529 matches
-
Maritsu. Se uită în pământ când păși pe lângă Mihail, Gavriil, Sara, Velail, Soliteraj și Sergheiov. Trecând prin fața sa, adresă o privire plină de venin Cronicarului, care era însoțit de Marcela Chronosi, soția sa blândă. Se uită la pântecele ei, văzu rotunjimea promisiunii unei noi vieți și zâmbi macabru. Mergând, pas după pas, culoarea i se trăgea din obraji și viața din el se scurgea, lăsând loc palorii morții. Dar schimbarea cea mai mare o avu când ajunse în fața Scaunului. Se opri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
așa cum îl văzuse atunci! Părul, doar, își pierduse din culoare un pic. Iar în stânga sa, cu mâna ei în cea a soțului, domnea fiica sa, Ana-Maria Michelle. Era îmbrăcată într-o rochie neagră elegantă ce îi punea în evidență aceeași rotunjime a pântecului pe care o observase la nevasta Cronicarului. În fața cuplului, pe treptele albe, ședea un copil, de aproape trei ani. Forma ochilor era a celor ai Anei, dar culoarea lor, a Împăratului. Bărbia și urechile îi aparțineau tot ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
acesteia scăzuse considerabil În mintea sa, doar noaptea era prezentă și frumoasa contabilă: tenul ei de creolă, pielea catifelată și uniform bronzată, atât cât lăsa să se vadă o fustiță perfect mulată pe un corp cu minunate proporții În care rotunjimile și curbele erau la locul lor și Împreună confereau un tot de care s-ar fi bucurat și cerul. De sub bluza din mătase vaporoasă și de culoare lila ieșeau două brațe delicate, Înobilate cu degete fine a căror manichiură era
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
se uită în oglindă și chiar îi place ce vede. Îi plac ochii ei verzi inteligenți, și aplică extrem de puțin dermatograf și mascara, doar ca să le accentueze culoarea. Îi plac buzele ei țuguiate și pline, chiar dacă tind să dispară în rotunjimea feței sale în formă de lună. Așa că le pictează cu un roz pal. Îi place părul ei strălucitor, și-l periază, îl tot periază până când îi strălucește în oglindă. Se aranjează, își țuguie buzele sugându-și obrajii și împingându-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
înclinat capul a aprobare, dar a rămas cu trup și suflet în așteptarea hangiței... A cam trecut vreme până ce aceasta să apară. Îmbrăcată într-o ie ca făcută din petale de flori de cireș și o catrință frumos așezată pe rotunjimea șoldurilor, și-a făcut apariția în ușă. Purta pe brațele dezgolite o tipsie cu o mămăliguță aburindă, alături de un copan de curcan rumenit și o ulcică plină cu vin roșu... Când a ajuns la masa lotrului, din privirea-i arzătoare
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
trupul a rămas complet gol, drăcoaica s-a apropiat de geam și, ridicând brațele, s-a prefăcut a așeza perdeaua. Deodată a rămas cu profilul nemișcat... Doar o mână a celui mai desăvârșit sculptor ar fi putut modela asemenea minune!... Rotunjimea sânilor tresălta odată cu respirația, iar șoldurile, de o frumusețe desăvârșită, se profilau amețitor... După un timp, șerpoaica a făcut lampa mică, rămânând în semiîntuneric. Lotrul abia putea respira de valul nebun al dorinței de a o avea, care îi ferecase
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
a îmbiat omul. Povestitorul a luat sticla, a întors-o pe toate fețele, și, în cele din urmă, a tras o dușcă bună din ea. După un „Măi, da’ bună-i”, a reînnodat firul poveștii: ― Hangița, mlădiindu-și trupul și rotunjimile șoldurilor, a terminat de curățat mesele... S-a oprit apoi cu ochii țintă spre lotru, cu chip că așteaptă ca acesta să se ridice, ca să poată mătura. De fapt i-a zis în gând: „Să-ți fie de bine, iubitule
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
având formele cele mai încântătoare, pe care le are femeia în clipa când încă se mai îmbină cu cele mai naive gingășii ale copilului. Avea un minunat păr castaniu și creț, lăsat în valuri peste umerii săi de o perfectă rotunjime, o frunte ce părea a fi de marmură, obrajii făcuți parcă din petale de crin palid, tulburători de albi, o gură minunată, cu buze de coral, prin care vorba ieșea ca un tril dulce și zâmbetul ieșea ca o lumină
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
vorba de nicio confuzie. Era ea. Îi recunoștea chipul, părul blond ondulat, gâtul robust, umerii și brațele puternice, de sportivă, și totuși atât de feminine! Până și sânii grei îi recunoștea: erau aidoma celor din imaginația sa, cu minunatele lor rotunjimi, cu puritatea lor atât de potrivită cu albeața pereților, cum avea aceasta să apară după ce renovarea avea să fie gata... Silvia? Petra? Alte nume?... Nu, era ea! Erau ele! Dănilă își aruncă privirea la ziarele lipite pe canaturile interioare. Când
