1,073 matches
-
CE-I ROZA? Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1444 din 14 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Ce-i roza? Doar o adunare De spini, de frunze și o floare? Întâi, când am ales-o-n zori Din rondul plin de alte flori, m-am întrebat, ce-i trandafirul? Unde povestea-ncepe firul? Iar el mi-a spus: - Ca o mandala mi-am arătat întâi petala! Simbol pentru perfecțiune, Așa ieșit-am din genune, Din apele primordiale, Am răsărit
CE-I ROZA? de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1444 din 14 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376709_a_378038]
-
lovi și pe el revoluționarii...doar să nu-l schilodească sau să-l ucidă. Cu singurul pistol din dotare...ce să facă? Își suna șefii, să ceară întăriri...dar toți erau prinși în nebuna vâltoare a evenimentelor. Mai făcu un rond, să se asigure că totul e ok...pentru ce? Ca să dea cu bâtele revoluționarii? Erau în Calea Șagului. Mai era ceva vreme...până să ajungă la el. Paharele de cristal! Ăsta-i fu primul gând. Le admira, mai mult decât
PAHARELE DE CRISTAL… de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 58 din 27 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372691_a_374020]
-
din prima căsătorie , care era în îngrijirea fostei soții. Fetița era fericită la vederea Mariei - Antonella pe care o cunoștea desigur. Amândouă s-au îmbrățișat la fel de bucuroase de revedere și au fugit împreună în grădinița din capătul casei, unde printre rondurile pline cu flori, exista un leagăn confecționat din bârne din lemn. Acolo era locul de joacă al fetiței cu numele de Isabella, având amenajat în chioșcul existent alături, un spațiu unde își ținea păpușile și tot felul de jucării, până
ROMAN ÎN LUCRU de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373018_a_374347]
-
Maramureșului. - Gata, doamna Violeta, că vă ia părul foc dacă mai stați sub troaca asta!... zise Lenuța coafeza, trezind-o din transa în care intrase cu atâta plăcere, încât uitase unde se afla... * În foișorul din grădina casei, înconjurat de ronduri cu trandafiri și flori, Violeta citea pentru ultima oară lucrarea de licență, înainte de a fi dactilografiată. Iedera adusă și plantată pe lângă chioșc îl cuprinsese într-o vegetație perenă, creând adevărate ghirlande de verdeață, care împiedicau razele solare să încălzească excesiv
de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2329 din 17 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372132_a_373461]
-
cadă. Mai repede și mai zgomotoasă ca un șuvoi pieziș, din cerul plumburiu cădea ca apa unei cataracte. Trăgeam în piept aerul proaspăt și curat. Ploaia îmi stropea fața și mâinile. Nu vedeam din fereastra larg deschisă Mai departe de rondul cu flori Ce se unduiau sub stropii de cristal. Ploaia cădea repede și măruntă, O auzeam șiroind prin jgheaburi. Nu tuna deloc. Mirosea a iarbă și a țărână. ........................................... Din volumul FERESTRE DESCHISE antologie lirică de Rodica Elena LUPU Referință Bibliografică
PLOAIA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376212_a_377541]
-
adresează, în hazul celorlalți: dom'le, fii atent, ești cam palid! Mă reped la oglinda din holul Unirii și... da, sînt, într-adevăr, palid. 26 ianuarie Alaltăseară am asistat la un viol... Ieșisem din casă pe la zece, să-mi fac "rondul de noapte", am luat-o pe la Pogor, era lună, copacii erau de catran, am ajuns în Lascăr Catargi, a trecut un Mercedes în sus, apoi totul s-a-nfundat în liniște, o liniște nefirească, îmi zic acum, nu era însă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
grimasă fantastic de mobilă! La rîndu-mi, eram și eu bun, jucam adică rolul celui care crapă de rîs, dar nu rîde. În scenariu, cum ar veni. Ce noapte! Mai alaltăseară, ies din atelierul din Armeană, cu gînd să-mi fac rondul de noapte, vorba lui Rembrandt. La Teatru, lume de pe lume. Intru. Comedie bulevardieră cu Horațiu Mălăele. Sală ticsită, rîs în cascade. Mălăele (în sfîrșit un actor care, sub mască nătîngă, e mereu sclipitor de inteligent) își face pauzele lui de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
