1,613 matches
-
trebuit să interzică și ea circulația rublelor sovietice, ieșite din circulație, pe teritoriul Moldovei, dar numai a bancnotelor cu o valoare nominală de 100 și mai are, din cauza insuficienței cupoanelor cu valoare nominală mică. În primăvara anului 1993, când prăbușirea rublei ruse devenise evidentă, unele țări din fosta Uniune au decis să introducă propriile monede naționale. Primele au fost Statele Baltice, apoi au urmat Kîrgîzstanul și Moldova, care, la 29 noiembrie 1993, a introdus ca monedă națională leul moldovenesc. Cursul de
Cupon moldovenesc () [Corola-website/Science/311931_a_313260]
-
să introducă propriile monede naționale. Primele au fost Statele Baltice, apoi au urmat Kîrgîzstanul și Moldova, care, la 29 noiembrie 1993, a introdus ca monedă națională leul moldovenesc. Cursul de reevaluare a fost stabilit la 1 leu pentru 1000 de ruble sau cupoane moldovenești.
Cupon moldovenesc () [Corola-website/Science/311931_a_313260]
-
finalizată ulterior, în secolul al XVII-lea. Primele două palate sunt unite de Marele Palat al Kremlinului. Acesta a fost inaugurat de Nicolae I în 1838. A fost cea mai mare construcție din Kremlin și a costat 11 milioane de ruble. Are săli de recepție, trepte monumentale de culoare roșie și apartamente private. Partea de nord a Kremlinului este ocupată de Arsenal. Primul Arsenal a fost construit de Petru cel Mare în 1701. Arsenalul existent în prezent a fost construit în
Kremlinul din Moscova () [Corola-website/Science/298387_a_299716]
-
confruntat cu sarcina de unificare punct de vedere economic regiuni economice disparate, care a avut anterior, a fost parte din diferite țări. [4], în granițele Republicii au fost resturi de trei sisteme economice diferite, cu cinci valute diferite (marca germană, rublă rusească, coroană austriac, polonez și Marka Ostrubel) [ 4] și, cu mici sau fără legături directe de infrastructură. Situația a fost așa de rău că centrele industriale vecine, precum și orașele mari nu aveau legături directe feroviare, pentru că au fost părți ale
A Doua Republică Poloneză () [Corola-website/Science/298584_a_299913]
-
republică. Problemele economiei cecene au avut efecte asupra economiei rusești, mai multe spălări sau dispariții de fonduri fiind date vina pe seama unor instituții financiare reale sau virtuale cecene. Cecenia are cea mai ridicată rată de folosire a dolarului SUA față de rubla rusească din cadrul Federației Ruse. În 1994, autoritățile cecene plănuiseră introducerea monedei naționale, nahar, lucru care nu s-a mai întâmplat datorita izbucnirii primului război cecen. Ca urmare a războiului, aproximativ 80% din potențialul economic al Ceceniei a fost distrus. Singura
Cecenia () [Corola-website/Science/299730_a_301059]
-
2013 a aflat despre boala sa, o tumoare cerebrală inoperabilă. A fost la tratament în SUA și Germania. Pervîi Kanal a organizat acțiuni de colectare a banilor pentru tratamentul ei. Până la 24 ianuarie 2014 s-au adunat 66.447.800 ruble. În vara lui 2014 Friske a început un curs de reabilitare după tratament, în Jūrmala, Letonia.. În octombrie s-a reîntors la Moscova. Situația sa se înrăutățea continuu și ultimele trei luni Janna a fost în comă. A murit pe
Janna Friske () [Corola-website/Science/332008_a_333337]
-
1957 a Tribunalului Militar București a fost condamnat la 4 ani închisoare corecțională. A fost eliberat, după executarea sentinței, la 2 noiembrie 1960, însă prin decizia Ministerului Afacerilor Interne Nr 16010/1960 i s-a fixat domiciliu obligatoriu în localitatea Rubla (azi Valea Călmățuiului din județul Brăila) pe o durată de un an. După eliberare și-a continuat studiile, absolvind Facultatea de Medicină. Ulterior a reușit să emigreze stabilindu-se în Franța.