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
prăbușindu-se în fața lui, pe scara rulantă, pe cea mai bună și mai frumoasă și mai suplă și mai apetisantă blondă pe care credea că o văzuse vreodată. Tipa se pare că se prăbușise cumplit, lovindu-se la mai toate rotunjimile și cracii pe care îi avea, pentru că urla îngrozitor. Exact în clipa când întinse mâna să o ajute, însă, senzația de déjà-vu a lui Abdulah se înteți la maximum, clipă în care acesta se blocă, realizând ce greșeală imensă era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
trimite mingea până la celălalt capăt al terenului. Iar Fielding era precis în mișcări, cumpătat în acțiuni, având ceva din rigoarea pe care o afișează toți jucătorii înnăscuți de tenis. Ce se întâmplă cu jucătorii de tenis? Ce e cu acea rotunjime pe care ei o înțeleg mai bine decât noi? Lumea e rotundă. Ei înțeleg și acest lucru. Nici nu am apucat să-i văd primul serviciu. Mingea a vâjâit pe lângă mine, pierzându-și pentru o clipă conturul deasupra fileului, înainte de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
râdă cât pot și să asculte. Au voie să și vorbească puțin, dar numai atâta vreme cât noi suntem eroii povestirilor lor. Lumina moale a acestui iunie simpatie, care a luat forma unei pânze de corabie sau a unui sân, își înfoaie rotunjimile învăluind încăperea. Preț de o clipă, apărem cu toții într-o lumină orbitoare: arătăm ca niște monștri. Preț de o clipă tot restaurantul seamănă cu un borcan de murături în care se ține cleiul de perucă sau placa dentară. Dar de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
Volumele intacte, rectilinii ale clădirii se îmbinau în mintea mea cu formele gambelor și coapselor ei lipite de scaunul din vinilin. Evident neștiind că ne îndreptam spre locul primei noastre întâlniri, Helen Remington își încrucișa și depărta picioarele, mișcându-și rotunjimile albe în timp ce coșurile înalte ale fabricii de materiale plastice rămâneau în urmă. Cu asfaltul fugind pe sub noi, ne îndreptam cu viteză spre intersecția cu nodul rutier de la Drayton Park. Ea se sprijini de stâlpul cromat al ferestrei laterale, aproape scăpându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
care ar fi murit era singurul eveniment care ar fi putut elibera codurile care așteptau înlăuntrul ei. Întins în pat alături de ea, îmi lăsam mâna să alunece în despicătura feselor sale, ridicând și modelând fiecare dintre acele emisfere albe, acele rotunjimi de carne conținând toate programele de vise și genociduri. Am început să mă gândesc la moartea lui Catherine într-un mod mai calculat, încercând să-i ticluiesc în minte o dispariție și mai complexă decât moartea concepută de Vaughan pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
pe alba pagină, vor modifica universul, și așa, vârful peniței deschizând frontierele, drumuri, bulevarde, poduri, va trasa. privind harta, ne vom întâlni... goblen cu fir de mătase goblen cu fir de mătase fata cu mandolină acorduri de septembrie întoarce în rotunjimi de copac cornișe împodobite cu hortensii înflorite printre castane pași șovăitori de bătrâni în landoul pictat cu crizanteme aurii scrâșnete de copii un șarpe vertical desparte amărăciuni de bucurii rugăciuni și iertări ne apropie de Dumnezeu stropi de ploaie sting
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
perimetru de nisip curat care, ca o sugativă, absorbea Încet meduzele eșuate pe uscat. În mijloc era Întins trupul lui Gwen, pe care jandarmii Îl scoseseră din nisip. Marie, Îngenuncheată alături de Lucas, contempla chipul Încă murdar de nisip. Moartea Înăsprise rotunjimea trăsăturilor, pleoapele Închise ștergeau luminozitatea privirii, asemănarea acestei măști livide cu Yvonne era izbitoare. Lucas Își continua primele observații. - Uită-te... În vîrfurile degetelor se deslușeau limpede urme de Înțepături. Biletul În bretonă a fost găsit cîteva minute mai tîrziu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
și speranță, Iubirea celestă spre tine mă-nalță... Dragobete Fecior ce umblă agale zâmbind Și-n urma lui și umbra tresare, O vrajă de dor, descântec șoptind Umple pământul din zare în zare... Iubirea doinind, patimi se-adună în palme rotunjimi se desfată, Cântec de dor sub clarul de lună Parfumu i suav sufletu-mbată... Visele scurmă jaru-n tăcere Sfărâmând lanțuri dorinți năvălesc, Buze flămânde cer mângâiere Timpul stă-n loc când iubiri înfloresc... MIHAI BATOG-BUJENIȚĂ (portret de Florin Buciuleac) n.