zumzăitor a sălii, un răcnet ca de moarte... Hiperdelicatul pictor septuagenar Catul Bogdan, împărțind politețuri interbelice în jur, nimerise, cu țigara aprinsă, în corsajul unei... colege realist-socialiste. Vă dați seama... Noapte, Grădina Copou, o singură pată de zăpadă. Îmi întrerup rondul și mă ascund (nerușinat) după un copac negru. Doar ei doi. Ea păr imens. El fes. Și cîinele. O fiară suplă care, sub îndepărtatul felinar, e de argint. Se tăvălesc îmbrățișați. Cînd el deasupra, cînd ea. Fără oprire, violent, că
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
rog, din fața Casei Tineretului (și Studenților, dacă vreți), cum foarte inteligent se numea pînă mai ieri, hidoșenie ridicată pe locul somptuosului Jockey Club, dacă vreți, dar nu despre asta e vorba acum, ci pur și simplu despre improvizatul havuz de pe rond. Cel căruia dacă tot am luat-o pe panta hidoșeniilor să-i trecem în cont dispariția de-aici a unui colț pitoresc din vechiul Iași, apoi etalarea vulgară, tot aici, ba a unui ceas din metal de mamut industrial socialist
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
1983. • "Systémologie et structurologie", 3e Millé-naire, n° 7, martie-aprilie 1983. • "Processus cognitifs et cybernétiques affectives de la pathologie mentale: schizo-phrénie, cyclothymie, mélancolie", Agresso-logie, vol. 24, n° 1, 1983. • "La topologie énergétique", La liberté de l'esprit, n° 12, "Pensées hors du rond", iunie 1986, cu contribuții ale lui Raymond Abellio, Marc Beigbeder, Olivier Costa de Beauregard, Gilbert Durand și Aimé Michel. COLOCVII CONSACRATE OPEREI LUI STÉPHANE LUPASCO: • Colocviu-dezbatere în jurul operei lui Stéphane Lupasco, 24 aprilie 1982, Universitatea Paris I Panthéon-Sorbonne, Paris, organizat
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
ajuns la aeroport, încurajați oarecum de succes. Spre casă am mers mai veseli, datorită efectului "stimulentului" consumat de șofer în compania curierilor care s-au făcut mici în mașina care nu rareori mergea numai pe două roți mai ales în jurul rondurilor aflate la intersecțiile mai mari ale rutei până la misiune. Cu toate riscurile, nici unul dintre participanți n-a îndrăznit să-și facă măcar o cruce pe tot traseul, căci "dacă se află acasă, cine știe ce urmări poate avea !" Aici îmi aduc aminte
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
rythme des vers en langue cible (" o minune "), tout comme des interprétations : " le Poète serein " devient en roumain un " psalmiste " (leitmotiv de la poétique de Tudor Arghezi), l'" esprit lucide " est traduit par une image plus abstraite : " nimb rotund " (littéralement : " nimbe rond "). On découvre également des modulations : le syntagme " șes bras pieux " est traduit par " smerita rugăciune " (littéralement : " l'humble prière "), tandis que l'épithète " furieux " est vue comme " dușman " (littéralement : " ennemi ") par Arghezi, le poète-traducteur. En outre, on peut observer que
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
même champ sémantique. La traduction littérale de la métaphore source est " l'esprit de la verdure ". Le traducteur recrée la figure dans la langue cible, ce qui apporte un surcroît de poéticité. " [...] un uliu tâlcuiește/rotire de soarta. " " [...] un autour interprète/le rond de destinée. " (Peisaj trecut/Paysage d'antan) (Miclău, 1978 : 345) ; " [...] un autour interprète/la roue du destin. " (Paysage d'antan) (Poncet, 1996 : 128). Și la traduction de Paul Miclău est littérale, celle de Jean Poncet, plus poétique, est le résultat
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
