de dragostea prețuitorilor lor, următoarele: „Sus la munte la Muscel”, „Argeșene, argeșene”, „Din Pitești pan’ la Trivale”, „Dacă nu e neica, geaba”, „Dacă-ar crește-n
TITA BĂRBULESCU. ARTISTĂ ÎNSTELATĂ CA CERUL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365916_a_367245]
-
explicație. Atunci nu e pentru ce nici cântecele care i se închină să fie abordate în analiză mai mult decât în suflet. Dragostea, cântată fără pereche în muzica oltenească e înveșmântată de Constantin Enceanu cu o undă de opal a romanței prin care se vede fondul folcloric dar lumina vine de la suavitatea pe care numai romanța o are și numai interpretul Constantin Enceanu o poate contopi în cântecul popular. Spre profunzimea și culoarea dragostei cântecelor populare line, cântate cu dor și
CONSTANTIN ENCEANU. SPRE PROFUNZIMEA ŞI CULOAREA DRAGOSTEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1220 din 04 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365956_a_367285]
-
în analiză mai mult decât în suflet. Dragostea, cântată fără pereche în muzica oltenească e înveșmântată de Constantin Enceanu cu o undă de opal a romanței prin care se vede fondul folcloric dar lumina vine de la suavitatea pe care numai romanța o are și numai interpretul Constantin Enceanu o poate contopi în cântecul popular. Spre profunzimea și culoarea dragostei cântecelor populare line, cântate cu dor și cu o anume solemnitate de interpretul Constantin Enceanu. Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com
CONSTANTIN ENCEANU. SPRE PROFUNZIMEA ŞI CULOAREA DRAGOSTEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1220 din 04 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365956_a_367285]
-
Prin poeziile creștine Ce ne conduc, doar înspre bine Să merg pe Valea Râului Sărat Pe unde cel asasinat La Bozasca-n cimitir L-au dus pe marele Martir... Și-aș vrea ca-n astă circumstanță Să pun pe note o romanță De-a lui Vasile Militaru (Tot eu să fiu si lăutaru’) MOTTO: Poetul nostru din salină, Ca un CHRIST viața ne alină! Poetului de aur L-această mare sărbătoare Care se ține anual Cu-atâția oameni de cultură, La rang
POEZII DE PAULIAN BUICESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 561 din 14 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365300_a_366629]
-
darnic cu el, înzestrându-l precum pe zei, cu cele mai alese însușiri. El a fost și este un ORFEU al românilor, câtându-le suferințele, iubirile și dorurile lui ancestrale. Muzicalitatea versurilor lui este intraductibilă, cantabilitatea lor alunecă spre bocet și romanță. Rămânând un magister perpetuus pentru noi, Eminescu se identifică cu Luceafărul străbătător de timp și spații, „ aceste lumi eterne”, care nu pot fi înnegurate de trecerea timpului. El stă alături de Homer, Shachespeare, Gothe, Dante, Pușkin, Hugo etc, săltând poporul român
EMINESCU-125 DE ANI DE LA INTRAREA ÎN NEFIINŢĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1261 din 14 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365476_a_366805]
-
pe care În copilărie adesea, Încercam să i le-apropii Dar în zadar... de cap, O, Doamne, de -aș putea iarăși Să-i aud glasul ce răsună Și fascina mulțimea! Iar mama în vis îmi fredonează Melodii și -mi cântă romanțe Cu vocea ei gravă, fatală: „De ziua nunții tale-ți scriu Acum câteva rânduri. La nunta n-am să pot să viu Și de-aș putea, la ce să viu, Să mă mai vezi pe gânduri?” Acum stau la oglindă
A VISA CU OCHII DESCHIŞI (POEZIE TRILINGVĂ) de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365523_a_366852]
-
Acasa > Versuri > Iubire > ROMANȚA PENTRU CEI CE NU-S Autor: Rodica Elena Lupu Publicat în: Ediția nr. 1134 din 07 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Romanța mea e pentru voi Acei ce sunteți astăzi sus Pe scoarța Terrei si iubiți... E pentru tine, el
