21,085 matches
-
în parte, ai lui Hamlet și cu deosebire ai preaînvățatului Faust înainte de întinerire”. Ideile dintr-un asemenea studiu savant și plin de nuanțe, oferindu-ne definiții cât mai exacte și, în orice caz, sugestive, ale tipologiei literare, precum și din citatele Romanul roman și Note despre stil se regăsesc în bună măsură în cronicile lui Vladimir Streinu, confirmându-i, dacă nu cumva orientându-i punctele de vedere și judecățile de valoare. Astfel, despre N. Iorga, “fire eruptivă și vulcanică”, în care vede
Vladimir Streinu și proza românească by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12982_a_14307]
-
cuprinzători poeți ai literaturii noastre”... “Căci Eminescu și Sadoveanu sunt laturile cele mai lungi ale tradiției noastre literare”. Despre Hortensia Papadat-Bengescu, Vladimir Streinu a înscris observații esențiale în studiul Note despre stil și nu revin asupra lor. El a recenzat romanele Rădăcini și Logodnicul, accentul căzând mereu pe forța analitică a autoarei, pe îndrăzneala ei în sondarea psihologiilor celor mai obscure: “Niciodată un condei românesc n-a înțepat colțuri sufletești mai ferite de lumina inteligenței, mai întunecate și totodată mai vii
Vladimir Streinu și proza românească by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12982_a_14307]
-
scris la noi un roman ca Logdnicul, atât de imoral fără a fi revoltător, atât de neconstruit, fără să fie haotic, și cu ființe omenești atât de neunitare și totuși vii?” La Rebreanu despre care mai venise vorba în Romanul roman, ca și în Tipologia literară, Vladimir Streinu remarcă marea varietate a formelor, permanenta ambiție de a se înnoi, ceea ce îl apropia de Balzac. Spre deosebire de majoritatea comentatorilor, el socotește Amândoi, drept unul dintre cele mai subtile romane prin caracterul său detectiv
Vladimir Streinu și proza românească by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12982_a_14307]
-
remarcabili, dar a știut să și critice (în sensul de a obiecta) și chiar să respingă. Lui Ionel Teodoreanu îi reproșa lirismul de album (Fundacul Varlaamului), cu oricâte menajamente, maestrului său E. Lovinescu, deficiența analizei psihologice și caracterul livresc din romanele Mite și Bălăuca și chiar multele scene artificiale, “de placaj”. Eros în mănăstire de Damian Stănoiu reprezintă o greșeală grosolană contra gustului”, Ion Iovescu, numit în mod exagerat “un Creangă al Munteniei” de către mentorul “Sburătorului”, nu era decât autorul “unei
Vladimir Streinu și proza românească by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12982_a_14307]
-
meu se îmbogățise cu timpul cu alte scenarii pe care imaginația mea le crea de data asta alimentată de o contribuție mai laborioasă dar tot atît de inutilă în ceea ce privește realizarea unui vis. Pe firmamentul bogat în apariții literare, tocmai apăruse romanul Tinerețe al Luciei Demetrius, care însemna pentru mine un fel de salt îndrăzneț, o posibilă realizare a visurilor mele dintotdeauna, un îndemn eroic de a mă avînta cu toată forța mea în volbura plină de atracții a unei realizări, a
Evocări spontane by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/13845_a_15170]
-
prevină măcar anul acesta ceea ce, desigur, tuturor colegilor mei din învățămînt li s-a întîmplat la clasele a X-a: absența din bibliotecile școlare, din librării și din anticariate a romanului scris de Ștefan Bănulescu și inclus în subunitatea didactică "romanul mit și simbol", alături de Creanga de aur a lui Mihail Sadoveanu. Pasămite, unicul tiraj de 45.000 exemplare din 1977 al Editurii Eminescu din București a fost rapid absorbit în proporție mare de bibliotecile particulare și, sporadic, de unele biblioteci
O reeditare necesară by Mihai Floarea () [Corola-journal/Imaginative/13951_a_15276]
-
