5,212 matches
-
în diversitatea caracterelor lor și în mediul lor social. Corespunzător, descrierea despre „Nesfârșitul drum al Domnului de Rouă”, scrisă de Nicu Vintilă Sigibida, redă în toată amploarea peisajul literar al Romanațiului prin readucerea în memoria colectivă a revistei „Domnul de Rouă” și implicit a legendei acestui personaj unic în sudul Olteniei și al României. În corelația fenomenelor prezente, Nicu Vintilă Sigibida concretizează că a avut șansa de a descoperi o carte de excepție, cu denumirea „Domnul de Rouă”, dedicată acestui personaj
„Domnul de Rouă” – o nouă revistă în cultura naţională română [Corola-blog/BlogPost/93133_a_94425]
-
revistei „Domnul de Rouă” și implicit a legendei acestui personaj unic în sudul Olteniei și al României. În corelația fenomenelor prezente, Nicu Vintilă Sigibida concretizează că a avut șansa de a descoperi o carte de excepție, cu denumirea „Domnul de Rouă”, dedicată acestui personaj de legendă în care autorul Petre Florea acumulează și grupează articole din presa literară, folclorică și, ulterior, face o cronică, un studiu științific care nu a mai fost scris până acum, la noi în țară, întrucât s-
„Domnul de Rouă” – o nouă revistă în cultura naţională română [Corola-blog/BlogPost/93133_a_94425]
-
întrucât s-a documentat foarte mult, găsind în Germania, anul 1000 e.n., și în Bosnia paralelisme potrivit legendei, personajului cu însușiri fantastice, cât și istorice. La rândul lui, Petre Florea, autorul lucrării, face cunoscut publicului cititor sinteza volumului „Domnul de Rouă”, având în sumar „O cronică bine argumentată a frumoasei legende romanațene”. Pe când, Radu Gyr vine cu poemul denumit „Domnul de Rouă”, care este Reprodus după „Revista Fundațiilor Regale”, an II, nr. 2, februarie 1935, p. 308-313. În același context, Ștefan
„Domnul de Rouă” – o nouă revistă în cultura naţională română [Corola-blog/BlogPost/93133_a_94425]
-
fantastice, cât și istorice. La rândul lui, Petre Florea, autorul lucrării, face cunoscut publicului cititor sinteza volumului „Domnul de Rouă”, având în sumar „O cronică bine argumentată a frumoasei legende romanațene”. Pe când, Radu Gyr vine cu poemul denumit „Domnul de Rouă”, care este Reprodus după „Revista Fundațiilor Regale”, an II, nr. 2, februarie 1935, p. 308-313. În același context, Ștefan și Irina Goanță se prezintă cu o descriere fermecătoare, aceasta pătrunzând cu adevărat „În lumea fabuloasă a Domnului de Rouă”. În
„Domnul de Rouă” – o nouă revistă în cultura naţională română [Corola-blog/BlogPost/93133_a_94425]
-
de Rouă”, care este Reprodus după „Revista Fundațiilor Regale”, an II, nr. 2, februarie 1935, p. 308-313. În același context, Ștefan și Irina Goanță se prezintă cu o descriere fermecătoare, aceasta pătrunzând cu adevărat „În lumea fabuloasă a Domnului de Rouă”. În continuare, Andrei (Marcu) Pandrea, fiul celebrului scriitor Petre Pandrea, își întitulează cartea biografică a tatălui său cu titlu „Petre Pandrea - martor de veac”, apărută în 2008 la editura Eminescu, București. Ulterior, Doina Drăguț completează conținutul revistei cu analize și
„Domnul de Rouă” – o nouă revistă în cultura naţională română [Corola-blog/BlogPost/93133_a_94425]
-
tot mai interesantă sunt articolele despre istoria ținutului Caracal, realizate de Dumitru Botar „Case vechi din Caracal - Casa Stănculescu-Oană-Chirimbu”; despre „Colegiul Național „Ioniță Asan” din Caracal” de Prof. Florian Petrescu și Prof. Titu Vîrban... În modul acesta, revista Domnul de Rouă se prezintă în fața publicului cititor cu o imensă bogăție spirituală, cu o bogată și plăcută creație literară, care îmbogățește în mod distinct patrimoniul național al culturii românești. Deci, Domnului de Rouă, felicitări și bun venit în cultura națională română! Mulțumiri
