17,708 matches
-
Condrea și Ludmila Zbanț, Bălți - prorectorul Maria Șleahtițchi, ca și Vasile Pavel, membru al Academiei de Științe a Republicii Moldova, originar din Bucovina. Maria Toacă avansează, finalmente, o judecată de valoare: ,, Concluzia cea mai inspirată aparține scriitoarei din Botoșani Lucia Olaru-Nenati, rostită la masa de pomenire oferită de doamna Lora, într-un loc romantic, ca în versul ,,Pe unde drumul ne ducea în rai”: . Nu e ușor să susținem examenul la această școală a vieții, mai ales după ce a plecat dintre noi
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
lor, inconfundabile, în poezia și proza, în teatrul și în publicistica vituperantă, de o actualitate bulversantă și dezarmantă, create de Mihai Eminescu. Autoarea trece, în continuare, într-un alt plan, al constatărilor și întrebărilor dureroase: Ne-am obișnuit să-i rostim numele și să-l definim drept oglinda sufletului nostru de zile mari și zile obișnuite, de cele mai multe ori, însă, în deșert, așa cum invocăm fără noimă și numele Mântuitorului. Poate ar fi cazul să răscolim în sinea noastră, întrebându-ne dacă
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
zecile de cetăți dacice și biserici rupestre, Păcuiul lui Soare și Troia, bisericile din lemn și icoanele pe sticlă, civilizațiile lutului, lemnului, lânii, borangicului, inului și cânepei. Martirică moarte - întru apărarea, înnobilarea și Renașterea Limbii Române, a dreptului de a rosti răspicat, în marele concert al popoarelor acestei planete, dorurile, credința, adevărurile esențiale, suferința tăcută, tenacitatea carpatină și conștiința, totdeauna dureroasă, că: ,,Munții noștri aur poartă, / Noi cerșim din poartă-n poartă’’... Cel puțin de la această bornă în timp - 125 de
Epilog deschis EMINESCU – Românul Absolut [Corola-blog/BlogPost/93779_a_95071]
-
Tâlcuirea înțelesului unor pilde, legende, proverbe”... “Am pornit în a scrie rândurile de față de la dialogurile susținute de Î.P.S. Părinte Arhierpiscop Ioan cu reporteri ai mass-mediei românești. De fiecare dată, ascultând cuvintele de învățătură ale Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Ioan, rostite cu diferite prilejuri și ocazii, mi-au rămas în suflet explicații deosebite în legătură cu diverse periscope din Sfintele Evanghelii ori sfaturi sau îndemnuri referitoare la diverse situații de natură duhovnicească și bisericească” - după cum afirmă autoarea, Doamna Profesoară Luminița Cornea, din municipiul
Semnal editorial şi Publicistic: „Pe Cărarea Raiului” [Corola-blog/BlogPost/93780_a_95072]
-
Evenimentul inedit, inițiat de UZPR, prin acordarea unor distincții „ Eminescu, ziaristul ” a debutat vineri, 28 iunie 2013, în Rotonda Muzeului Național al Literaturii Române. Cuvântul de deschidere, care a cuprins și motivarea temei acestei manifestări, a fost rostit de președintele Uniunii, Doru Dinu Glăvan. Domnia sa a adus mulțumiri numerosului și selectului auditoriu care a răspuns invitației organizatorilor, făcând și o prezentarea succintă a momentelor programate pentru această întîlnire, sub semnul lui Eminescu. În prima parte a avut loc
Premiile UZPR „ Eminescu, ziaristul ” ( I ) [Corola-blog/BlogPost/93824_a_95116]
-
Ziariștilor Profesioniști. Interesante au fost discuțiile pe tema „Sănătatea. Să ne bucurăm de ea printr-un comportament responsabil față de viață”. Cei prezenți, elevi, cadre didactice și membrii ai comunității au audiat alocuțiuni - adevărate îndemnuri pentru un stil de viață sănătos - rostite de profesori, medici, psihologi, polițiști, preoți și chiar membri ai Parlamentului României. Privind la auditoriu, am remarcat că era cuprins de o adâncă contemplare asupra miracolului sănătății și al vieții pe care au înțeles că trebuie să le iubească, să
