18,930 matches
-
în sat deși bunicul lui voise mai bine să îi zică Alexandru. Doar că Maria, tot Maria o chema și pe ea, nu se învoise în ruptul capului, susținea sus și tare că ea se iubise de-a binelea cu rusul ei, că acesta îi promisese că o va duce în satul lui, iar dacă nu venise după ea cu siguranță moartea îl secerase undeva prin Cehoslovacia, că de acolo primise ultima veste. Nu se mai măritase. Devenise mamă și își
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Destin_titlu_provizoriu_vol_helene_pflitsch_1392345755.html [Corola-blog/BlogPost/364101_a_365430]
-
știe limba. Șerban își iubea mult sora. De fapt le iubea pe toate cinci cu aceeași intensitate, dar Maria era preferata lui. Îi plăcea îndârjirea ei, dar mai ales a fost impresionat de felul cum și-a apărat iubirea pentru rusul ei. E drept că ar fii vrut să își refacă viața, nu i-ar fii fost cu neputință, era foarte frumoasă și pe deasupra harnică și inteligentă, ar fii găsit un bărbat bun, chiar dacă avea un copil. Dar i-a respectat
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Destin_titlu_provizoriu_vol_helene_pflitsch_1392345755.html [Corola-blog/BlogPost/364101_a_365430]
-
VI - lea va aduce cu sine perioada de înflorire a fostei mănăstiri. Faima și renumele ei s-a răspândit în toată Palestina și în toată Siria, iar monahii ei aprțineau diferitelor popoare, printre care se numărau greci, sirieni, armeni, gruzini, ruși, mult mai târziu și români precum și mulți alții. Numele multora dintre ei sunt scrise și imprimate în diferite limbi în Osuarul vechii mănăstiri, care se află în apropierea actualei mănăstiri. La sfârșitul sec. al VI - lea și începutul celui de-
ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 by http://confluente.ro/Tara_sfanta_spre_calauzirea_la_desavarsire_a_pelerinului_de_la_vechiul_testament_la_noul_legamant.html [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]
-
oara „scrisori” de o asemenea întindere... Dar, hai, gata cu „alintările” și fii atent la tastatură și la ecran... Marți dimineață a început turneul olimpic de lupte. Primul meci, cel al compatriotului nostru Ion Panait, la categoria 66 kg,cu rusul Islam Albiev,era programat la ora 10, asa ca pe la 9,30 m-am înființat în centrul de presa.Tot ce v-am rezumat într-o frază se „traduce” în trezit la ora 7,20,bărbierit, mic dejun,îmbrăcat, nu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/rio-2016-ganduri-razlete-17/ [Corola-blog/BlogPost/92551_a_93843]
-
onoare al orașului Bușteni de către primăria din localitate! Că la alte multe competiții importante, sorții nu au ținut cu Panait, intrând în concurs încă din preliminării, aceasta însemnând un meci în plus, în compania unuia dintre favoriții categoriei 66 kg, rusul Islam Albiev. Românul a pierdut prima repriză de trei minute, 1-4, dar a câștigat-o pe-a două, 1-0, părăsind salteaua cu fruntea sus! Imediat, marcat de efort, mi-a declarat că este mulțumit de nivelul arătat în condițiile în
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/rio-2016-ganduri-razlete-17/ [Corola-blog/BlogPost/92551_a_93843]
-
VRUT SĂ FIU ȚEPEȘ?, de Constantin T. Ciubotaru, publicat în Ediția nr. 570 din 23 iulie 2012. Prima dată, mi s-a spus că aveam vreo cinci ani. 1. Vindeam lapte acru pe peronul gării Verești, unde fusesem evacuat de ruși. Numai că gara a fost reocupată de nemți și frontul s-a stabilit pe linia apei Suceava. Un băiat din vecini a învățat de la ruși că laptelui i se spune Malaco și acum striga, la fel ca-n zilele trecute