trimis la colț învățătoarea îi confiscase toate simțurile condamnându-l la moarte ce mare s-a făcut când te gândești că în toți acești ani s-a hrănit numai din umbră un trup de cămilă spânzurat de picioare în piața romană e dublul meu astral mady îmi tot vorbea despre el ce amiază saturată ce agonie în cerul gurii tale dumnezeule gata nu mai scriu un cuvânt ba da ba nu ba da ba nu ba dansez cu moartea în oglinzi
Poezie by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Imaginative/14196_a_15521]
-
care o aduce această carte este impresionantă și amintește de minuțiozitatea studiilor neoistoriste. Jocul influențelor, deopotrivă primite și exercitate, este analizat îndeaproape, accentul căzând asupra felului în care se răsfrâng în opera eminesciană momentele esențiale ale culturii italiene, de la antichitatea romană până la romantismul italian reprezentat de Leopardi. Viziunea politică a lui Eminescu apare și ea confruntată cu "reperul italian", rădăcinile comune și similaritățile istorice dintre cele două țări făcând această pendulare între spațiul românesc și cel italic una firească. În finalul
LECTURI LA ZI by Irina Marin () [Corola-journal/Imaginative/14245_a_15570]
-
și de adolescent mizeriile războiului și ocupației, lașitățile și turpitudinile care ies deodată la iveală, micile eroisme și marile suspiciuni, retorica militară găunoasă și sensurile tăcerii. Curios la prima vedere, dar explicabil prin circumstanțele istorice în care a fost scris, romanul burghez al lui Alexandru George se termină prin opțiunea estetică a naratorului, opțiune personală însă, care nu este antiburgheză, în tradiția mai vechiului estetism. Naratorul îmbrățișează implicit valorile liberale burgheze, bunăoară dreptul sacrosanct la proprietatea individuală, pe care-l reafir-mă
O capodoperă de tinerețe by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14252_a_15577]
-
antisemitismul românesc interbelic, niciodată luat în discuție. Ceea ce istoria nu supune criticii e asumat pe cont propriu de memorie. Dacă însă povestirea capătă forma istoriei, asta nu înseamnă că ea se poate apăra de abuzurile memoriei: „Un principiu de drept roman, cu largă aplicabilitate în evoluția memoriei, spune că error communis facit ius - greșeala comună statornicește dreptul. Istoria nu este nici ea imună.", afirmă istoricul într-unul din cele mai interesante capitole ale cărții, Episoade din cronicul unei letargii asumate, în
LECTURI LA ZI by Iulia Popovici () [Corola-journal/Imaginative/14301_a_15626]
-
uneori discursul naratorului în pur discurs auctorial, încălcând limitele verosimilului." Este vorba de dimensiunea morală a discursului literar, una dintre trăsăturile accentuate ale romantismului Biedermeier, autohtonizată într-o asumare critică a modernității ca reflex al epocii pașoptiste. Șapte teme ale romanului pașoptist este un studiu plăcut, întemeiat pe o reconsiderare obiectivă a textelor. Caracterul polemic reformează prejudecățile estetice și, fără a fi ostentativ în inovare, se materializează într-o reușită care poate fi citată alături de titlurile marilor critici care s-au
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Imaginative/14219_a_15544]
-
esențial, optimist, încrezător în valoarea experiențelor și pragmatic. Crede în acțiunea formatoare a scrisului și vede în secolul său, al XVIII-lea, un "timp de maturitate a umanității". Anticipează, prin acest spirit pozitiv, Anii de ucenicie ai lui Wilhelm Meister, romanul goetheean formator. Henry Adams, celălalt autor de autobiografie (Educația lui Henry Adams), tot american, este, în viziunea criticului, "un gânditor al amurgului crepuscular", om al sfârșitului de secol XIX, "fin-de siécle", atunci când apare ideea eșecului omului modern, a falimentului educației
Eul care scrie by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14569_a_15894]
-