Mihail Victor Serdaru () [Corola-website/Science/311599_a_312928]
-
mari, două centrale hidroelectrice și alte obiecte și construcții a caror lista detaliată eate inclusă în Sarcina de proiectare a Nodului hidrotehnic, întocmită și aprobată de către părți. Articolul 3 Valoarea investiției pentru realizarea Nodului hidrotehnic este de 61.867 mii ruble transferabile (o rublă transferabila conține 0,987412 grame aur pur). Această sumă este stabilită în Sarcina de proiectare a Nodului hidrotehnic, aprobată de părți. În valoarea indicată sînt cuprinse și despăgubirile pentru pagubele cauzate prin inundarea produsă de lacul de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127950_a_129279]
-
hidroelectrice și alte obiecte și construcții a caror lista detaliată eate inclusă în Sarcina de proiectare a Nodului hidrotehnic, întocmită și aprobată de către părți. Articolul 3 Valoarea investiției pentru realizarea Nodului hidrotehnic este de 61.867 mii ruble transferabile (o rublă transferabila conține 0,987412 grame aur pur). Această sumă este stabilită în Sarcina de proiectare a Nodului hidrotehnic, aprobată de părți. În valoarea indicată sînt cuprinse și despăgubirile pentru pagubele cauzate prin inundarea produsă de lacul de acumulare și exproprierile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127950_a_129279]
-
republican și regional, incluzînd legături directe, crearea de întreprinderi comune, dezvoltarea specializării și cooperării în producție și altele. Articolul 4 Bancă Română de Comerț Exterior și Banca pentru Activitatea Economică Externă a U.R.S.S. vor conveni șoldul decontărilor reciproce în ruble transferabile, existent la 31 decembrie 1990, în conturile acestora la Bancă Internațională de Colaborare Economică și îl vor transfera în conturile speciale de ruble transferabile, deschise la Bancă Română de Comerț Exterior și Banca pentru Activitatea Economică Externă a U
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156471_a_157800]
-
Exterior și Banca pentru Activitatea Economică Externă a U.R.S.S. vor conveni șoldul decontărilor reciproce în ruble transferabile, existent la 31 decembrie 1990, în conturile acestora la Bancă Internațională de Colaborare Economică și îl vor transfera în conturile speciale de ruble transferabile, deschise la Bancă Română de Comerț Exterior și Banca pentru Activitatea Economică Externă a U.R.S.S. Se are în vedere că prin condițiile economice de tinere a acestor conturi nu se va înrăutăți situația nici uneia dintre părți, statornicita în cadrul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156471_a_157800]
-
Republică Socialistă România și U.R.S.S. pe anul 1990, din 16 noiembrie 1989, cu termen de livrare în anul 1990 și neexecutate pînă la 31 decembrie 1990, precum și cele cu termen de livrare în anul 1991, se vor realiza în ruble transferabile, în condițiile prevăzute în aceste contracte. Părțile vor elabora, pînă la 1 martie 1991, măsurile convenite, astfel încît în decontările reciproce prin intermediul conturilor speciale, menționate mai sus, să se realizeze, nu mai tîrziu de 30 iunie 1991, un șold
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156471_a_157800]
-
