469 matches
-
fosta provincie a Imperiului Habsburgic care a existat între 1717 și 1778. Provincia a fost localizată în regiunea Banat din prezent, regiune întinsa de la nord spre sud, între lunca Mureșului și Dunăre. Spre est Banatul se întinde până la munții Poiana Rusca. Potrivit unui raport din 21 noiembrie 1716, înaintat Camerei Aulice, înainte de cucerirea habsburgică Banatul otoman era împărțit în 12 districte: Timișoara, Lipova, Făget, Caransebeș, Lugoj, Orșova, Palanca Nouă, Panciova, Vârșeț, Ciacova, Becicherecu Mare-Bečej și Cenad. Concomitent cu desfășurarea luptelor pentru
Banatul Timișoarei () [Corola-website/Science/302205_a_303534]
-
și calcare, respectiv Munții Metaliferi și Munții Vlădeasa din roci eruptive. Relieful carstic este bine reprezentat în Munții Apuseni unde peșteri așa cum ar fi Urșilor, Scărișoara și Vântului reprezintă monumente ale naturii. Grupul de mijloc al Carpaților Occidentali, Munții Poiana Ruscă, având altitudinea maximă în Munții Poiana Ruscăi, Vârful Padeș cu 1374 m, sunt alcătuiți din șisturi cristaline. În cadrul grupului sudic al Munților Banatului se pot diferenția Munții Semenic, Munții Almăjului, Munții Locvei și Munții Dognecei alcătuiți din șisturi cristaline, respectiv
Carpații Occidentali Românești () [Corola-website/Science/304634_a_305963]
-
unei regiuni din Dacia. Făcea parte din sistemul de fortificații al cetății Sarmizegetusa, care era centrul politic al statului dac. Se afla în zona cunoscută ca „Porțile de fier ale Transilvaniei”, o trecătoare naturală între Munții Țarcului și Munții Poiana Ruscă, care leagă Banatul de Țara Hațegului. Astfel, zona era una dintre puținele variante pe care o armată invadatoare ar fi putut să le aleagă pentru a pătrunde în Transilvania și mai apoi către cetatea Sarmizegetusa. Numele este atestat de Dio
Tapae () [Corola-website/Science/303547_a_304876]
-
rostirea onomatopeică, la ultimul cuvânt, este scutit de servituțile jocului, eliminat, sau devine conducător, "căpitan". Vasile Lovinescu, urmărind câteva cimilituri la Creangă, citează o "frământare de limbă" din propria-i copilărie, mai amintind de acel logos-spermatikos: "Uni, / Doni, / Trini, / Pani, / Rusca, / Busca, / Godi, / Mani, / Pisirichi, / Pichi!" Cu ultima șfichiuire de cuvânt, parcă dintr-o limbă păsărească, a îngerilor, copil numit iese din cerc, din ciclul devenirii. Copiii spun cimilituri din gura cărora Scriptura zice că se rostește înțelepciunea. Puerilitatea întinde un
Vasile Georgescu Paleolog () [Corola-website/Science/304134_a_305463]
-
este situată la sud-est de satul Românești din județul Timiș în versantul stâng al Văii Fărășești, munții Poiana Rusca. Este renumită pentru acustică deosebită și concertele ținute în ea. Face parte din categoria peșterilor mijlocii, cu dezvoltarea totală de 1.450 m, dispusă orizontal pe 3 nivele. Intrarea principala este orientată spre N-NV, este lata de 9,5
Peștera Românești () [Corola-website/Science/304340_a_305669]
-
în Republica Populară Română. Cu acest volum și cu odele publicate în presă, a devenit unul dintre cei mai reprezentativi poeți ai realismului socialist (denumit proletcultism) și poate cel mai de succes poet al vremii. Este autorul baladelor „Lazăr de la Rusca” (1949) și „Minerii din Maramureș”, ce proslăveau „martirii comuniști și munca eroică a clasei muncitoare”. Ulterior, poezia sa a evoluat spre neomodernism. În anii ’80, atitudinea lui s-a radicalizat, ajungând în ultimii doi ani dizident pe față al regimului
Dan Deșliu () [Corola-website/Science/311932_a_313261]
-
Leșnic, Mintia, Muncelu Mare, Muncelu Mic, Runcu Mic și Vețel (reședința). Teritoriul comunei Vețel are o suprafață de 11.389 hectare și este situată în partea central-vestică a județului Hunedoara, în zona de culoar a Mureșului și a Munților Poiana Ruscă. Se învecinează în nord cu comuna Ilia, Brănișca și Șoimuș. Limita dintre acestea fiind constituită de râul Mureș. La est și sud- est se învecinează cu, comunele Pestișul Mic, Cârjiți și municipiul Deva. La sud limita este marcată de comuna
Comuna Vețel, Hunedoara () [Corola-website/Science/310563_a_311892]
