472 matches
-
printre ani, ca o nevăzută otravă. Otravă, care, când le făcea clipele dulci, când amare, când - vesele, când -încărcate de tristețe. El, Cap Alb, se tot întreba: de ce? Oare, de ce, toate astea, ca trase la indigo, ca ceva din afara lumii? Ruja nu-și punea, nici măcar odată, vreun pic de întrebare. Decidea. Își făcea cunoscută decizia, după care, nu mai era nici un pic de cale de întoarcere. Așa trebuia să rămână și așa rămânea: cum decisese ea. De pildă, să ne întoarcem
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
știe cum,în discuțiile flecurărești, care aveau loc, mai bine zis, niște schimburi de replici, între puținele persoane ce se aflau în grup, a venit vorba despre copii. Da. Cineva a pronunțat cuvântul copii. La care, ca lovită de dambla, Ruja a explodat. Copii? Cum, copii?! N-am zis, odată, că, de copii, nu vreau să aud? Ai zis, da. Și nu ne-am înțeles, că, așa o să rămână, pentru totdeauna? Copii, nu! Nici în gând, nici în fapt, nici, măcar
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
Bine. N-o să mai zică. Acum, gata, termină de făcut pasul acela peste prag, că, uite,încurcăm circulația celor care vor să intre, ori să iasă. Momentul tensionat a intrat în istorie. S-a repetat, cu extensie,în timpul logodnei. Atunci, Ruja, și-a și explicat,într-o măsură, atitudinea. Între vârsta de cincisprezece și douăzeci de ani, mi-am făcut de cap, după cum mi-a tunat, mie,în orice moment. După douăzeci, mi-am pus în gând să mă mărit, și
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
stabiliment de copii. Normali, însă, abandonați, de părinți nepărinți! De-atunci, și unul și altul, își trăiesc viața pe care și-au ales-o; cu durere și-o trăiesc, cu inexprimabilă, prin cuvinte, durere! Ce crudă poate fi durerea aceasta! Ruja, părelnic, și-o mai spală, cum ar spăla ploaia de vară, iarba pământului, cu droiara de copii a marelui cămin de abandonați. Pe când, el, se usucă și se tot usucă, așa cum s-ar usca un arbore, din care,încet încet
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
sfârșit, când stăteai întins între lumânări și arătai tuturor vârsta exactă. * În locul pozei de pe crucea ta am pus o oglindă din poșeta mamei și ea vine la mormânt s-aducă flori și înainte să plece își aranjează părul și se rujează în oglinjoara aia. * La-nmormîntare, când noi, familia, ne aplecam și sărutam pe rând fruntea rece a lui tata, asistența, foarte numeroasă, a fost impresionantă de câtă tandrețe și de cât de dulci erau sărutările noastre și a început să aplaude
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
cu picioarele umflate, roșii, cu șosete trei sferturi. Îmbrăcată țipător, cu rochii pline de volănașe, cu pălărioare de pai cu multe panglici și dantele, cu eșarfe lungi, vișinii sau roșii, spânzurându-i pe umeri. Fardată gros, tencuită, cu buze intens rujate în tonuri maronii. Vorbea subțire, pisicit, alintându-se parcă, cu multe interjecții și mirări din te miri ce. Venea, de obicei, la „Spicul“, unde, rezemată de perete, în dreptul câte unei măsuțe cu picior, aștepta să i se ofere câte o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
Nu știu ce i-aș țipa-n gură. Frunză verde de pe tău Să nu-mi bat-așa de rău, Poate frunza de pe baltă Să nu-mi bată niciodată. 236 Mă dusei la Bărigrad, Aflai grâu nesecerat - M-aplecai să tai mănunchiu, Tăieiu ruja soarelui Din capătul hatului; Câți drumari pe drum trecea Toți din ruja mea tăia, Trecu unul și mai mic Dar nu tăiă nici un pic. 242 {EminescuOpVI 243} 237 Țarcă, țarcă, Dacă țărcuiești a bine Vino-n casă pân-la mine, Dacă