CONSTANTIN T. CIUBOTARU by http://confluente.ro/articole/constantin_t._ciubotaru/canal [Corola-blog/BlogPost/354955_a_356284]
-
vreo cinci ani. 1. Vindeam lapte acru pe peronul gării Verești, unde fusesem evacuat de ruși. Numai că gara a fost reocupată de nemți și frontul s-a stabilit pe linia apei Suceava. Un băiat din vecini a învățat de la ruși că laptelui i se spune Malaco și acum striga, la fel ca-n zilele trecute: - Davai malaco de la io! A primit un glonte fascisat în cotul stîng și atunci eu cică aș fi spus că „Tare l-aș trage în
CONSTANTIN T. CIUBOTARU by http://confluente.ro/articole/constantin_t._ciubotaru/canal [Corola-blog/BlogPost/354955_a_356284]
-
Tare l-aș trage în țeapă pe Frițul ăla”! Peste ani, la Facultate am completat: „Noi suntem din țara lui „Iartă, bre !” Nu știam ce motiv să invoc. Am zis: Beethoven! Și nu l-am mai tras în țeapă. 2. Rușii i-au alungat pe nemți. Eu am fost fericitul dintre cei trei frați care a primit în dar un berbecuț, care avea cornițe. L-am legat cu o sfoară și-l pășteam printre linii. S-a oprit un tren din
CONSTANTIN T. CIUBOTARU by http://confluente.ro/articole/constantin_t._ciubotaru/canal [Corola-blog/BlogPost/354955_a_356284]
-
printre linii. S-a oprit un tren din care au coborât niște uzbeci cu ... Citește mai mult Prima dată, mi s-a spus că aveam vreo cinci ani.1. Vindeam lapte acru pe peronul gării Verești, unde fusesem evacuat de ruși. Numai că gara a fost reocupată de nemți și frontul s-a stabilit pe linia apei Suceava. Un băiat din vecini a învățat de la ruși că laptelui i se spune Malaco și acum striga, la fel ca-n zilele trecute
CONSTANTIN T. CIUBOTARU by http://confluente.ro/articole/constantin_t._ciubotaru/canal [Corola-blog/BlogPost/354955_a_356284]
-
vreo cinci ani.1. Vindeam lapte acru pe peronul gării Verești, unde fusesem evacuat de ruși. Numai că gara a fost reocupată de nemți și frontul s-a stabilit pe linia apei Suceava. Un băiat din vecini a învățat de la ruși că laptelui i se spune Malaco și acum striga, la fel ca-n zilele trecute:- Davai malaco de la io!A primit un glonte fascisat în cotul stîng și atunci eu cică aș fi spus că „Tare l-aș trage în
CONSTANTIN T. CIUBOTARU by http://confluente.ro/articole/constantin_t._ciubotaru/canal [Corola-blog/BlogPost/354955_a_356284]
-
Tare l-aș trage în țeapă pe Frițul ăla”! Peste ani, la Facultate am completat:„Noi suntem din țara lui „Iartă, bre !” Nu știam ce motiv să invoc. Am zis: Beethoven! Și nu l-am mai tras în țeapă.2. Rușii i-au alungat pe nemți. Eu am fost fericitul dintre cei trei frați care a primit în dar un berbecuț, care avea cornițe. L-am legat cu o sfoară și-l pășteam printre linii. S-a oprit un tren din
CONSTANTIN T. CIUBOTARU by http://confluente.ro/articole/constantin_t._ciubotaru/canal [Corola-blog/BlogPost/354955_a_356284]
-
Safta infirmă. Nemții sau spaniolii. 8. Va diminua Chină valoarea yuanului? FT - DA. Lelea Safta confirmă. Câștiga cine este puternic economic și are moneda slabă. 9. Vor concura atleții ruși la Olimpiada din 2016 ? FT - DA. Lelea Safta infirmă, daca rușii nu-și respectă angajamentele față de cazurile de dopaj. 10. Se va prăbuși vânzarea mașinilor diesel în Europa? FT - DA. Lelea Safta infirmă. Vor scădea, dar nu va fi o prăbușire. 11. Petrolul va depăși 50 de dolari barilul la finalul
TABLETA DE WEEKEND (143): FRISOANE DE PRIMĂVARĂ de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 by http://confluente.ro/sergiu_gabureac_1456845050.html [Corola-blog/BlogPost/373345_a_374674]