„Domnul de Rouă” – o nouă revistă în cultura naţională română [Corola-blog/BlogPost/93133_a_94425]
-
Prof. Titu Vîrban... În modul acesta, revista Domnul de Rouă se prezintă în fața publicului cititor cu o imensă bogăție spirituală, cu o bogată și plăcută creație literară, care îmbogățește în mod distinct patrimoniul național al culturii românești. Deci, Domnului de Rouă, felicitări și bun venit în cultura națională română! Mulțumiri Doamnei Doina Drăguț, redactor șef, și Domnului Nicu Vintilă Sigibida, director fondator, pentru înființarea revistei „Domnul de Rouă”! Galina Martea
„Domnul de Rouă” – o nouă revistă în cultura naţională română [Corola-blog/BlogPost/93133_a_94425]
-
care îmbogățește în mod distinct patrimoniul național al culturii românești. Deci, Domnului de Rouă, felicitări și bun venit în cultura națională română! Mulțumiri Doamnei Doina Drăguț, redactor șef, și Domnului Nicu Vintilă Sigibida, director fondator, pentru înființarea revistei „Domnul de Rouă”! Galina Martea
„Domnul de Rouă” – o nouă revistă în cultura naţională română [Corola-blog/BlogPost/93133_a_94425]
-
noi cuvintele cărturarului-mitropolit al Moldovei, Dosoftei, cel care a promovat introducerea limbii române în Biserică, creator al poeziei culte românești: „Limbile să salte/ Cu cântece nalte,/ Să strige-n tărie/ Glas de bucurie,/ Lăudând pre Domnul,/ Să cânte tot omul...”. Rouă în potirul Domnului, revărsare din gât de vioară, coborând pe pământul nostru-i scris acel Testament al lui Ienăchiță Văcărescu: „Urmașilor mei Văcărești,/ Las vouă moștenire/ Creșterea limbei românești/ Și-a patriei cinstire!”. Pe fruntea Neamului scrisă, cu majuscule, „limba
„VĂD POEŢI CE-AU SCRIS O LIMBĂ CA UN FAGURE DE MIERE” [Corola-blog/BlogPost/93263_a_94555]
-
găsim //...// Limba, țara, vorbe sfinte/ La strămoși erau,/ Ei ar plânge în morminte,/ Când ne-ar asculta,/ Al lor geniu ne șoptește/ Din mormânt mereu,/ O, vorbiți, scrieți românește,/ Pentru Dumnezeu!”. Răzbind din piatra adâncului, limba românească pășește desculță prin roua ierbii dimineții, să urce, apoi, în columne. Asta o dovedește și Alexei Mateevici, preotul militar basarabean răpus de tifos, în Primul Război Mondial, pe frontul din Moldova, la doar 20 de ani, pe timpul luptelor de la Mărășești, voluntar în Armata Română
„VĂD POEŢI CE-AU SCRIS O LIMBĂ CA UN FAGURE DE MIERE” [Corola-blog/BlogPost/93263_a_94555]
-
stricați și moi/ Deprind pâraiele să curgă înapoi"; "E-atâta liniște și-atâta nemurire/ În pietrele ce nu știu să respire.// Boii se-adună galbeni lângă apă/ Și se gândesc de unde s-o înceapă.// Măgarii cresc uimiți și cruzi din rouă/ Să vadă cum țestoasele se ouă.// Vacile cad trântite de ugerele lor/ Nemulse și cu ochii limpezi mor.". Și iată o dimineață proaspătă transformată, parcă pe nesimțite, în după-amiaza grea și "nerușinată" a unui faun: "Pe buze diminețile îți lasă
Dimineața unui faun by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8234_a_9559]
-
cum țestoasele se ouă.// Vacile cad trântite de ugerele lor/ Nemulse și cu ochii limpezi mor.". Și iată o dimineață proaspătă transformată, parcă pe nesimțite, în după-amiaza grea și "nerușinată" a unui faun: "Pe buze diminețile îți lasă/ Ciorchini de rouă proaspeți și rotunzi/ Ca să le rupi pojghița de mătasă/ Și-n carnea străvezie să pătrunzi.// Adolescent cu ochii puri și-adânci,/ Sfâșii amiaza și strivești șopârle./ Fagurii zilei coapte îi mănânci./ În față vântul fluturii ți-azvârle.// Flori tinere te-
Dimineața unui faun by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8234_a_9559]
-