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
-mi bat-așa de rău, Poate frunza de pe baltă Să nu-mi bată niciodată. 236 Mă dusei la Bărigrad, Aflai grâu nesecerat - M-aplecai să tai mănunchiu, Tăieiu ruja soarelui Din capătul hatului; Câți drumari pe drum trecea Toți din ruja mea tăia, Trecu unul și mai mic Dar nu tăiă nici un pic. 242 {EminescuOpVI 243} 237 Țarcă, țarcă, Dacă țărcuiești a bine Vino-n casă pân-la mine, Dacă țărcuești a rău Du-te-n vale la pârău Și te-nchină
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
de un roz-spălăcit pe deasupra. Atmosfera era nașpa. S-a deschis ușa și a intrat Sabina. Pijamale cu floricele, halat roz-spălăcit, scămoșat. S-a bucurat că mă vede, vibra toată. Era slabă, cu privirea ușor derutată. În cinstea sosirii mele se rujase, își dăduse și cu rimel. Era drăguță, dar cu ceva patetic în felul de a se purta în lume. Aveai senzația că un tribunal de pe alt tărâm o condamnase pentru veșnicie. M-a sărutat cu o patimă timidă, apoi m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
Și ce se încărcase de furtună, ca un nor negru, cînd Șichy s-a întors după fularul de cachemir. Nu-și masca indispoziția. Trosnea din dinți cum ar fi dat la ferestrău. Aș fi vrut s-o liniștesc cumva. Se rujase prea apăsat: fructă vopsită de vitrină, nedorită de cel pentru care se copsese, se înroșise. Nu s-a îndurat să urce la volan. S-a aplecat spre iarba uscată de lîngă gardul înalt și a încercat să strîngă în buchețel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
a Întooooooooors!“ Asistenții aranjau de zor hainele din mini-expoziția vestimentară de pe coridor, iar redactorii dădeau fuga În birourile lor, unde am văzut o fată care Își schimba pantofii cu toculeț gingaș cu alții cu toc cui, În timp ce o alta se ruja, se rimela și Își aranja sutienul fără măcar să-și Încetinească goana frenetică. În timp ce redactorul-șef ieșea În fuga mare din toaleta bărbaților, am aruncat o privire dincolo de el și l-am văzut pe James, cu o expresie agitată, verificând dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
totul era ca de obicei. Ochii și-i conturase cu un creion cu vârful tocit. Înspre colțuri, acolo unde se adunau ridurile, culoarea începuse să curgă. Pomeții erau tencuiți cu fond de ten, care dădea zâmbetului o înțepeneală nefirească. Buzele, rujate în grabă, lăsaseră pe vârfurile dinților urmele sângerii ale unor cuvinte spuse pe jumătate. Părul se sufoca sub culoarea roșie, evident, nu a lui. Gâtul era scurt, de parcă ar fi vrut să se ascundă, cu albeața lui cu tot, dar
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
527. AGROBAZN - S.A. BAZNA 528. AGROCOM - S.A. SIBIU 529. AGROINDUSTRIALA AURORA - S.A. AGNITA 530. AGROMIXTA DEALUL OCNEI - S.A. 531. AGROVIMED - S.A. MEDIAȘ 532. AGROZOO NOCRICH - S.A. 533. DACIA APOLD - S.A. 534. DUSER - S.A. DUMBRĂVENI 535. HAPOMEX - S.A. ȘLIMNIC 536. HARTIBACIU RUJA - S.A. RUJA 537. HORTICOLA - S.A. SIBIU 538. HORTISEM - S.A. SIBIU 539. LEGUMICOLA - S.A. MEDIAȘ 540. PISCICOLA - S.A. SIBIU 541. VITICOLA - S.A. AXENTE SEVER Județul Suceava 542. ARBUSTUM - S.A. TODIREȘTI 543. BOGDANIA - S.A. RĂDĂUȚI 544. FIBRACIS - S.A. SUCEAVA 545. LEGUME-FRUCTE - S.A.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214399_a_215728]
-
S.A. BAZNA 528. AGROCOM - S.A. SIBIU 529. AGROINDUSTRIALA AURORA - S.A. AGNITA 530. AGROMIXTA DEALUL OCNEI - S.A. 531. AGROVIMED - S.A. MEDIAȘ 532. AGROZOO NOCRICH - S.A. 533. DACIA APOLD - S.A. 534. DUSER - S.A. DUMBRĂVENI 535. HAPOMEX - S.A. ȘLIMNIC 536. HARTIBACIU RUJA - S.A. RUJA 537. HORTICOLA - S.A. SIBIU 538. HORTISEM - S.A. SIBIU 539. LEGUMICOLA - S.A. MEDIAȘ 540. PISCICOLA - S.A. SIBIU 541. VITICOLA - S.A. AXENTE SEVER Județul Suceava 542. ARBUSTUM - S.A. TODIREȘTI 543. BOGDANIA - S.A. RĂDĂUȚI 544. FIBRACIS - S.A. SUCEAVA 545. LEGUME-FRUCTE - S.A. SUCEAVA 546