-
ungurii hortyști, după ce în 1940 Transilvania a revenit Ungariei, iar alți circa 250.000 de evrei au fost desprinși de România, odată cu cotropirea Basarabiei și Bucovinei de Nord de către Uniunea Sovietică. Evrei au murit în război, ca și români, sau ruși sau germani, mai ales că se străduiau din răsputeri să se implice în acest război, în defavoarea românilor. Miza jocului lui Moses Rosen a ieșit curând la ivelă. Banii! În iunie 1991, în Kneset, parlamentul israelian, s-a propus să se
DOSARELE SECRETE AL ISTORIEI ROMANIEI CAP. 10 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Dosarele_secrete_al_istoriei_romaniei_cap_10.html [Corola-blog/BlogPost/348258_a_349587]
-
Minciuna este la ea acasă. Teritoriul României în timpul celui de-al doilea război mondial nu conținea Transilvania, ea aparținând din 1940 Ungariei hortiste. Războiul României împotriva Rusiei nu era unul împotriva evreilor, ci avea ca miză deținerea Basarabiei, răpită de către ruși tot în 1940, iar deportările evreiești din Ucraina vizau o populație ostilă armatei și administrației românești. Nu vom insista asupra acestei conspirații sioniste de culpabilizare a poporului român, vrem însă să amintim că principalul substrat al acesteia are două filoane
DOSARELE SECRETE AL ISTORIEI ROMANIEI CAP. 10 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Dosarele_secrete_al_istoriei_romaniei_cap_10.html [Corola-blog/BlogPost/348258_a_349587]
-
Și pe urmă ne pare rau și regretam, dar cei morți ar fi vrut să trăiască, căci dacă ești mort, ești mort. Retorica te dărâma la TV în fiecare seară, depinde la ce TV te uiți și cu cine tine. Ruși, americani, turci și alții care în fond îi susțin pe teroriști, toți lupta contra teroriștilor, bine că chinezii implicați și ei, sunt comuniști nu teroriști. Care teroriști? Nimeni nu înțelege nimic. În afară de teroriști IS care nu au creier, deci nu
DRAGI PĂMÂNTENI, A TRECUT ŞI 2016 ! de VIOREL BAETU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 by http://confluente.ro/viorel_baetu_1483179080.html [Corola-blog/BlogPost/379954_a_381283]
-
în Republică Populară Română, la 11 ani după terminarea celui de Al doilea război mondial și la 8 ani dupa abdicarea forțată a regelui și schimbarea formei de guvernământ din monarhie în republică, printr-o lovitură de stat dată de ruși care au ocupat țară cu tancurile sovietelor, mă simt mințit, frustrat și înșelat de 57 de ani, dintre care 34 de ani petrecuți în cel mai mizerabil stat polițienesc, bolșevic și comunist, până la revoluția din ’89, după care am parcurs
DESPRE GLOBALIZAREA ROMANIEI SI PERICOLUL ISLAMIZARII EUROPEI. IN CE EUROPA TRAIM de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 950 din 07 august 2013 by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_i_fragment_constantin_milea_sandu_1375872046.html [Corola-blog/BlogPost/360385_a_361714]
-
PIM, Iași, 2015. 2016. În mrejele vieții. Roman "feisbucist-internautic" - Editura StudIS, Iași. O pagină literară cu titlul O CARTE PENTRU TINE, pe rețeaua de socializare FACEBOOK. Apariții televizate - 5 A TRADUS și publicat, poezie: din rusă în română, a poetului rus Arkadii Ciujoi, «Noaptea adâncă» («Глухая ночь»), editată în 2013, la editura RAFET, Râmnicu Sărat. din română în rusă, a poetului roman Constantin Marafet, «Полумрак розы» («Penumbra trandafirului») - Editura MISTO, Cernăuți, Ucraina, 2014. E.Evtușenco. Poeme de dragoste. Ediție bilingvă, ruso-română