ROMANŢA PENTRU CEI CE NU-S de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1134 din 07 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364833_a_366162]
-
Acasa > Versuri > Iubire > ROMANȚA PENTRU CEI CE NU-S Autor: Rodica Elena Lupu Publicat în: Ediția nr. 1134 din 07 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Romanța mea e pentru voi Acei ce sunteți astăzi sus Pe scoarța Terrei si iubiți... E pentru tine, el, sau... noi, E pentru toți care trăiți, Și pentru cei ce astăzi nu-s. E adresată tuturor Dar fiindcă toți pierim cândva
ROMANŢA PENTRU CEI CE NU-S de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1134 din 07 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364833_a_366162]
-
fiindcă toți pierim cândva Și toți „am fost” și toți „ne-am dus” Vom fi și noi cândva „cei nu-s”... Și-abia atunci... atunci abia Putem să o cântăm în cor Căci dacă-i pentru cei ce nu-s Romanța mea-i romanța ta, Romanța ta-i romanța lor, Acelor care astăzi nu-s. Eu doar atât v-am închinat Nimic n-am mai dorit în plus Dar de-o cântați mereu... rezultă Că toți acei ce-au fredonat, Acuma
ROMANŢA PENTRU CEI CE NU-S de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1134 din 07 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364833_a_366162]
-
cândva Și toți „am fost” și toți „ne-am dus” Vom fi și noi cândva „cei nu-s”... Și-abia atunci... atunci abia Putem să o cântăm în cor Căci dacă-i pentru cei ce nu-s Romanța mea-i romanța ta, Romanța ta-i romanța lor, Acelor care astăzi nu-s. Eu doar atât v-am închinat Nimic n-am mai dorit în plus Dar de-o cântați mereu... rezultă Că toți acei ce-au fredonat, Acuma tac și doar
ROMANŢA PENTRU CEI CE NU-S de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1134 din 07 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364833_a_366162]
-
toți „am fost” și toți „ne-am dus” Vom fi și noi cândva „cei nu-s”... Și-abia atunci... atunci abia Putem să o cântăm în cor Căci dacă-i pentru cei ce nu-s Romanța mea-i romanța ta, Romanța ta-i romanța lor, Acelor care astăzi nu-s. Eu doar atât v-am închinat Nimic n-am mai dorit în plus Dar de-o cântați mereu... rezultă Că toți acei ce-au fredonat, Acuma tac și doar ascultă, Romanța
ROMANŢA PENTRU CEI CE NU-S de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1134 din 07 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364833_a_366162]
-
și toți „ne-am dus” Vom fi și noi cândva „cei nu-s”... Și-abia atunci... atunci abia Putem să o cântăm în cor Căci dacă-i pentru cei ce nu-s Romanța mea-i romanța ta, Romanța ta-i romanța lor, Acelor care astăzi nu-s. Eu doar atât v-am închinat Nimic n-am mai dorit în plus Dar de-o cântați mereu... rezultă Că toți acei ce-au fredonat, Acuma tac și doar ascultă, Romanța pentru cei ce
ROMANŢA PENTRU CEI CE NU-S de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1134 din 07 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364833_a_366162]
-
nu-s. Eu doar atât v-am închinat Nimic n-am mai dorit în plus Dar de-o cântați mereu... rezultă Că toți acei ce-au fredonat, Acuma tac și doar ascultă, Romanța pentru cei ce nu-s. Referință Bibliografică: ROMANȚA PENTRU CEI CE NU-S / Rodica Elena Lupu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1134, Anul IV, 07 februarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Rodica Elena Lupu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
ROMANŢA PENTRU CEI CE NU-S de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1134 din 07 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364833_a_366162]
-