începe cântecul. Sunt pur/ Cristal înfipt în propria mea carne./ Degeaba mlaștini pâlpâie-mprejur/ Făptura zvelt țâșnită să-mi răstoarne./ Mă adâncesc în trudnicul murmur.// Mâinile-acestea moi de-adolescent,/ Fermecător de lungi și de stângace,/ Ca pe un fruct de rouă vor desface/ Sinceritatea!// Încrezător, cu sufletul inform,/ M-arunc din turnul unui ‘nalt poem,/ Fără să știu, fără să vreau să-mi chem/ Imaginile care-n mine dorm,/ De care uneori mă tem.". În Puck, găsim nota argheziană din Cărticică
Dimineața unui faun by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8234_a_9559]
-
crească-n minte și putere.// Pe gresiile calde dorm șopârle/ Subțiri, strânse-n pieptare de mătasă./ Nu le trezi. De ce te sperii? Lasă/ Vântul în față fluturi să-ți azvârle.// Vom prinde libelule, buburuze,/ Și greieri în pahare, și lăcuste.../ Roua s-o bem din florile înguste/ Și să uităm poemele ursuze.// Hai, Puck. De-acum e seară și-i departe/ Pân' la culcușul moale dintre file./ Să sărutăm miresmele fragile/ Și să pătrundem, obosiți, în carte." Acestea fiind excepțiile, e
Dimineața unui faun by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8234_a_9559]
-
În actualitate Dorin Manea Formația HOLOGRAF lansează un nou videoclip pentru piesa “Roua dimineții”, cel de-al patrulea single extras de pe albumul “Love Affair”. “Single-ul ‘Roua dimineții’ are o notă mai dură, însă pe care noi o considerăm absolut normală, pentru că Holograf a fost și este o formație rock”, a spus Iulian
În actualitate by Dorin Manea () [Corola-journal/Journalistic/83418_a_84743]
-
În actualitate Dorin Manea Formația HOLOGRAF lansează un nou videoclip pentru piesa “Roua dimineții”, cel de-al patrulea single extras de pe albumul “Love Affair”. “Single-ul ‘Roua dimineții’ are o notă mai dură, însă pe care noi o considerăm absolut normală, pentru că Holograf a fost și este o formație rock”, a spus Iulian Vrabete, bassistul Holograf. Regia noului clipului a fost semnată de George Petroșel, fiul lui
În actualitate by Dorin Manea () [Corola-journal/Journalistic/83418_a_84743]
-
dură, însă pe care noi o considerăm absolut normală, pentru că Holograf a fost și este o formație rock”, a spus Iulian Vrabete, bassistul Holograf. Regia noului clipului a fost semnată de George Petroșel, fiul lui Edi Petroșel, bateristul formației. Piesa “Roua dimineții“ este coloana sonoră a filmului “Ultimul zburător“, regizat de Ovidiu Georgescu, motiv pentru care videoclipul conține și secvențe din peliculă. PEPE - “Ce fată” este cel mai nou single al său și cel de-al treilea extras de pe următorul album
În actualitate by Dorin Manea () [Corola-journal/Journalistic/83418_a_84743]
-
parfumul de pe urmă al straturilor de regina nopții în vântoasele seri de octombrie! Sau ultimul boboc de trandafir, la jumătatea lui noiembrie. Sau iedera verde sub zăpada ce se topea... în curtea casei, printre hortensii țâșneau brotaci, scuturând boabele de rouă, pânzele marelui păianjen cu cruce pe spinare străluceau sub soarele de după ploaie. Nopțile, cucuvăile din podurile Facultății de Medicină convorbeau cu cele de pe streașinile palatului Cotroceni, în nesfârșite șuete. Afară de rezultatele mele școlare în cea de a treia clasă a
Un om, un destin, un card by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8525_a_9850]
-
doctorului Cohn, o personalitate a medicinii pediatrice românești, un tip formidabil, de un atașament rar față de cei mici și de universul lor. Pe urmă, fiindcă îi citisem, în 2001, o carte delicată, ca o mică bijuterie, Imagini în boabe de rouă, de haishin și tanka. Poemele în formă fixă au în volum și o superbă traducere în limba engleză semnată de Adrian Solomon. În Japonia am început să descopăr un alt fel de a vedea lumea. O cu totul altă filosofie
Foto HAIKU by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8636_a_9961]