NOI CERCURI DE „REPORTERI PENTRU SĂNĂTATE” [Corola-blog/BlogPost/93871_a_95163]
-
Mariana Pândaru) sau în întrebare nerostită (în cazul lui Dan Cioată). Mariana Pândaru este ,,un om de o modestie absolut specială, niciodată invazivă, această retragere în sine și către sine găsindu-se peste tot în poezia ei”. (Înregistrare din cuvântul rostit de Muguraș Maria Petrescu). Aproape liniște / Almost Silence este o carte de definire, dar Leoaica albastră este o antologie de versuri, realizată de Mariana Pândaru la împlinirea unei vârste rotunde, ca o carte de autodefinire scrisă în tâcere, retragere, singurătate
UZPR şi-a prezentat jurnaliştii scriitori, la Reşiţa [Corola-blog/BlogPost/93852_a_95144]
-
brazde) dar mai ales de textul literar, care nu este altceva decât o descriere hiperbolizata, cu ecouri mitice, a unei agriculturi ideale. Plugușorul este pornit de către copii care, în preajma amiezei, în ziua de 31 decembrie, incep a umblă pe la case, rostind uraturi de bun augur și primind în schimb daruri, unele cu caracter simbolic, colăci, fructe sau bani. Noaptea, alaiul plugușorului este amplificat de cetele de feciori care umblă pe la casele unde sunt fete de măritat sau pe la rude. Odată cu seară
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
puse în diagonal, tradițional, capră era îmbrăcată în stuf, aspect întâlnit și astăzi în unele sate (Verești, Siminicea, Serbauti, Siret). Jocul caprei se derulează pe un fundal muzical, „că la capră”, melodie interpretată de către un fluieraș iar ciobanul sau mosul rostesc strigăturile pline de haz. În timpul jocului pot fi surprinse mai multe faze succesive: capră simulează că se urca în copac, apoi se îmbolnăvește și moare, căzând la pământ, moment în care ciobanul intra în panică, urmând un dialog straniu cu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
În ziua de 24 octombrie 2014, în Aula Academiei, domnul Gheorghe Păun și-a rostit discursul de recepție printre nemuritori. Un discurs dens, lămuritor în chestiuni de strictă specialitate matematică și fizică: „Căutând calculatoare în celula biologică”. De ani de zile domnul academician Păun caută răspuns la întrebarea: „Calculează natura?” Căutările sale l-au făcut
` Vivat Academia! Vivat Professores! [Corola-blog/BlogPost/93900_a_95192]
-
președintele Partidului Neamului Românesc din Serbia de Nord-Est, Pedrag Balașevici, a cerut autorităților române să ia măsura schimbării consului Iulian Nițu, m-am panicat. Nu ascund că, în acel moment, l-am revăzut aievea pe Alexandru Lăpușneanu pe patul morții rostind celebra propoziție: ,, Dacă voi nu mă vreți, eu vă vreau!” și, am gândit, că este aberant, contrar uzanțelor ca liderul unei mișcări politice, fie el cât de nemulțumit, să... dicteze pe cine Bucureștiul să numească sau să retragă dintr-un
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93954_a_95246]
-
Discurs rostit la Institutul Cultural Român de la Istanbul, cu prilejul expoziției omagiale Nichita Stănescu (02.04.2013 ), de către ERKUT TOKMAN, poet, traducător, membru al clubului PEN - Turcia La răscrucea culturilor balcanice am avut ocazia de a trăi patru ani în România, muncind
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93958_a_95250]
-
Nistru să nu rămînă, la scris, de colegii lor din restul R.M. După ce lucrarea a ajuns la elevi și profesori, într-o ședință de la Academia de Științe a Moldovei pe tema grafiei latine academicianul X, țintindu-mă cu privirea, a rostit următoarea frază: „Noi vom elabora propriile reguli de scriere în grafie latină!”. Și, într-adevăr, oponenții utilizării acelorași norme ortografice și ortoepice în R. Moldova ca și în România nu au dormit: au elaborat... „Ortografia limbii moldovenești” (autor I. P. Ciornîi