-
Sistemul rural Vețel include doua subsisteme habitaționale caracterizate de așezarea specifică a acestui teritoriu. Subsistemul de culoar al Mureșului unde se includ axial satele Mintia, Vețel si Leșnic și marginal satele Bretelin și Herepeia, apoi urmat de subsistemul Munții Poiana Ruscă în care se includ satele Muncelu Mic, Muncelu Mare, Runcu Mic și Boia Bârzii. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Vețel se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea
Comuna Vețel, Hunedoara () [Corola-website/Science/310563_a_311892]
-
vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (86,07%), dar există și minorități de penticostali (3,9%), romano-catolici (3,69%), baptiști (2,3%) și reformați (1,04%). Pentru 2,26% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. "Culoarul Mureșului" și "Poiana Ruscă" au fost studiate sub aspect geografic și geontologic, din punct de vedere tectonic, unitatea de relief este una distinctă, bine conturată, grefata pe structuri geologice care-i sporesc coeficientul de identitate. Fundamentul culoarului se acceptă ca fiind structurat la nivelul
Comuna Vețel, Hunedoara () [Corola-website/Science/310563_a_311892]
-
cunoscută ca "Ținutul pădurenilor" se depopulează constant din cauza absenței drumurilor de acces. Sate precum Curpenii Silvașului, Mosoru, Manu și Goleș sunt aproape depopulate. Oamenii coboară de pe culmile dealurilor, sau mai exact de pe platourile vaste ale culmilor vestice ale Munților Poiana Ruscă, unde pomii sunt mai roditori, pe malul râului Cerna unde accesul e mai facil. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Toplița se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor
Comuna Toplița, Hunedoara () [Corola-website/Science/310562_a_311891]
-
acestei provincii istorice cu Banatul și Oltenia. Strict geografic, Țara Hațegului se suprapune peste depresiunea omonimă, mărginită, la sud, de Munții Retezat, la est și nord-est, de Munții Șureanu, la vest, de Munții Țarcu, iar la nord de Munții Poiana Ruscă. Între aceste limite, Țara Hațegului corespunde bazinului superior al Streiului, având lungimea pe axa est-vest de cca 50 km și o lățime de 30-35 km pe axa nord-sud. În total, din punct de vedere geografic, Țara Hațegului se intinde pe
Țara Hațegului () [Corola-website/Science/305695_a_307024]
-
Râul Cerna (numit uneori și Cerna Hunedoreana sau Cerna Ardeleana) izvorăște din Munții Poiana Rusca, străbate Ținutul Pădurenilor, alimentează Lacul Cinciș, trece prin orașul Hunedoara și se varsă în Râul Mureș. Râul Cerna este unul dintre afluenții principali ai Mureșului, el având un debit mare la vărsarea lui în acest râu, la vest de orașul
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
Poiana Ruscăi, iar cele două ramuri ale sale se unesc în satul Hajdău. Ramură de nord izvorește în apropierea satului Vadul Dobrii, iar cea de sud e alimentată de mai multe pârâie-Fântâna, Bordu, Negoiu, Ciumița- care izvoresc de sub poalele vârfului Rusca, la o altitudine de aproâimativ 1.200 metri. Este unul dintre cele mai mari și importante râuri ale județului, lungimea sa fiind de 73 de km, dintre care 65 km sunt străbătuți prin masivul Poiana Ruscăi. Suprafață de colectare este
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
nivelul pânzei freatice. 1.Mârza, Ioan, Județele patriei - Hunedoara - monografie, Editura Sport-turism, 1980; 2. Rus, Dumitru, Județul Hunedoara - Ghid Turistic, Editura Sigma Plus, 1998; 3. Rus, Dumitru, Județul Hunedoara-Geografie și geografi, Editura Corvin, Deva, 2005 4.Kräutner, H.G. - Munții Poiana Rusca - Colecția Munții noștri, Editura sport-turism, 1984; 5.Chirica, Nicolae, Răceanu, Victor, Sub cerul purpuriu al Hunedoarei, Hunedoara, 1976; 6.Universitatea București, Institutul de Geografie - Geografia României, tratat, Editura Academiei, 1987. 7. Ilinca, Nicolae, Masivul Poiana Ruscai - Colecția „Carpații României”, Editura
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