-
acele forțe. Adio, un semn cu mâna Mai tropăiam cu accentul în jos, pe stânca unde ceru-mi istovea sufletul bătrân în treacăt - fluid pe un platou alături. în ruina aceea astrală umbra se așeza pe umeri ca o etolă, roua se-nnoda pe chelia unei stânci și gândurile, stinse de Veșnicie, fabulau în secret memoria - aveau chimia ritului și a dogmei. a reprimare mă legănau și eu scoteam paradoxurile din acele idei prăfuite apoi veneam să plec tot înainte, ca
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8411_a_9736]
-
a decretat, de fapt, propriul faliment de metodă. Fără să-l explice, lucrul îl constată și - din pricina prudenței excesive - îl ilustrează și Daniel Cristea-Enache în cele două cronici pe care le dedică, în timp, volumelor semnate de Constanța Buzea. De la Roua plural (1999) la Netrăitele (2004), adică de la o antologie la o carte autonomă, minuțioasele analize evoluează, egale cu ele însele, către, până la urmă, același, plauzibil, verdict. Privit în perspectivă istorică, faptul e grăitor. Schimbarea, absolut explicabilă, a sensibilității poetice reprezintă
Necititele by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7752_a_9077]
-
și, cu ochii închiși, o dădea de mâncare unei vite. Se spune că, după cum arăta această vită, așa urma să arate și viitorul soț. SÂNZIENE. În dimineața zilei de 24 iunie, a SÂNZIENELOR, multe fete obișnuiau să se scalde în rouă din zone neumblate. Roua SÂNZIENELOR era strânsă de babe într-o cârpă albă, de pânză nouă, apoi o storceau într-o oală nouă. În drum spre casă, babele nu vorbeau deloc și mai ales nu trebuia să întâlnească pe nimeni
Nașterea Sf. IOAN BOTEZĂTORUL sau DRĂGAICA. Ce nu trebuie să faci de SÂNZIENE by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/79837_a_81162]
-
o dădea de mâncare unei vite. Se spune că, după cum arăta această vită, așa urma să arate și viitorul soț. SÂNZIENE. În dimineața zilei de 24 iunie, a SÂNZIENELOR, multe fete obișnuiau să se scalde în rouă din zone neumblate. Roua SÂNZIENELOR era strânsă de babe într-o cârpă albă, de pânză nouă, apoi o storceau într-o oală nouă. În drum spre casă, babele nu vorbeau deloc și mai ales nu trebuia să întâlnească pe nimeni. Dacă toate acestea erau
Nașterea Sf. IOAN BOTEZĂTORUL sau DRĂGAICA. Ce nu trebuie să faci de SÂNZIENE by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/79837_a_81162]
-
o cârpă albă, de pânză nouă, apoi o storceau într-o oală nouă. În drum spre casă, babele nu vorbeau deloc și mai ales nu trebuia să întâlnească pe nimeni. Dacă toate acestea erau împlinite, atunci cine se spăla cu rouă era sănătos și drăgăstos peste an. De asemenea, fetele obișnuiau ca, în timpul zilei, considerată o perioadă extrem de benefică, să se supună descântecului de întors inima unuia către altul, de unde se poate vedea că aproape toată ziua era dedicată în special
Nașterea Sf. IOAN BOTEZĂTORUL sau DRĂGAICA. Ce nu trebuie să faci de SÂNZIENE by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/79837_a_81162]
-
iubirii. SÂNZIENE.. În medicina populară, sânziana este folosită pentru foarte multe boli, dar trebuie culeasă în zorii zilei. Se spune că SÂNZIENELE puse în apa de baie întăresc copiii slabi și sensibili, acest procedeu fiind folosit și pentru tratarea frigurilor. Roua căzută pe flori în noaptea de SÂNZIENE vindecă bolile de ochi și piele. În mitologia folclorică românească, există SÂNZIENELE sau drăgaicele, care sunt personaje mitice nocturne. Față de iele și rusalii, SÂNZIENEle sau drăgaicele sunt binevoitoare față de om, ajută la rodirea
Nașterea Sf. IOAN BOTEZĂTORUL sau DRĂGAICA. Ce nu trebuie să faci de SÂNZIENE by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/79837_a_81162]