963 matches
-
imașuri. Trebuiau ocolite cazărmile rusești și orice aglomerație urbană. Dacă aveai ghinionul să Întâlnești o patrulă rusească, aveai toate șansele să sfârșești În Siberia. Și a mers bietul Simion pe jos, ajungând după multe peripeții la Toplița În zi de Rusalii. Cu vântul răscolindu-i părul de pe capul În care parcă se cuibăriseră moliile, cu fața arsă de soare și neras câteva luni, cu haine din care mai rămăseseră doar zdrențe, urca prin Pietrar pe unde prelucanii mergeau la biserică În
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
printre copaci. Da, cine o fi trențărosul acesta care urcă Pietrarul așa de abătut? Era un glas de bărbat care Îi ajunse la urechi. Îl recunoscu, era tatăl lui care mergea cu mama sa la biserică, gătiți frumos ca de Rusalii. Bună ziua! li se adresă sfios străinul. Glasul lui parcă venea de pe altă lume. Îi privi cu blândețe și zâmbi. Badea Ionuț și lelea Ioana se uitau unul la celălalt, după ce străinul le răspunse la binețe. Deși erau parcă nedumeriți, dădură
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
nu-ți imagina că tu vei putea scăpa vreodată de ea. Vreau să știu ce faci. Și nu-ți închipui că te vei putea ascunde vreodată de mine, eu sunt umbra ta. Cred că voi veni să te vizitez de Rusalii. Cineva m-a provocat și, după cum știi, nu pot rezista provocărilor.) Multă lume ți-ar trimite drăgăstoase salutări dac-ar ști că-ți scriu dar, desigur, nu-i vorba de dragoste, ci de o curiozitate insolentă. Puțini oameni sunt vrednici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
începe să devină mai suportabilă, iar lumina înțelegerii dă să mijească. Mai am atâtea să-ți spun! Foarte bine, atunci șterge-o! Cred c-am să vin să-ți fac o vizită la casa ta de la mare, o să vin de Rusalii dac-o fi vreme bună, și-o să ne îmbătăm iar... La revedere, Peregrine, îmi pare rău de Irlanda. — Ești beat criță. Dă-o naibii! Când ieșeam pe ușă, l-am auzit bombănind: „Așa de curat, afurisit de curat!“, în timp ce capul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
loc ciudat! — Perry! — Aș prefera să-mi spui „Peregrine“. De câte ori ți-am repetat lucrul ăsta? De o mie de ori! — Ce naiba cauți aici? Auzi ce mă întreabă, ce naiba caut aici? Mi-ai făcut o invitație și am acceptat-o. De Rusalii, nu-ți aduci aminte? Am făcut un drum foarte lung și obositor. Pe tot parcursul ultimei sute de mile, m-am așteptat la brațe deschise și strigăte de bucurie. Vedeam acum automobilul alb Alfa Romeo al lui Peregrine parcat pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
era cămașa, era pusă în gât, și în vreo două săptămâni, că pădurarul, bătrânul, cunoștea frunzele și plantele, s-a vindecat... Încă trăiește și acum, da’-i bolnav și el. Confruntarea asta când a avut loc? Asta în ’51, pe la Rusalii. Din cauză că era aprovizionarea tot mai grea, că era tot plin de armată acolo... Și când am mers eram urmăriți... Când am mers de la Glod am mers pe un câmp, și când să intrăm sus în pădure am auzit câine lătrând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
va veni cineva și îi va salva. „.. Las’ că vin ei... americanii..!”, flutura pe buzele multora. Realitatea era... că eram abandonați sub ocupație rusească și comunistă. A intervenit și seceta... Ce vară fierbinte... vara lui 1946!.. De la Paști și până la Rusalii, o dată s-a îndurat Cerul să zvârle câțiva stropi, și de atunci vremea se chinuia și se zbuciuma zile și nopți întregi, dar degeaba... Văzduhul rămânea mai departe încremenit. Soare fierbinte.. nici o adiere de vânt, nici o fărâmă de nor.. Luna
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
până ce, din tot scheletul lui care voia să susțină un arbore falnic nu va rămâne - nu peste mult - decât scoarța, curând doborâtă de vreun vânt. Dar și micile rămurele, rupte fie doar pentru a Împodobi ușa ori poarta cuiva la Rusalii, vor văduvi „recolta“ de flori de la anul. Comercianții de flori de tei Își cunosc bine - câtă relativitate conține acest cuvânt! - meseria: Nu odată acele ramuri, sortite despuierii de flori la umbră - ceva de genul pe care Biblia Îl oprește, a
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