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214399_a_215728]
-
527. AGROBAZN - S.A. BAZNA 528. AGROCOM - S.A. SIBIU 529. AGROINDUSTRIALA AURORA - S.A. AGNITA 530. AGROMIXTA DEALUL OCNEI - S.A. 531. AGROVIMED - S.A. MEDIAȘ 532. AGROZOO NOCRICH - S.A. 533. DACIA APOLD - S.A. 534. DUSER - S.A. DUMBRĂVENI 535. HAPOMEX - S.A. ȘLIMNIC 536. HARTIBACIU RUJA - S.A. RUJA 537. HORTICOLA - S.A. SIBIU 538. HORTISEM - S.A. SIBIU 539. LEGUMICOLA - S.A. MEDIAȘ 540. PISCICOLA - S.A. SIBIU 541. VITICOLA - S.A. AXENTE SEVER Județul Suceava 542. ARBUSTUM - S.A. TODIREȘTI 543. BOGDANIA - S.A. RĂDĂUȚI 544. FIBRACIS - S.A. SUCEAVA 545. LEGUME-FRUCTE - S.A.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/177884_a_179213]
-
S.A. BAZNA 528. AGROCOM - S.A. SIBIU 529. AGROINDUSTRIALA AURORA - S.A. AGNITA 530. AGROMIXTA DEALUL OCNEI - S.A. 531. AGROVIMED - S.A. MEDIAȘ 532. AGROZOO NOCRICH - S.A. 533. DACIA APOLD - S.A. 534. DUSER - S.A. DUMBRĂVENI 535. HAPOMEX - S.A. ȘLIMNIC 536. HARTIBACIU RUJA - S.A. RUJA 537. HORTICOLA - S.A. SIBIU 538. HORTISEM - S.A. SIBIU 539. LEGUMICOLA - S.A. MEDIAȘ 540. PISCICOLA - S.A. SIBIU 541. VITICOLA - S.A. AXENTE SEVER Județul Suceava 542. ARBUSTUM - S.A. TODIREȘTI 543. BOGDANIA - S.A. RĂDĂUȚI 544. FIBRACIS - S.A. SUCEAVA 545. LEGUME-FRUCTE - S.A. SUCEAVA 546
EUR-Lex () [Corola-website/Law/177884_a_179213]
-
scriitoarea Dominique Desanti, se fardau în mod ostentativ. La restaurant, când ieșeau la masă în oraș, în trenuri, în mașină, numai ce le vedeai că își scot pudriera cu pămătuful din pene de lebădă, că își "pudrează nasul" și își rujează buzele. Erau gesturi noi și "foarte feminine", ca și etalatul ciorapilor de mătase cu model și cu broderie sau dantelă pe margine.106" În ceea ce le privește pe domnișoare, acestea sunt puse în gardă. Părinții, speriați de tentațiile pe care
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Eugen Dorcescu, Un moment de referință, O, 1980, 34; Ungureanu, Imediata, I, 217-225; Radu Enescu, Virtuțile prozei scurte, F, 1985, 3; Mihai Ungheanu, Ion Marin Almăjan, „Întoarcerea spre asfințituri”, LCF, 1985, 32; Eugen Dorcescu, Măiestria artistică, O, 1985, 7; Alexandru Ruja, Vocea istoriei, O, 1986, 18; Artur Silvestri, Un posibil ciclu romanesc, LCF, 1989, 13; Olimpia Berca, Ion Marin Almăjan. O frescă a Banatului tradițional și modern, O, 1989, 36; Adrian Dinu Rachieru, Ion Marin Almăjan, „În afara gloriei”, „Banatul”, 1994, 5
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285261_a_286590]
-
150-155; Gino Lupi, Novecento letterario romeno, Milano, 1965-1966, 175-176; Manolescu, Metamorfozele, 118-121; Micu, „Gândirea”, 623-628; Constantin Eretescu, De vorbă cu Ștefan Baciu. „Poezia în libertate”, RL, 1990, 18; Nicolae Manolescu, Fișă pentru o biografie poetică, RL, 1990, 24, 25; Alexandru Ruja, Poezia lui Ștefan Baciu, JL, 1990, 27; Scarlat, Ist. poeziei, IV, 76-80; Negoițescu, Ist. lit., I, 339-340; I. Cremer, Ștefan Baciu poet suprarealist, L, 1991, 10; Const. Ciopraga, Memoriile „...septuagenarului tânăr”, CRC, 1991, 32; Aurel Rău, Ștefan Baciu, fără distanțe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285525_a_286854]
-