probleme ale colaborării economico-comerciale, să introducă în aceste acorduri, pe răspunderea lor, modificările corespunzătoare decurgînd din prezentul acord. Participanții ambelor țări la relațiile economice externe, pornind de la prevederile prezentului acord, vor revedea, pa răspundere proprie, contractele încheiate prevăzînd plățile în ruble transferabile, cu termen de livrare după 1 ianuarie 1991, precum și pe cele neexecutate la 30 iunie 1991, din cadrul Protocolului privind schimburile de marfuri și plățile pe anul 1990 dintre Republică Socialistă România și U.R.S.S., din 16 noiembrie 1989. Articolul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156471_a_157800]
-
și toamna anului 1951, în regiunile Ialomița și Galați, au luat ființă 18 localități noi (prevăzute în anexa H.C.M. nr. 337/1954), care erau, în ordine alfabetică: Brateș, Bumbăcari, Dâlga, Dropia, Ezerul, Fundata, Lătești, Măzăreni, Movila Gâldăului, Olaru, Pelican, Răchitoasa, Rubla, Salcâmi, Schei, Valea Viilor, Viișoara și Zagna (în raioanele Călărași, Brăila, Călmățui, Galați, Slobozia, Lehliu și Fetești). O statistică a capilor de familie deportați după naționalități pentru cele 18 localități de deportare din Bărăgan dădea următoarele cifre: <br> Conform studiului
Deportările în Bărăgan () [Corola-website/Science/303291_a_304620]
-
și capre. Peste 12 ani sătenii aveau 91 de vite cornute mari, dar vara dă peste ele o molimă și multe pier. Localnicul P. C. Scurtu scrie în 1892 că în satul Buzdugeni primăvara prețul unui cal era de 40-45 ruble, iar toamna abia de-1 vindeai cu 10-30 ruble, că prețul unei vaci primăvara era 35-45 ruble, iar toamna - de 9-30 ruble, că prețul unei perechi de boi primăvara era de 100 ruble, iar toamna - nu¬mai de 45-55 ruble
Buzdugeni, Edineț () [Corola-website/Science/305229_a_306558]
-
vite cornute mari, dar vara dă peste ele o molimă și multe pier. Localnicul P. C. Scurtu scrie în 1892 că în satul Buzdugeni primăvara prețul unui cal era de 40-45 ruble, iar toamna abia de-1 vindeai cu 10-30 ruble, că prețul unei vaci primăvara era 35-45 ruble, iar toamna - de 9-30 ruble, că prețul unei perechi de boi primăvara era de 100 ruble, iar toamna - nu¬mai de 45-55 ruble. La l oct. 1897 sătenii aveau mari datorii față de
Buzdugeni, Edineț () [Corola-website/Science/305229_a_306558]
-
o molimă și multe pier. Localnicul P. C. Scurtu scrie în 1892 că în satul Buzdugeni primăvara prețul unui cal era de 40-45 ruble, iar toamna abia de-1 vindeai cu 10-30 ruble, că prețul unei vaci primăvara era 35-45 ruble, iar toamna - de 9-30 ruble, că prețul unei perechi de boi primăvara era de 100 ruble, iar toamna - nu¬mai de 45-55 ruble. La l oct. 1897 sătenii aveau mari datorii față de zemstvă: Deomid Tăutu - de 175 ruble, Măria Teutul
Buzdugeni, Edineț () [Corola-website/Science/305229_a_306558]
-
Localnicul P. C. Scurtu scrie în 1892 că în satul Buzdugeni primăvara prețul unui cal era de 40-45 ruble, iar toamna abia de-1 vindeai cu 10-30 ruble, că prețul unei vaci primăvara era 35-45 ruble, iar toamna - de 9-30 ruble, că prețul unei perechi de boi primăvara era de 100 ruble, iar toamna - nu¬mai de 45-55 ruble. La l oct. 1897 sătenii aveau mari datorii față de zemstvă: Deomid Tăutu - de 175 ruble, Măria Teutul -de 163 ruble, Iosif și
Buzdugeni, Edineț () [Corola-website/Science/305229_a_306558]
-
primăvara prețul unui cal era de 40-45 ruble, iar toamna abia de-1 vindeai cu 10-30 ruble, că prețul unei vaci primăvara era 35-45 ruble, iar toamna - de 9-30 ruble, că prețul unei perechi de boi primăvara era de 100 ruble, iar toamna - nu¬mai de 45-55 ruble. La l oct. 1897 sătenii aveau mari datorii față de zemstvă: Deomid Tăutu - de 175 ruble, Măria Teutul -de 163 ruble, Iosif și Măria Formund - de 207 ruble, urmașii Mariicii Otel - de 55 ruble