NINA GONTA. NOTĂ BIOBIBLIOGRAFICĂ de NINA GONŢA în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 by http://confluente.ro/Nina_Gon%C5%A3a.html [Corola-blog/BlogPost/340287_a_341616]
-
în vara anului 1944 numai 11 ani și câteva luni, și trecusem în clasa a V- a primară la școala din comună. Propaganda curentă, dinainte de întoarcerea armelor împotriva nemților era destul de subiectivă și de prăpăstioasă în ceea ce-i privește pe ruși. Considerați, în deobște, bolșevici și atei, rapaci, sălbatici și violatori, mai toată lumea era înspăimântată de ce se va întâmpla odată cu venirea lor peste satele și orașele țării. Printre cei mai neinstruiți și creduli, se acreditase și bănuiala că sunt, unii dintre
AMINTIRI DESPRE STAŢIONAREA TEMPORALĂ ATRUPELOR RUSEŞTI, ÎN COMUNA COSTEŞTI-VÂLCEA, ÎN TIMPUL ÎNAINTĂRII LOR SPRE APUS, DUPĂ 23 AUGUST 1944 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_stationarea_temporala_atrupelor_rusesti_in_comuna_costesti_valcea_in_timpul_inaintarii_lor_spre_apus_dupa_23_august_1944.html [Corola-blog/BlogPost/348142_a_349471]
-
și aiurea, la abuzuri și abateri de la disciplina de care făceau paradă. În scurtul răstimp de când se schimbase soarta războiului, iar noi deveniserăm aliați cu dușmanii de ieri, au fost luate măsuri pentru a se retușa imaginea aceasta sumbră despre ruși. Am făcut abstracție de această imagine care circula ca produs folcloric despre ,,eliberatorii” noștri, nu atât din spirit de bravadă și curaj, cât mai repede din curiozitate, amestecată cu credulitate și împrudență, intrând printre ei. Eram curios să-i văd
AMINTIRI DESPRE STAŢIONAREA TEMPORALĂ ATRUPELOR RUSEŞTI, ÎN COMUNA COSTEŞTI-VÂLCEA, ÎN TIMPUL ÎNAINTĂRII LOR SPRE APUS, DUPĂ 23 AUGUST 1944 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_stationarea_temporala_atrupelor_rusesti_in_comuna_costesti_valcea_in_timpul_inaintarii_lor_spre_apus_dupa_23_august_1944.html [Corola-blog/BlogPost/348142_a_349471]
-
la dispoziție niște dicționare ruso-române, cuprinzând vocabularul uzual, de strictă necesitate și cu o serie de sintagme, expresii și locuțiuni, cu ajutorul cărora să se poată descurca. Am avut prilejul să constat lucrul acesta pe viu, când am intrat printre câțiva ruși staționați în livada lui nenea Pamfil. Cel cu care am reușit să încheg puțină conversație a scos din raniță un mic dicționar, încercând să-i simtă cât de cât sprijinul. Mai eficiente au fost însă, tot semnele limbajului mut, gesturile
AMINTIRI DESPRE STAŢIONAREA TEMPORALĂ ATRUPELOR RUSEŞTI, ÎN COMUNA COSTEŞTI-VÂLCEA, ÎN TIMPUL ÎNAINTĂRII LOR SPRE APUS, DUPĂ 23 AUGUST 1944 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_stationarea_temporala_atrupelor_rusesti_in_comuna_costesti_valcea_in_timpul_inaintarii_lor_spre_apus_dupa_23_august_1944.html [Corola-blog/BlogPost/348142_a_349471]
-
livada lui nenea Pamfil. Cel cu care am reușit să încheg puțină conversație a scos din raniță un mic dicționar, încercând să-i simtă cât de cât sprijinul. Mai eficiente au fost însă, tot semnele limbajului mut, gesturile și mimica, rusul cerându-mi: pila-pila, însoțind cuvintele rusești de un semn cu mâna, care a fost perceput de mine ca un du-te - vino, însemnând rezultatul acțiunii de pilit fier sau lemn. M-am repezit acasă și i-am adus o pilă
AMINTIRI DESPRE STAŢIONAREA TEMPORALĂ ATRUPELOR RUSEŞTI, ÎN COMUNA COSTEŞTI-VÂLCEA, ÎN TIMPUL ÎNAINTĂRII LOR SPRE APUS, DUPĂ 23 AUGUST 1944 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_stationarea_temporala_atrupelor_rusesti_in_comuna_costesti_valcea_in_timpul_inaintarii_lor_spre_apus_dupa_23_august_1944.html [Corola-blog/BlogPost/348142_a_349471]