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
bine să lași pasărea din mână. Ațipi cu mâinile Înfundate În buzunarele adânci ale jachetei bej, pure laine, cu glugă tivită cu vulpe polară. Sub jachetă simțea căldura protectoare a shetlandului pufos, luat direct pe piele, destul de larg ca să ascundă rotunjimea sânilor și delicatețea taliei. O treziră muzica și glasul bunicii pe care tocmai o visa: Cu o fire ca a ta rămâi nemăritată. Își trecu degetele prin păr. Zâmbi stingherită. Spera ca momentul de slăbiciune să fi trecut neobservat. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
un vis. Atunci, eu am notat: schimb amintiri vechi cu vise noi. Cred că e o prostie. Regret uneori că nu sunt o femeie inteligentă. Mă consolează doar imaginea mea În oglindă, profilul mai ales. Proba de foc: lungimea coapselor, rotunjimea feselor, forța gambelor, transparența gleznelor. Totul făcut pentru Încălțări numărul 39. Un IQ onorabil, nu? N-am spus nimic despre sâni, gât, ochi , gură, piele. Până acum Însă, nimeni nu mi-a adus nici un reproș. În adolescență mi-ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
a plănuit o nouă grădină cu flori care să atragă și mai multe albine de la stupurile din împrejurimi. Dormea liniștită noaptea și se scula împăcată dimineața. Lea își amintea acei ani neroditori ca pe o perioadă de mare mulțumire. Ținea rotunjimea fiecărei zile în mâinile ei, bucurându-se de dulceața copiilor și de plăcerea de a munci. Aducea mulțumire semințelor de chimen și priceperii de a le folosi. Dulciurile făcute de ea n-au fost niciodată mai dulci ca în acel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
a spus că erau semne bune pentru acest băiat și Rahela a început să spere. Le-a arătat surorilor ei pântecul îngroșat, iar ele au dansat în cerc în jurul ei. A luat mâna lui Iacob și a pus-o pe rotunjimea pântecului, iar el, tată a zece fii, a plâns. A început s-o supere spatele. Sânii ei micuți au devenit mai mari și dureroși. Gleznele ei perfecte s-au îngroșat. Dar tot ce ținea de neplăcerile femeilor însărcinate era pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
unui soi de măsuță pe care erau rânduite câteva lucruri sau unelte stranii. Aici mă omoară!" se gândi Auta. Străinul (sau străina) trase dinspre măsuță un maț subțire care ieșea dintr-o cutie sticloasă și avea în celălalt capăt o rotunjime îngroșată, ca o jumătate de măr. Această rotunjime a mațului fu lipită de partea stângă a pieptului lui Auta, care înlemni înfricoșat, neîndrăznind să facă vreo mișcare. În cutia sticloasă se auzi atunci un țăcănit și începu să salte o
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
câteva lucruri sau unelte stranii. Aici mă omoară!" se gândi Auta. Străinul (sau străina) trase dinspre măsuță un maț subțire care ieșea dintr-o cutie sticloasă și avea în celălalt capăt o rotunjime îngroșată, ca o jumătate de măr. Această rotunjime a mațului fu lipită de partea stângă a pieptului lui Auta, care înlemni înfricoșat, neîndrăznind să facă vreo mișcare. În cutia sticloasă se auzi atunci un țăcănit și începu să salte o lumină. După un răstimp, mațul fu îndepărtat și
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
se risipeau În mișcări de marionetă, iar mâinile, rășchirate, se bâțâiau zgomotos. Căutam avid un punct de sprijin. Creierii Îmi fierbeau, aveam palmele ude și Îmi simțeam sângele zvâcnind În globii ochilor. M-am ridicat cu greu, sprijinindu mă de rotunjimea chiuvetei. O secundă, mi-am zărit În oglindă, ca printr-o pânză fumurie, chipul. Mi s-a părut că, de fapt, era imaginea unui craniu găunos, cu orbitele adâncite. Aș fi vrut să ies imediat, dar ușa se blocase Într-
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
vrea să plece. La ieșire, mă salută În trecere vecinul de la patru („Broscoiul” hi, hi, hi!), un bătrân obez, cu gușă și ochi bulbucați, care umbla mereu Într-o cămașă albă, descheiată la nasturele de jos (fapt care-i dezvelea rotunjimea pântecelor), și plimba o cățea maidaneză, cu carespuneau vecinii drăcoși moșul avea relații dintre cele mai dubioase. Mă durea capul Îngrozitor. Mi-am amintit că atunci când acuzam astfel de dureri, tanti Rita, sora mamei, Îmi prepara un ceai din plante
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]