analitic de opere liteare românești. Ediția a II-a revăzută și adăugită. Coordonator Ion Pop, Cluj-Napoca, Casa Cărții de Știință, 2007. ***, Dicționar de literatură română contemporană, coordonator Dim. Păcurariu, București, Editura Univers, 1979. ***, Dicționar al scriitorilor din Banat, coordonator Alexandru Ruja, Timișoara, Editura Universității de Vest, 2005. ***, Literatura română contemporană, București, Editura Academiei, 1980. ***, Academia de Științe Sociale și Politice, Institutul de Istorie și Teorie Literară, "George Călinescu", Literatura română contemporană, I, Poezia, coordonator: Maria Bucur, București, Editura Republicii Populare Socialiste
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
40; N. Havriliuc, Petru Creția, „Luminile și umbrele sufletului”, L, 1996, 24; Gheorghe Grigurcu, Moralistul socratic, RL, 1996, 32; Alex. Ștefănescu, Exegetul norilor, RL, 1997, 3; Cristian Livescu, Petru Creția sau Hermeneutica virtuților formative ale operei, CL, 1997, 6; Alexandru Ruja, Eros și zbucium existențial, O, 1997, 10; Zaciu, Departe, 154-155; Z. Ornea, Legatul învățatului Petru Creția, RL, 1999,16; Cristian Livescu, „Testamentul unui eminescolog”, R, 1999, 5-6; Dicț. esențial, 223-226; Alex. Ștefănescu, Petru Creția, RL, 2003, 47. R.S.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286486_a_287815]
-
o încercare menită a demonstra puterile tînărului. Am întîlnit acest aspect de nenumărate ori. Un asemenea tînăr întrebat de ce a distrus fata, a răspuns că a vrut numai să-i vadă fundul și atît. Mai apoi tînăra se machează, se rujează, acestea fiind principalele sale activități pentru a avea pe cineva în pat în noaptea următoare. Tînărul ce face aceasta este pierdut pentru împărăția cerurilor, deoarece nu va practica în viața lui rugăciunea inimii, dar și tînăra este pierdută deoarece apar
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
vrut să transpună în scrierile sale întreaga complexitate a unui anumit univers, fără a stăpâni totdeauna suficient tehnicile narative. SCRIERI: Nisip, București, 1968; Lașii, București, 1971; Anotimpul făgăduinței, București, 1975. Repere bibliografice: Valeriu Cristea, Cronica debuturilor, AFT, 1968, 34; Alexandru Ruja, Alexandru Deal, „Nisip”, O, 1968, 10; Mircea Muthu, „Nisip”, ST, 1968, 11; Magdalena Popescu, „Nisip”, RL, 1968, 41; Sanda Radian, Alexandru Deal, „Lașii”, VR, 1971, 9; Ciobanu, Panoramic, 206-210; Sorin Titel, Un roman al vârstei tinere, RL, 1975, 42; Eugen
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286709_a_288038]
-
români în actualitate, Arad, 2003. Repere bibliografice: Domițian Cesereanu, „Ora plecării”, TR, 1982, 49; Gh. Bulgăr, „Scriitori tribuniști din perioada arădeană”, AST, 1983, 10; Eugen Simion, Iulian Negrilă, ST, 1985, 3; G. I. Tohăneanu, Iulian Negrilă, O, 1986, 16; Al. Ruja, „Însemnări despre scriitori”, O, 1987, 48; Ion Lungu, „Însemnări despre scriitori”, T, 1988, 1; Ion Buzași, „Însemnări despre scriitori”, ST, 1988, 4; Serafim Duicu, Din istoria presei românești, RL, 1988, 23; Vasile Popeangă, Prezențe scriitoricești în Transilvania, R, 1988, 9
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288410_a_289739]
-
1967, 7; Victor Ivanovici, „Pentru a iubi”, AFT, 1967, 22; Constantin Cubleșan, Două debuturi poetice, TR, 1967, 28; Cornel Ungureanu, „Așteptarea coralilor”, O, 1970, 7; Ilie Constantin, „Așteptarea coralilor”, RL, 1970, 26; Nicolae Țirioi, Certitudini lirice, O, 1971, 2; Al. Ruja, „Semnul de taină”, O, 1973, 15; Nicolae Prelipceanu, „Semnul de taină”, TR, 1973, 18; Al. Protopopescu, „Semnul de taină”, TMS, 1973, 9; Dorin Tudoran, „Când dragostea e pasăre cântătoare”, LCF, 1976, 38; Ion Oarcăsu, „Când dragostea e pasăre cântătoare”, TR
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290023_a_291352]