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93969_a_95261]
-
e foarte aproape de sufletul lui, în sensul poetic al tehnicii de folosire. Iubește cuvintele cu patimă, mai ales pe cele aspre și șocante. Iubește de asemenea cuvintele care ascund, care abat atenția de la faptul concret către sentiment fără ca autorul să rostească măcar vorba îsuflet.' Faptul că piesele lui sunt aprige și folosesc vorbe neiertătoare, agresive, ucigătoare adesea e explicat de o frază ca următoarea: îDai de necaz foarte ușor dacă vrei să pui într-o ecuație lirică ce se întâmplă oamenilor
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
e foarte aproape de sufletul lui, în sensul poetic al tehnicii de folosire. Iubește cuvintele cu patimă, mai ales pe cele aspre și șocante. Iubește de asemenea cuvintele care ascund, care abat atenția de la faptul concret către sentiment fără ca autorul să rostească măcar vorba îsuflet.' Faptul că piesele lui sunt aprige și folosesc vorbe neiertătoare, agresive, ucigătoare adesea e explicat de o frază ca următoarea: îDai de necaz foarte ușor dacă vrei să pui într-o ecuație lirică ce se întâmplă oamenilor
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
românii, elogiul studiilor clasice ca fundament al unei temeinice culturii, îndemnurile adresate tineretului de a contribui la propășirea patriei sunt principalele idei ale cuvântărilor școlare. "Un reazim al naționalității române", așa concepe Timotei Cipariu scopul "Astrei", iar în discursul inaugural rostește unul dintre cele mai frumoase imnuri închinate limbii române, pagină antologică a oratoriei românești: "Tezaur născut cu noi de la țâțele maicii noastre, dulce ca sărutările măicuțelor când ne aplecau la sânul lor, tezaur mai scump decât viața, tezaur care, de
Timotei Cipariu - 200 by Ion Buzași () [Corola-journal/Imaginative/12002_a_13327]
-
prin soutien-gorge-uri de contrabandă. Șapte regine putred de bogate m-au înfiat și m-au renegat, Alăptat am fost cu litri de timp, cu hectolitri de ani scurși din țîța clepsidrei, de aceea nu am dreptul să uit nici o profeție rostită de gura ta zdrențuită: ești oracolul prin care zeii cei înțelepți îmi transmit ultimele mesaje înainte de a-și înghiți cucuta. Psalmul 1001 Vinovat sînt, Doamne, de-nserarea asta care îmi sfîșie vintrele și coasta, care nu-mi dă pace să
Poezie by Cristian Bădiliță () [Corola-journal/Imaginative/12045_a_13370]
-
a unei fete, spusă de ea însăși, cu un deficit inevitabil (și tocmai de aceea credibil) de înțelegere și cu o penetrantă forță autoscopică. Cine este Letiția Branea?" e întrebarea care se repetă de trei ori de-a lungul romanului, rostită de personaje episodice în circumstanțe hotărîtoare. La această interogație majoră încearcă să dea un răspuns eroina însăși într-un roman care, în sensul cel mai cuprinzător, este un roman de formare (vertebrat fiind de o temă a identității) care traversează
Un roman fără vîrstă by Sanda Cordoș () [Corola-journal/Imaginative/11978_a_13303]
-
apele abia bănuite. obscur. nu auzi curgerea. doar frunzele căzute o fac vizibilă, lent alunecînd de-o parte și de alta a insulei în tăcerea cernită a zorilor. Există un cuvînt oricît de mult traversat, oricît de mulți l-ar rosti, mereu ca întîia oară este, însă afară huiá máșter pădurea în vîntul rece departe, unul zăcînd într-o odaie restrîns de-o lampă, alții cei mulți, risipiți pe un mal, durerea unui neam o sită a iubirii amarul, ei așteptînd