lecturilor de la care mă adăpam. Am ajuns la timp la gară. Lovinescu săltă cu un avînt tineresc pe scară și apăru în cadrul largului geam al vagonului. Părul lui argintiu strălucea sub lumina din interiorul cupeului. Figura lui de distins pretor roman se aplecă peste marginea ferestrei, fluturînd cu mîna un gest de rămas bun, încărcat de o înțelegere tandră și îngăduitoare. Am scos din poșetă batista și am fluturat-o spre el, ca pe un imens fluture de lumină, care se
Evocări esențiale din aproape o sută de ani de viață by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/14432_a_15757]
-
vîră ciocul sub pene, - și mi-e și groază să mă gîndesc ce-o să se-ntîmple cu nimburile. - N-o să pățească nimic. Rămîn. În curînd vor defila crini, vor gînguri porumbițe albe, în curînd te vor sugruma chiar ele, aureolele. Fereastră romană Pentru Marian Papahagi Mă uit la fereastra romană întredeschisă, la dreptunghiul de piatră prin care, prietene, va fi ieșit sufletul tău. E ianuarie, ca atunci, - și pinii și laurii Villei Borghese, la fel sînt de verzi, ca atunci. În zadar
Poezii by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14649_a_15974]
-
groază să mă gîndesc ce-o să se-ntîmple cu nimburile. - N-o să pățească nimic. Rămîn. În curînd vor defila crini, vor gînguri porumbițe albe, în curînd te vor sugruma chiar ele, aureolele. Fereastră romană Pentru Marian Papahagi Mă uit la fereastra romană întredeschisă, la dreptunghiul de piatră prin care, prietene, va fi ieșit sufletul tău. E ianuarie, ca atunci, - și pinii și laurii Villei Borghese, la fel sînt de verzi, ca atunci. În zadar caut însă urmele de cenușă-ale orei în care
Poezii by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14649_a_15974]
-
în 1946 fie în 1948. Ospiciul german Sf. Carol din Transilvania lîngă cimitirul zidit al Templierilor se leagă de patruzecișișase și patruzecișiopt. Miri a văzut o dată un coșciug uriaș intrînd pe poartă plin cu comorile Templierilor, inclusiv Sfîntul Graal. Biserica Romană la numărul 46 pe Shiftei Israel. Și de jur-împrejur Israel, o țară de copii alergînd pe străzi în timp ce minoritatea în vîrstă mănîncă dulciuri și dezbat problemele omenirii la cafea dar mai ales vorbesc despre evrei căci pentru evrei cel mai
Andrei Codrescu by Carmen Firan () [Corola-journal/Imaginative/14675_a_16000]
-
retorice pentru interpretarea și mai corectă apreciere a literaturii române vechi. Mai bine spus, după ce au trecut printr-o fază de valorizare istorică, apoi prin una "estetică" și în fine prin una îndatorata expresivității involuntare, deci gratuite, textele literaturii vechi - romane și în general est-europene - își dovedesc importantă prin felul în care mărturisesc despre cultura eurilor multiple, a asumării diferitelor identități într-un scop bine definit și urmărit într-un proiect coerent, despre capacitatea acestei literaturi de a încorpora și utiliza
Barocul lui Cantemir by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Imaginative/14771_a_16096]
-
ceai. Ascultam replicile scânteietoare de inteligență și de culoare ale lui Ionel Teodoreanu, în continuu dialog cu soția sa, Lily, care-l completa arzătoare. Eram surprinsă de evocările Bucureștilor de altădată făcute de Ion Marin Sadoveanu, căruia tocmai îi apăruse romanul Sfârșit de veac în București. Cu nasul său ca un clonț de pasăre și ochii albaștri sticloși, Horia Furtună îl scormonea pe Ion Marin Sadoveanu și împreună evocau alcătuirea vechii societăți bucureștene din relatarea modului în care fuseseră repartizate mormintele
Ultimul mag, poetul Vasile Voiculescu by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Imaginative/14749_a_16074]
-
nostru, dar cred că e mai puțin important cum se numește dezbaterea decât ceea ce ce vom discuta în cadrul ei. Aștept cu interes să aud ce vor avea de spus despre acest subiect Florin Buhuceanu (ACCEPT), Elena Radu (profesoară de limba romani), Liliana Popescu (SNSPA) și Valeriu Nicolae (World Vision). Mă interesează mai puțin să arăt cu degetul, cât să vorbesc despre cum gestionez la nivel personal întâlnirile cu intoleranța cotidiană. Acest eveniment se află sub egida proiectului ,,Tinerii construiesc o Românie