care nu numai ficțiunea lui I. L. Caragiale, ci și decorurile teatrale ale lui Lucian Pintilie sunt un model. În ultimă instanță, cartea este o pledoarie contra izolării confortabile a artistului, dincolo de furtunile istoriei. Memorialul deportărilor în Bărăgan din anii ’50 - Rusalii ’51. Fragmente din deportarea în Bărăgan (în colaborare cu Viorel Marineasa, 1994), Deportarea în Bărăgan (în colaborare cu Viorel Marineasa și Valentin Sămânță, 1996) -, însemnările despre „anii din urmă” sau despre „strada depozitului”, anatomia „Valahiei de mucava”, ca și studiile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290561_a_291890]
-
interbelică din Tentația Orientului ș.a. sunt tot atâtea capitole ale unui fals tratat de patologie culturală zonală, în redactarea căruia prozatorul s-a implicat de la debut. SCRIERI: Povestiri cu strada depozitului, București, 1985; Însemnare despre anii din urmă, București, 1989; Rusalii ’51. Fragmente din deportarea în Bărăgan (în colaborare cu Viorel Marineasa), București, 1994; Deportarea în Bărăgan (în colaborare cu Viorel Marineasa și Valentin Sămânță), Timișoara, 1996; Valahia de mucava, Timișoara, 1996; Decembrie, ora 10, București, 1997; Între hanger și sofa
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290561_a_291890]
-
1996, 7; Andrei Bodiu, Un moralist de sfârșit de secol, VTRA, 1996, 5; Mihai Dragolea, Încercări epice în anii din urmă, VTRA, 1996, 5; Adrian Popescu, Un jurnal moral, ST, 1996, 7-8; George Buteanu, Jurnale, „Dilema”, 1996, 178; Nae Antonescu, „Rusalii ’51”, VTRA, 1996, 10; Gheorghe Grigurcu, Conștiința Timișoarei, RL, 1996, 46; Berca, Dicț. scriit. bănățeni, 171-174; Perian, Scriitori, 198-204; Mircea Mihăieș, Tratat de disperare, O, 1997, 6; Daniel Cristea-Enache, Căldură mare, ALA, 1997, 327; Ioan Stanomir, Infernul cotidian, LCF, 1997
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290561_a_291890]
-
primit „permisiunea Măritei Camere Regale”, ei vindeau, „contra taxei sau arenzii, vin cașer, bere și pălincă” <endnote id=" (124, p. 448)"/>. Evreii din Arad se plângeau autorităților locale În 1754 că În prea multe zile de sărbători creștine (Paște, Crăciun, Rusalii, duminici ș.a.) nu au voie să fiarbă palincă <endnote id="(124, p. 12)"/>. În 1742, un călător grec, M.A. Katsaitis, În trecere prin Galați, descria case joase, acoperite cu șindrilă, În care „locuiesc mulți evrei care vând rachiu, vin
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
la sfârșitul textului apocrif Isus cedează rugăminților Sfintei Maria și admite ca - la a doua sa venire - păcătoșii creștini să se mute În Rai, dar numai „de la Învierea mea din ziua de Paști până la duminica mare, duminica a toți sfinții [= Rusalii]” ; „după aceea iară să mergă În muncă [= În Iad]” <endnote id="(9, p. 268)"/>. Față de acest text religios (fie el și apocrif), credințele populare sunt ceva mai blânde. Se crede că, din fuiorul de cânepă pus de femei pe crucea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Francisc credința a înviat a doua oară. Logodiți cu „Domnița Sărăcie” Francisc și frații săi locuiau pe lângă biserici și mănăstiri părăsite, muncind pe câmpii, alături de țărani, îngrijind leproșii și cerșind pomană. Ei se întâlneau de două ori pe an: de Rusalii și pe 29 septembrie, de sărbătoarea Sfântului Mihail Arhanghelul, pentru a mărturisi experiențele de misiune și pentru o mai bună observare a Regulei. Frații minori frecventau parohiile și bisericile vecine pentru pietatea vieții liturgice, ca de exemplu Porțiuncula, unde Sfântul
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Ministru general era ales la 6 ani, cel provincial la 4 ani, iar conducerea conventului este aleasă de câte ori este cazul. Formarea se realizează în institutele de probandat, noviciat și profesat. Autoritatea ordinului o exercită Capitolul General, care se desfășoară de Rusalii. Sfântul Francisc a dictat la Porțiuncula, înainte de a muri, scopurile fundamentale ale programului de viață franciscan: iubire mutuală, respect pentru sărăcie și fidelitate față de Biserică. Caracteristicile generale ale apostolatului franciscanilor minori constau în disponibilitate și deschidere către toți ceilalți oameni
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
după cum s-a înțeles, în limba română și slavono-rusă. În 1882 Candela a apărut în fiecare lună, în total 300 de pagini de carte, referitoare la probleme specifice: misiunea preotului, taina sfântului botez, despre luminarea poporului, predici pentru duminica de după Rusalii, pentru proorocul Ilie, de ziua Nașterii Maicii Domnului, cronici despre sfințirea Bisericii noi din Baniza pe Ceremuș etc. Următoarele pagini, aproape 700 în 1883, au referire la Catacombele romane, la mersul culturii teologice și clericale în Bucovina, cuvântări în diferite