Poezie by Andrei Zanca () [Corola-journal/Imaginative/12106_a_13431]
-
mâl nu de-nceput, / de sfârșit - / încăpățânat făurești/ mici începuturi la-ntâmplare / aidoma unui copil / figurine pe care / vrei să le-nvii stropindu-le / cu-a Jiului apă de piatră // stihuri se cheamă oare? Îndoiala privind întreaga lirică a autorului, este rostită dramatic în poemul Cum ai vrea să semeni (din volumul Dealul purtat de scripeți, 1999) ; doar cineva slab de înger s-ar îngrijora de-a binelea în privința valorii estetice astfel puse sub semnul întrebării de cel ce o produce. E
Poetul Gheorghe Grigurcu (II) by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/12307_a_13632]
-
să mori acum e un lux o afacere la sărăcia mea de paișpe carate sunt tot mai sceptic că tic-tacul de ceas al inimii indică ora exactă la care cioclii și preacucernicii părinți își vor lua onorariile elev pedepsit îți rostești numele la repetiția generală părinții și fiii mei decedați îți zâmbesc optimiști dintr-o fotografie kodak color las în întregime gloria acestei zile cernite văduvei mele magazinului ei de pompe funebre Câteva datorii câteva datorii câteva ticuri câteva boli câteva
Poezie by Ion Cristofor () [Corola-journal/Imaginative/12232_a_13557]
-
fi greșit, iar un dascăl să fi primit altceva decît echivalentul a ceea ce oferise. Filele, cum spuneam, sînt îngălbenite și cerneala decolorată. Dar unele fraze, după aproape cincizeci de ani, păstrează încă un sunet proaspăt. Se simte că au fost rostite cu sinceritate și înregistrate cu încredere. Ceva din rezonanța lor frînge atmosfera întunecată a epocii sau îi redă complexitatea veritabilă, pe care uneori sîntem înclinați s-o uităm. ș...ț La colocviul din ianuarie, profesorul a dorit să ne vadă
"Vivant professores!" by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12327_a_13652]
-
tema din Riga Crypto și lapona Enigel, care e un Luceafăr cu rolurile inversate" (paralelismul continuă cu exemple ce converg către finalul comun: "Nunta" nu e cu putință). Nichita Stănescu scrie O călărire în zori (lui Eminescu tînăr) și se rostește, cu evlavie, Despre înfățișarea lui Eminescu. Deși formula lui poetică rămîne dificilă în sine, există straturi ale operei permeabile la sugestiile eminesciene: "Goana norilor albi, goana norilor lungi / mîna din urmă secundele" (combinația "nouri lungi" și timp se regăsește la
Ianuarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/12068_a_13393]
-
cu un singur -i de către V. Voiculescu ("Urlă lupii-n vînt"). în Colind pentru vînătorii de munte publicat în R.F.R., apare versul "Cu armele în mîini", pe care eu îl scriu "Cu armele-n mîini". George Corbu este rugat să rostească cu voce tare versul, să numere silabele și să audă unde cad accentele. Interesant este că varianta aflată în posesia lui G. Corbu conține forma corectă a versului, aceeași cu forma transcrisă de mine: "Cu armele-n mîini", pe care
Controverse - Inedit și nu prea by Roxana Sorescu () [Corola-journal/Imaginative/12007_a_13332]
-
simandicoase, vițe domnești, în chervane, calești. Săltam pe hurducate șosele, înnegrite, putrezite, nesupuse și zvăpăiate, puse parcă pe-ncăerate, gata-gata să zburăm din caleașcă. (...) - De ce nu pardosiți ulițele cu piatră să vă fie Cetatea de Scaun curată? m-am pomenit că rostesc peste obrazul domnesc, unde m-am trezit aruncat, pînă-n măruntaie zdruncinat. - Vai... vai! a suspinat înălțimea Sa mîngîindu-și îndurerat barba, jucînd pe genunchi mătăniile, "prinzînd" cu nesaț mirodeniile, făcînd ochii mici tot mai mici, ca niște licurici, între stufoasele gene
Un poem inedit by Sanda Movilă () [Corola-journal/Imaginative/12160_a_13485]