Întâlniri cu intoleranța cotidiană by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82352_a_83677]
-
de acolo vin „țâțe” și „lindic”, singurele cazuri în care sinonimele culte pot fi folosite deopotrivă literar și colocvial. „Pizdă” (cu sora lui macedoromână, „chizdă”) are origini slave. Singurul cuvânt din această serie care are cu adevărat origini în limba romani este „muie”, iar românizarea lui a fost consfințită definitiv de Traian Băsescu, la pierderea alegerilor din 2000, când a fost auzit pe toate canalele de știri adresându-i-se lui Petre Roman cu protocolarul „Muie! Ți-am spus...”, urmat de
Dragoste în vremea fofoloancei by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82358_a_83683]
-
literare, ficționale ori nonficționale, chiar și teoretizante (Tratat practic și teoretic despre soare), un zodiac (Manualul bunului zodier) etc. Bradolin și Sulfinela este o parodie a prozei sentimentale, cu suport oniric și sacru. Jocurile de cuvinte sunt intens agreate: "vremea romanilor sau a romanelor sentimentale" (Omul exorbitant), "băgat într-o bagatelă invizibilă" (Autobiografie), " Nu știu: tracii aveau trac? Că fracii aveau frac." (Motto la Ispitele lui Moș Grămadă). Un Poem perplexează prin fractura sintaxei. "Pământul frumosului paratrăznet./ Bea lichior într-un
Un avangardist dincoace de ariergardă by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/10684_a_12009]
-
redactor-șef al României literare, el dăduse la Paris un interviu incendiar în ziarul Le Monde, unde protestase împotriva tezelor - și de prezența printre redactorii revistei a lui Paul Goma (a fost colegul nostru pînă spre 1973-'74), al cărui roman Ostinato apăruse deja în Occident, autorul fiind lansat ca ,un Soljenițîn român". Eram, toți, niște ciumați. Cînd, în toamnă, în locul lui Nicolae Breban a fost numit George Ivașcu, mandatul său inițial a fost să ,desbrebanizeze" revista, în termeni mai brutali
La aniversară - Gabriel Dimisianu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/10920_a_12245]
-
Norocul. El e mai mult decât Normă, umilind toate normele. Între chronos, caducul, și kairos. Chiar cele o sută de fântâni de la Villa d'Este îmi devin străine, amintiri irizând, în perdeaua de ceață fină, dragi, dar depărtate, ca fântânile romane pe marginea cărora stau tot mai rar, am ales muntele rece și piatra de la Subiaco, peștera sfântului Benedict, drept loc de popas, pe drumul ce tot urcă și se înăsprește. Știam eu că mai mult decât un scud trebuie plătit
Corbul sfântului Benedict by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/11273_a_12598]
-
noastre: cotcodăceala, dinții lipsă, ochelarii și tremuratul de Parkinson timpuriu. Era chiar îngereasă. Apoi ne-am semnat: el, Astrolog, eu, căutându-l pe bunicul în Vară. De la Muzeul Cotcodac a trebuit să mergem la Arhivele cu morți. Aici o Matroană romană, cu gușă și obezitate spontană, a căutat până l-a găsit cu chiu cu vai. Locuia în mormânt cu încă vreo patru mușterii, dar pe cel mai important îl chema Aloizie. Sub pulpana lui, meșter cândva în chestiuni bisericești, stătea
Căutarea bunicului în Vară by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/11133_a_12458]
-
nevoie de foarte multă răbdare și de nu mai puțină imaginație. Și aproape de tot ce mai trebuie pentru o Înviere. ORA Așteptându-l pe Pontifex Maximus ce trebuia să se-nchine, după tradiție, la icoana Fecioarei, numită și ,Salus Populi Romani", o mulțime imensă se adunase-n Bazilică și recita rugăciunea Rozariului, - ,Santa Maria Madre di Dio, prega per noi adesso e in ora della nostra morte - Amen" - Eram și eu acolo. Ca să-mi aduc aminte de acea oră, oră, oră
Poezie by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/11535_a_12860]