Buzdugeni, Edineț () [Corola-website/Science/305229_a_306558]
-
ruble, iar toamna abia de-1 vindeai cu 10-30 ruble, că prețul unei vaci primăvara era 35-45 ruble, iar toamna - de 9-30 ruble, că prețul unei perechi de boi primăvara era de 100 ruble, iar toamna - nu¬mai de 45-55 ruble. La l oct. 1897 sătenii aveau mari datorii față de zemstvă: Deomid Tăutu - de 175 ruble, Măria Teutul -de 163 ruble, Iosif și Măria Formund - de 207 ruble, urmașii Mariicii Otel - de 55 ruble. La începutul sec. XX cele mai frumoase
Buzdugeni, Edineț () [Corola-website/Science/305229_a_306558]
-
era 35-45 ruble, iar toamna - de 9-30 ruble, că prețul unei perechi de boi primăvara era de 100 ruble, iar toamna - nu¬mai de 45-55 ruble. La l oct. 1897 sătenii aveau mari datorii față de zemstvă: Deomid Tăutu - de 175 ruble, Măria Teutul -de 163 ruble, Iosif și Măria Formund - de 207 ruble, urmașii Mariicii Otel - de 55 ruble. La începutul sec. XX cele mai frumoase gospodării le aveau frații Tăutu. În sat lucrau două mori de apă, care aparțineau lui
Buzdugeni, Edineț () [Corola-website/Science/305229_a_306558]
-
de 9-30 ruble, că prețul unei perechi de boi primăvara era de 100 ruble, iar toamna - nu¬mai de 45-55 ruble. La l oct. 1897 sătenii aveau mari datorii față de zemstvă: Deomid Tăutu - de 175 ruble, Măria Teutul -de 163 ruble, Iosif și Măria Formund - de 207 ruble, urmașii Mariicii Otel - de 55 ruble. La începutul sec. XX cele mai frumoase gospodării le aveau frații Tăutu. În sat lucrau două mori de apă, care aparțineau lui Filip Nesterovici și Iosif Stahurschi
Buzdugeni, Edineț () [Corola-website/Science/305229_a_306558]
-
de boi primăvara era de 100 ruble, iar toamna - nu¬mai de 45-55 ruble. La l oct. 1897 sătenii aveau mari datorii față de zemstvă: Deomid Tăutu - de 175 ruble, Măria Teutul -de 163 ruble, Iosif și Măria Formund - de 207 ruble, urmașii Mariicii Otel - de 55 ruble. La începutul sec. XX cele mai frumoase gospodării le aveau frații Tăutu. În sat lucrau două mori de apă, care aparțineau lui Filip Nesterovici și Iosif Stahurschi. David Calestru participa în fiecare an la
Buzdugeni, Edineț () [Corola-website/Science/305229_a_306558]
-
ruble, iar toamna - nu¬mai de 45-55 ruble. La l oct. 1897 sătenii aveau mari datorii față de zemstvă: Deomid Tăutu - de 175 ruble, Măria Teutul -de 163 ruble, Iosif și Măria Formund - de 207 ruble, urmașii Mariicii Otel - de 55 ruble. La începutul sec. XX cele mai frumoase gospodării le aveau frații Tăutu. În sat lucrau două mori de apă, care aparțineau lui Filip Nesterovici și Iosif Stahurschi. David Calestru participa în fiecare an la Expoziția agricolă din Edineț și la
Buzdugeni, Edineț () [Corola-website/Science/305229_a_306558]
-
rica din satul vecin, pentru care în 1903 au cumpărat podoabe și lucruri scumpe Anastasia Chisea, Gheorghe Bîrliba, Gheorghe Furtună, Gheorghe Fală, Andronia Rusu. Impozitul pentru școală era achitat regulat Astfel între anii 1901-1913 sătenii au plătit anual câte 22 ruble, deși copiii lor făceau carte în satele Burlănești și Viișoara. Reforma agrară înfăptuită de Instituția "Casa Noastră" i-a împroprietărit și pe cei cu puțin pământ din s. Buzdugeni, repartizându-le 238 ha. N-a fost prea mult acest pământ
Buzdugeni, Edineț () [Corola-website/Science/305229_a_306558]