433 matches
-
se reflectă ulterior în opera sa și este în măsură să ofere un sens mai puternic, dincolo de improbabilele rătăciri-tatonări artistice ale pictorului. Am putea spune că perioada decadento-simbolistă constituie un răgaz mai degrabă fericit lăsat pictorului. Adevărata criză legată de ruinarea rapidă a sănătății sale îl surprinde în această etapă, iar acuitatea pictorului pare să se accentueze, urmând noi linii de forță, care păstrează pe alocuri amprenta decadent-simbolistă a etapei anterioare. Într-adevăr, criza se va declanșa în 1901, când Luchian
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
program bine definit, pentru care publicase și un regulament de funcționare cu un an înainte (Salon de la Rose + Croix, règle et monitoire, E. Dentu Editeur, Paris, 1891) fabricat alături de Saint-Pol Roux și contele Antoine de la Rochefoucauld. Conform regulamentului, salonul urmărește ruinarea realismului (ruiner le réalisme), respinge pictura de factură istorică, prozaică, (e.g. Delaroche) patriotică, cu subiecte militare (e.g. Meissonier, Neuville, Detaille), reprezentările vieții contemporane fie ea publică sau privată, pitorescul, rusticul, pictura peisageră (cu excepția celei realizate à la manièrre de Poussin
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pentru schimb, extinderea circulației mărfurilor, „plămădind pas cu pas o nouă bază de forța socială: capitalul” (Zeletin, 1925/1991, p. 71); c) instituirea practicii cămătăriei, care, alături de capitalul comercial, a îndeplinit funcția de distrugere a economiei de subzistență și de ruinare a vechii clase a nobilimii. Sociologii care au urmat generației pașoptiste și îndeosebi cei ai epocii interbelice au avut de explorat o societate diferită, mult mai diferențiată, cu o plajă diversificată de urgențe - pe scurt, o societate mai problematică decât
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
începuturile capitalismului financiar, sărind peste faza liberalismului. Schimbările de natură mercantilistă au făcut breșe în societatea autarhică, după cum am văzut mai sus, cu tot cortegiul de efecte sociale, economice, psihologice neanticipate și nedezirabile ale tăvălugului transformărilor: dislocarea unor structuri patriarhale, ruinarea industriei casnice țărănești, decăderea meseriașilor urbani, al doilea servaj (neoiobăgia), politicianismul, pseudocultura etc. Era timpul unor evaluări ale procesului de modernizare cu ajutorul capitalului și instituțiilor străine. Circumstanțele erau de așa natură, că sociologii de la cumpăna secolelor nu mai erau presați
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
despre legitimarea eforturilor de modernizare a societății românești de către burghezia încă minoră (ea își clădise doar baza economică cu sprijinul burgheziei apusene), nevoită să-și asocieze suporteri puternici în „forța centrală” - „oligarhie liberală”, centralizare administrativă, birocrație și militarism, în condițiile ruinării vechii clase stăpânitoare (Zeletin, 1925/1991, p. 94 și urm.). Veriga lipsă în mecanismul social al modernizării societății românești era clasa de mijloc puternică, independentă, suportul oricărui proces de raționalizare capitalistă (Popescu, 1995, pp. 18-30). Justificările transformărilor moderne într-un
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
aflării caselor la vremea respectivă în ființă. Se observă urmele de refaceri consecutive, dar e sigur că în 1683, casele se aflau în bună stare și așa credem că s-au păstrat încă mult timp după această dată, deteriorarea și ruinarea lor producându-se către sfârșitul secolului al XIX-lea. Prin urmare, locul se preta atunci a fi corespunzător găzduirii suitei domnești și a celor care îl însoțeau, cu atât mai mult cu cât erau întrunite aici condiți favorabile și de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
tăiate pădurile în mai multe rânduri, lemnul rezultat „speculându-l /Suțu/ în folosul său, din care parte au transportat-o la Galați și aiurea”, cum ea „dorea sporirea averii sau măcar să o păstreze, dar dumnealui au întrebuințat toate mijloacele de ruinare și păgubire”. Prin contract scris, Grigore Suțu se angajase să folosească „venitul moșiei Umbrărești pentru a face o casă de piatră /cărămidă/ încăpătoare pe această moșie”, obligație neîndeplinită până la data procesului, deci între 1860-1865, durata lui, „găsindu-se pe moșie
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
angajase să folosească „venitul moșiei Umbrărești pentru a face o casă de piatră /cărămidă/ încăpătoare pe această moșie”, obligație neîndeplinită până la data procesului, deci între 1860-1865, durata lui, „găsindu-se pe moșie numai casele vechi și acestea aproape de desăvârșita lor ruinare”. Era vorba, desigur, de vechile case ale Costăcheștilor, despre care am vorbit mai sus. O eventuală ipoteză cu privire la construirea caselor de aici, în timpul stăpânirii lui Gavril Conachi, trebuie exclusă pe temeiul că, dacă s-ar fi făcut așa ceva, s-ar
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]