-
uitat cu o privire sfidătoare la icoană, s-a strâmbat și a scuipat a greață și dezgust într-acolo. Demonstra prin gestul său că avusese efect educația ateistă imprimată de tătucul Stalin supușilor săi. Dar, cea mai bună dovadă că rușii nu degeaba erau vestiți ca mari bețivani, aveam să o constatăm și noi, locuitorii comunei vâlcene Costești, tot pe viu. Se știe că și aici, ca în orice altă zonă colinară și de deal se face țuică de prună de
AMINTIRI DESPRE STAŢIONAREA TEMPORALĂ ATRUPELOR RUSEŞTI, ÎN COMUNA COSTEŞTI-VÂLCEA, ÎN TIMPUL ÎNAINTĂRII LOR SPRE APUS, DUPĂ 23 AUGUST 1944 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_stationarea_temporala_atrupelor_rusesti_in_comuna_costesti_valcea_in_timpul_inaintarii_lor_spre_apus_dupa_23_august_1944.html [Corola-blog/BlogPost/348142_a_349471]
-
că și aici, ca în orice altă zonă colinară și de deal se face țuică de prună de cea mai bună calitate și tărie, iar tot omul gospodar ține în magazie sau chelar câte un butoiaș cu astfel de licoare. Rușii noștri ,,eliberatori” - vorba vine -, numai ce au descins în comuna noastră, că au și început să mișune prin curțile și gospodăriile localnicilor, obligându-i să le dea alimente și băutură. Mai toți oamenii, de frică, dar și din bun simț
AMINTIRI DESPRE STAŢIONAREA TEMPORALĂ ATRUPELOR RUSEŞTI, ÎN COMUNA COSTEŞTI-VÂLCEA, ÎN TIMPUL ÎNAINTĂRII LOR SPRE APUS, DUPĂ 23 AUGUST 1944 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_stationarea_temporala_atrupelor_rusesti_in_comuna_costesti_valcea_in_timpul_inaintarii_lor_spre_apus_dupa_23_august_1944.html [Corola-blog/BlogPost/348142_a_349471]
-
unul, vecin cu cimitirul comunal, în satul Ferigile, poreclit Codiță ( nume dat în glumă și cimitirului. Când vreun șoltic urează neprietenilor „-Vedea-te-aș la Codiță!” se știe ce sentimente nutrește fată de acesta), a făcut imprudeța să refuze pe niște ostași ruși care pătruseseră în curtea sa, cerându-i băutură, deși erau deja beți. Refuzul acestuia li s-a părut obrăznicie, unul dintre ei a scos pistolul și a tras în plin, nimerind pe nenea Mitu lu` Codiță în picior. N-a
AMINTIRI DESPRE STAŢIONAREA TEMPORALĂ ATRUPELOR RUSEŞTI, ÎN COMUNA COSTEŞTI-VÂLCEA, ÎN TIMPUL ÎNAINTĂRII LOR SPRE APUS, DUPĂ 23 AUGUST 1944 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_stationarea_temporala_atrupelor_rusesti_in_comuna_costesti_valcea_in_timpul_inaintarii_lor_spre_apus_dupa_23_august_1944.html [Corola-blog/BlogPost/348142_a_349471]
-
coborârea în această ascunzătoare improvizată ad-hoc a fost mascat oarecum ingenios de mama cu un preș, deasupra căruia am tras una din mașinile de confecționat frânghii, rămasă de la răposatul nostru tată, care fusese meșter frânghier calificat. În felul acesta, atenția rușilor care s-au perindat în acele zile de groază prin curtea și gospodăria noastră, a fost distrasă: cercetau cu interes mașina, fără să bănuiască de ce sub ea era un preș, care acopereea intrare în micuța noastră ascunzătoare. Preț de o
AMINTIRI DESPRE STAŢIONAREA TEMPORALĂ ATRUPELOR RUSEŞTI, ÎN COMUNA COSTEŞTI-VÂLCEA, ÎN TIMPUL ÎNAINTĂRII LOR SPRE APUS, DUPĂ 23 AUGUST 1944 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_stationarea_temporala_atrupelor_rusesti_in_comuna_costesti_valcea_in_timpul_inaintarii_lor_spre_apus_dupa_23_august_1944.html [Corola-blog/BlogPost/348142_a_349471]