2016 Toate Articolele Autorului Toamna mă aruncă-n stradă, biată frunză fără glas Și din toată lunga vară, doar o lacrim-a rămas- Se amestecă cu ploaia, ce melanj elegiac! Ce bacoviană stare! Dor poemele și tac. Cântă frunza ruginie o romanță de demult, Eu te caut între ceruri...am uitat să te ascult. Ai plecat la braț cu toamna și din tot ce am avut Nu mai am decât durerea timpului ce l-am pierdut. Ești departe, prea departe, să mai
ŞI DE N-AR FI TOAMNA ASTA de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366302_a_367631]
-
dimineții o scaldă În srăvezii mărgăritare, Și îi imbujorează fața O rază gingașă de soare. O șuviță, împletită, Părticică de colaj, Strop de viață ce-ntregește Al pământului peisaj. Partitură fără note, Pe coroana pomilor... Vioara vântului și-a ploii, Romanța pădurilor. Anotimpurile-i scriu, Povestea vieții, filă, filă... Timpuri vin, și timpuri trec, Încondeiate-n clorofilă! LACRIMĂ Rotundă perlă transparentă, Aninată pe o geană, Rod al inimii izvor, Existență diafană. Tresărire de copil, Puritate de fecoară, Glasul vorbelor nespuse, Amintiri
NATURĂ de ADA SEGAL în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365587_a_366916]
-
Pâlpâie, îmbietor... Și în jurul lui roiește, Dansul efemerelor. Bolta-și oglindește chipul, Unduindu-se pe-un val... Plutind pe raza uni far, Un vas, se-ndreaptă către mal. Crinii își deschid petale, Cu parfum amețitor... Un greiere, în iarbă, cântă, Romanța-ndrăgostiților. Pe-aripi de boare se-ntâlnesc, Doruri, vise și dorinți... În iatacuri se unesc, Pasiunile fierbinți. Poeții își îmbată pana, Cu elixirul muzelor... Și înscriu pe foi de timp, Poemele iubirilor! Referință Bibliografică: NATURĂ / Ada Segal : Confluențe Literare, ISSN
NATURĂ de ADA SEGAL în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365587_a_366916]
-
învățământ, apoi directorul școlii, care a prezentat istoricul comunei și, în final, președintele de colectivă, proaspătul absolvent a opt clase, ce prevestea viitorul luminos al localității și al colectivei. O muzică de pahar se auzea din magnetofonul căminului cultural, iar romanțele Miei Braia și ale Ioanei Radu încântau inimile participanților, îndemnându-i să se înfrupte din bunătățile din farfurie, gătite cu talent și pricepere de tanti Veta, bucătăreasă oficială de ocazie. Petrică Armonistul și colegii săi erau păstrați pentru partea dansantă
BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365466_a_366795]
-
CRISTINA NĂLBITORU -“ POVEȘTI DRĂGUȚE PENTRU FĂPTURI-MICUȚE “ OLIMPIA SAVA -volumul de poezie “ ÎNVÂRTIND CUVINTELE” TUDOSIA LAZAR - romanul “ CUTIA PANDOREI” Momentele literare au fost colorate cu muzica bună, autentică, romanească, susținută de formația “ IZORASUL “ și de renumiții interpreți de muzica populară și romanțe, GHEORGHE CĂRBUENSCU, DUMITRU MIUȚĂ, ION LUPU, ALIN PAVELESCU, ION ENACHE. După mai bine de aproape 4 ceasuri , participanții s-au “mutat” de la Bibliotecă la un “OSPAȚ AL CUVÂ NTULUI ROMÂ NESC”, oferit cu drag de Ligya Diaconescu și George Rotaru
LANSAREA ANTOLOGIEI LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ, ARTICOL DE LIGYA DIACONESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365590_a_366919]
-
valorică următoarele recompense: Laureat al Festivalului republican al interpreților cântecului folcloric tradițional „TamaraCiobanu” (ediția II), Chișinău, (premiul (II), 1991; Marele Premiu la Festivalul Internațional de muzică folk „Galbenă gutuie” (secțiunea interpretare), Chișinău (ediția 1), 1991; Laureată a Concursului Republican de Romanțe „Crizantema de argint”, (Premiul special al Ministerului Culturii), 2004; Premiul Petre Andreial Universității„Petre Andrei”din Iași,pentru volumul „Interviuri în do major”, 2006, Premiul pentru cartea „Fața soarelui” la Salonul de carte pentru copii și tineret. Din 2004 este
MARIA MOCANU. NĂSCUTĂ ÎNTR-O ZI PREVIZIONARĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365712_a_367041]