1987; Repere, București, 1990; Clasici români din secolele XIX și XX, București, 1996; Lumea criticului, București, 2000; Amintiri și portrete literare, București, 2003. Repere bibliografice: Raicu, Structuri, 343-345; Grigurcu, Idei, 197-201; Regman, Colocvial, 86-87; Cristea, Domeniul, 401-405; Iorgulescu, Al doilea rond, 143-146; Raicu, Critica, 458-462; Iorgulescu, Scriitori, 295-297; Simion, Scriitori, I, 739-742; Zaciu, Lancea, 179-189; Cristea, Faptul, 323-327; Raicu, Contemporani, 204-208; Tomuș, Mișcarea, 309-312; Grigurcu, Critici, 360-366; Culcer, Serii, 115-120; Felea, Prezența, 62-66; Cristea, Modestie, 239-243; Aurel Martin, Gabriel Dimisianu, „Repere
DIMISIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286771_a_288100]
-
Stănescu, Poeți și critici, 232-235; Tudor, Pretexte, 184-190; Grigurcu, Idei, 189-196; Raicu, Structuri, 330-332; Constantin, Prozatori-critici, 93-97; Petrescu, Scriitori, 30-36; Nițescu, Repere, 116-120; Dimisianu, Valori, 168-170; Ungureanu, La umbra cărților, 53-56; Ungheanu, Arhipelag, 356-360; Raicu, Critica, 463-468; Iorgulescu, Al doilea rond, 146-154; Ungheanu, Lecturi, 172-177; Simion, Scriitori, I, 733; Iorgulescu, Scriitori, 289-291; Dimisianu, Opinii, 267-271; Călinescu, Perspective, 222-225; Ciobanu, Însemne, II, 139-143; Mihăilescu, Conceptul, II, 147-150; Dobrescu, Foiletoane, I, 181-185; Ștefănescu, Jurnal, 154-155; Cristea, Faptul, 314-322; Grigurcu, Critici, 339-353; Tomuș, Mișcarea
CRISTEA-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286504_a_287833]
-
electrică, București, 1979; 1,2,3 sau..., București, 1980; Aer cu diamante (în colaborare cu Mircea Cărtărescu, Florin Iaru și Ion Stratan), pref. Nicolae Manolescu, București, 1982; Cruciada întreruptă, București, 1982; Poemele siameze, București, 1983; În așteptarea cometei, București, 1986; Rondul de noapte, București, 1987; Pornind de la un vers, București, 1990; Bătrânețile unui băiat cuminte, Constanța, 1994; Mickey Mouse e mort, București, 1994; Ioana care rupe poeme, București, 1996; Patinează sau crapă, București, 1997; Percheziționarea îngerilor, București, 1998; Lumină de la frigider
COSOVEI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286439_a_287768]
-
nivelul scriiturii. Cartea asimilează cu precădere influențe poststructuraliste. SCRIERI: Un an de poezie, București, 1974; Arcadia imaginară, București, 1977; Faptul de a scrie, București, 1980; Versiune și subversiune, București, 1999. Repere bibliografice: Ulici, Prima verba, I, 236-238; Iorgulescu, Al doilea rond, 185-188; Iorgulescu, Scriitori, 287-288; Ungheanu, Lecturi, 307-310; Grigurcu, Critici, 373-376; Grigurcu, Între critici, 256-261; Raicu, Fragmente, 492-496; Dicț. scriit. rom., I, 723-725; Popa, Ist. lit., II, 1122; Dimisianu, Eul care scrie, RL, 2002, 46. T.R., M.I.
CRISTEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286499_a_287828]
-
la postul de radio Europa Liberă și colaborator la Radio France Internationale. Debutează în 1966, în „Revista nouă” (Ploiești), colaborând apoi la „Luceafărul”, „Ramuri”, „Argeș”, „Convorbiri literare” „România literară”, „Astra”, „Ateneu”, „Cronica”, „Tribuna”, „Tomis”, „Dilema”, „22” ș.a. Prima lui carte, Rondul de noapte, apare în 1974. Fiecare dintre volumele de critică la zi publicate de I. conține o suită de analize situate sub semnul unui program literar respectat. Rondul de noapte înțelegea să plaseze personajele literaturii „în spațiu”, orânduindu-le în
IORGULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287608_a_288937]
-
literară”, „Astra”, „Ateneu”, „Cronica”, „Tribuna”, „Tomis”, „Dilema”, „22” ș.a. Prima lui carte, Rondul de noapte, apare în 1974. Fiecare dintre volumele de critică la zi publicate de I. conține o suită de analize situate sub semnul unui program literar respectat. Rondul de noapte înțelegea să plaseze personajele literaturii „în spațiu”, orânduindu-le în mai multe planuri și urmărindu-le în mișcare, nu static. Erau formulate în această carte de debut puncte de vedere originale despre Emil Botta, Maria Banuș, A.E.
IORGULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287608_a_288937]
-
îl crede supraevaluat de critica autoritară a momentului: „Tezistă, sufocată sub o avalanșă de speculații aride, cu inimă artificială și cu articulații rigide, literatura lui Al. Ivasiuc e suficient de agreabilă ca exercițiu metaliterar cu mijloace literare.” În Al doilea rond (1976), Critică și angajare (1981), I. va fi tot mai atent la orientările teoretice ale istoriei literare postbelice, ocupându-se mai mult de grupări de autori așezați sub semnul unui program comun (Cercul Literar de la Sibiu, orientările criticii contemporane, modalități
IORGULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287608_a_288937]
-
spre analiza politică propriu-zisă. Mircea Iorgulescu impresionează mai ales ca diagnostician. Analizele sale sunt exacte, având capacitatea de a specifica cu precizie trăsăturile individualizante ale unui autor, fără a pierde din vedere latura generală a fenomenului artistic. CORNEL MORARU SCRIERI: Rondul de noapte, București, 1974; Al doilea rond, București, 1976; Scriitori tineri contemporani, București, 1978; Firescul ca excepție, București, 1979; Critică și angajare, București, 1981; Ceara și sigiliul, București, 1982; Prezent, București, 1985; Spre alt Istrati, București, 1986; Eseu despre lumea
IORGULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287608_a_288937]
-
mai ales ca diagnostician. Analizele sale sunt exacte, având capacitatea de a specifica cu precizie trăsăturile individualizante ale unui autor, fără a pierde din vedere latura generală a fenomenului artistic. CORNEL MORARU SCRIERI: Rondul de noapte, București, 1974; Al doilea rond, București, 1976; Scriitori tineri contemporani, București, 1978; Firescul ca excepție, București, 1979; Critică și angajare, București, 1981; Ceara și sigiliul, București, 1982; Prezent, București, 1985; Spre alt Istrati, București, 1986; Eseu despre lumea lui Caragiale, București, 1988; ed. 2 (Marea
IORGULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287608_a_288937]
-
Ediții: C. Dobrogeanu-Gherea, Asupra criticei, postfața edit., București, 1973; Dinicu Golescu, Însemnare a călătoriii mele, postfața edit., București, 1977; Panait Istrati, Mediterana, pref. edit., București, 2001; Florin Mugur, Scrisori de la capătul zilelor, pref. edit., București, 2002. Repere bibliografice: Liviu Petrescu, „Rondul de noapte”, TR, 1974, 28; Ungureanu, La umbra cărților, 63-64; Ulici, Prima verba, I, 42-45; Regman, Colocvial, 227-230; Culcer, Citind, 80-88; Vlad, Lectura, 68-73; Ungheanu, Lecturi, 210-215, 296-300; Dimisianu, Opinii, 299-303; Dobrescu, Foiletoane, I, 143-151; George, Sfârșitul, III, 286-289; Raicu
IORGULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287608_a_288937]
-
Micu, „Măștile somnului”, GL, 1968, 18; M.N. Rusu, „Măștile somnului”, LCF, 1968, 23; Gheorghe Grigurcu, „Măștile somnului”, F, 1969, 4; Caraion, Duelul, 62-65; Grigurcu, Teritoriu, 242-248; Cristea, Un an, 223-225; Piru, Poezia, II, 307-310; Mincu, Poezie, 122-124; Iorgulescu, Al doilea rond, 294-296; Iorgulescu, Scriitori, 79-81; Alboiu, Un poet, 145-146; Tuchilă, Cetățile, 269-280; Dumitru Radu Popa, „Oase de fluturi”, TBR, 1983, 238; Ștefan Aug. Doinaș, Gheorghe Istrate, VR, 1985, 7; Al. Piru, „Interiorul tăcerii”, RL, 1986, 1; Poantă, Scriitori, 61-63; Micu, Scurtă
ISTRATE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287632_a_288961]
-
reportajului românesc). I (1829-1866), București, 1964; Din istoria teoriei și criticii literare românești. I (1812-1866), București, 1967; Cumpăna cuvântului, București, 1978 (în colaborare cu Antoaneta Tănăsescu). Repere bibliografice: Șerban Cioculescu, O antologie a reportajului nostru, GL, 1964, 49; Mircea Iorgulescu, Rondul de noapte, ARG, 1970, 4; Sasu, Progresii, 158-160; Ciobanu, Panoramic, 220-224; Stănescu, Poeți și critici, 155-161; Bucur, Istoriografia, 572-573; Mihăilescu, Conceptul, II, 193; Sângeorzan, Anotimpurile, 99-110; George Muntean, Schiță de portret, RITL, 1986, 4; Nicolae Mecu, Demnitatea „criticii jurnalistice”, RITL
IVASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287654_a_288983]