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
sărută banul ce-l dă la discos*, tot așa și lumina ce o aduce la sfînta biserică, crezînd că numai atunci este primită jertfa lui (adică a dat-o din toată inima). La cele trei sărbători mari, Crăciun, Paști și Rusalii, să te speli cu apă după bani și vei fi bănos. Copilul care se naște avînd pete pe ochi arată că mamă-sa, cînd îl purta în pîntece, s-a culcat într-un loc unde erau îngropați bani. Cînd vezi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
taie și să puie la cap carnea lui încă caldă - și-i trece durerea. Să nu zvîrli dalta din tindă în gura podului, că te apucă dureri în creștetul capului. Cînd te doare capul și te afumi cu pelin de la Rusalii [a cincizecea zi de la înviere], îți trece. Vineri dimineață, pînă în răsăritul de soare, dacă te vei spăla pe cap în vale, îți trec durerile de cap. Să nu bați cu papucul pe copii, că-i rău de durere de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cîrpă, apoi acea cîrpă se leagă de coarnele boilor care grăpează. Acea să mînță se păstrează, fiind bună de desfăcut de urît și junghi. De la Paști pînă la înălțarea Domnului nu se meliță cînepă, fiindcă ar fi păcat. Cîntec La Rusalii, cînd se sfințește apa, fetele beau apă sfințită din țingălăul* bisericii, ca să poată hori (cînta bine). Cîrcăiac Cînd te-o mușca cîrcăiacul* (patruzeci de-picioare), să te dea în scîrci* patruzeci de oameni, dacă vrei să nu mori. Cînd te
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
aramă. Flacăra nu e caldă, dar comoara „arde“ și pe ză padă. Pe cît de înaltă e flăcăra, pe atît de adîncă e comoara. (Gh.F.C.) La Homorod era o peșteră unde fusese îngropată o comoară păzită de o zînă. De Rusalii, poarta peșterii se deschidea pentru două ore. într-o zi au venit trei cavaleri cu saci și i-au cerut unui cioban să le țină caii. El a refuzat. Apoi i a văzut plecînd cu sacii plini de aur. (Gh.F.C.
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ce calcă pe acel loc i se moaie un picior ori o mînă. Săptămîna după Dumineca Mare nu se lucrează, spre a fi scutiți de dînsele. Mai ales se feresc oamenii de lucru luni după-amiază în ziua a opta după Rusalii, căci atunci ielele (frumușelele) ar strica pe om. Cine a văzut ielele făcînd hore noaptea prin poieni și cîntînd, dacă o va spune, amuțește. Dacă te strigă cineva noaptea să ieși afară, să nu ieși, că te pocesc ielele. Ielele
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
șoimane, șoimărițe, dînsele sau ale sfinte. Sînt trei sau nouă: dansează și cîntă pe arie, îmbrăcate în alb. Se scaldă în izvoare și bîntuie prin pă duri. Ciobanii se drăgostesc cu ele, dar dacă le mînie îi pocesc. (Gh.F.C.) De rusalii sau de iele te aperi cu usturoi și pelin. (Gh.F.C.) Inel E bine să ții inel, în dește, că, cînd blăstămi, se lipește de el. Dacă pierde unul din însurăței inelul de cununie sau dacă se frînge el, apoi se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nasc din pricină că copiii pun mîna, cînd se joacă cu găinile, pe la dos. Femeile, cînd caută găinile de ouă, se umplu pe mînă și apoi pun mîna pe copii. Ele se tămă duiesc cu oblojele* de culcuș de vacă. Pelin înspre Rusalii, sara, trebuie să pui pelin sub cap; altfel rusa liile descopăr casa și te iau. în ziua de Rusalii se pune pelin verde prin casă, ca să piară purecii. în ziua de Rusalii se pune la brîu pelin și-l poartă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
umplu pe mînă și apoi pun mîna pe copii. Ele se tămă duiesc cu oblojele* de culcuș de vacă. Pelin înspre Rusalii, sara, trebuie să pui pelin sub cap; altfel rusa liile descopăr casa și te iau. în ziua de Rusalii se pune pelin verde prin casă, ca să piară purecii. în ziua de Rusalii se pune la brîu pelin și-l poartă toată ziua, iar noaptea se pune la cap și n așternut. în ziua de Rusalii se pune pelin la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cu oblojele* de culcuș de vacă. Pelin înspre Rusalii, sara, trebuie să pui pelin sub cap; altfel rusa liile descopăr casa și te iau. în ziua de Rusalii se pune pelin verde prin casă, ca să piară purecii. în ziua de Rusalii se pune la brîu pelin și-l poartă toată ziua, iar noaptea se pune la cap și n așternut. în ziua de Rusalii se pune pelin la brîu, ca să nu-i ia din căluș [să nu aibă amețeli]. Pelinul strîns
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]