de ceramică pictate cu motive geometrice, figurina antropo și zoomorfe de lut, unele de piatră și os . Cele mai vechi așezări cunoscute de pe vatra satului Mihaileni au fost șase ,însă cele ce orezinta un mai mare interes istoric sînt la Rusca și moștenirea Curcovo. Urmărind cronologia istorică a acestor așezări se poate deduce că ele au luat ființă pe la sfîrșitul sec. XXVII. Legende, povestiri referitoare la înființarea și dispariția acestor așezări sau mai păstrat și pînă acum, transmise din tata în
Mihăileni, Rîșcani () [Corola-website/Science/305241_a_306570]
-
acestor așezări se poate deduce că ele au luat ființă pe la sfîrșitul sec. XXVII. Legende, povestiri referitoare la înființarea și dispariția acestor așezări sau mai păstrat și pînă acum, transmise din tata în fiu,vin memoria veteranilor noștri bătrîni. La Rusca, accidental fără cercetări arheologice organizate în scopuri științifice au fost descoperite vestigii, care mărturisesc vechea așezare omenească: cărămidă arsă, cioburi de oale de lut, oase etc. O altă așezare ce prezintă interes istoric este mănăstirea Curcovo. Pînă la noi n-
Mihăileni, Rîșcani () [Corola-website/Science/305241_a_306570]
-
distrus (în 1127). În 1159 a fost reedificat de către împăratul Frederic Barbarossa, aliatul orașului împotriva milanezilor, care l-a întărit cu ziduri puternice și a construit fortăreața Bradello; mai apoi a fost agitat de partidele Vitanilor, guelfii și de partidul Rusca, ghibelinii. Rusca ghibelinilor a schimbat Como pe Lugano cu Filip Maria Visconti. Odată mort Filip M. Visconti, orașul a trecut în stăpânirea conților Sforza, iar din 1521 a îndurat dominația spaniolă. Din 1724 pe cea austriacă și, plecând din această
Como () [Corola-website/Science/297324_a_298653]
-
1127). În 1159 a fost reedificat de către împăratul Frederic Barbarossa, aliatul orașului împotriva milanezilor, care l-a întărit cu ziduri puternice și a construit fortăreața Bradello; mai apoi a fost agitat de partidele Vitanilor, guelfii și de partidul Rusca, ghibelinii. Rusca ghibelinilor a schimbat Como pe Lugano cu Filip Maria Visconti. Odată mort Filip M. Visconti, orașul a trecut în stăpânirea conților Sforza, iar din 1521 a îndurat dominația spaniolă. Din 1724 pe cea austriacă și, plecând din această perioadă, istoria
Como () [Corola-website/Science/297324_a_298653]
-
răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan, Revoluția de la 1848 și lupta pentru unirea cu România. este așezat pe cursul mijlociu al râului Mureș, în vecinătatea Munților Apuseni (N), Orăștiei și Șureanu (S-E), Retezat-Godeanu, Vâlcan și Parâng (S) și Poiana Ruscă (S-V). Cele mai importante râuri care îl traversează sunt Mureș, Strei, Râul Mare, Crișul Alb, și Jiu. Depresiunile întinse ale Hațegului și Zarandului se află pe teritoriul județului. este bogat în resurse minerale. Aici se extrag minereuri auro-argentifere, cărbuni
Județul Hunedoara () [Corola-website/Science/296661_a_297990]
-
vestică a Carpaților Meridionali. Acestea sunt, de la nord la sud, munții Țarcu cu vârfurile Țarcu-Căleanu (2190 m), Baicu (2123 m), Bloju (2192 m) și Muntele Mic (1.806 m) precum și Munții Cernei cu vârful Poiana Mare (1363 m). Munții Poiana Rusca (1.359 m) și Munții Banatului cu diviziunile Semenic (1.447 m), , Aninei, Dognecei, Almăjului și Locvei fac parte din Carpații Occidentali . Dealurile piemontane apusene constituie cam o treime din teritoriul Banatului istoric. Altitudinea acestora variază între 200 și 400
Banat () [Corola-website/Science/296692_a_298021]
-
și era transportat printr-un funicular construit în aceeași perioadă cu primul furnal. Producția tot mai mare de fontă a dus la creșterea cererii pentru minereu de fier ceea ce a avut ca rezultat extracția masivă a depozitelor din Munții Poiana Ruscă. Procesul de extracție la scară industrială a început la Ghelari în 1863, la început prin exploatare la suprafață urmată de extracția prin puț minier din 1881. Deoarece funicularul nu mai putea face față cererii de minereu, a fost construită calea
ArcelorMittal Hunedoara () [Corola-website/Science/318082_a_319411]
-
relief de către ape. Din jocul pe verticală a celor două forțe ale naturii a rezultat spectacolul geologic la care astăzi suntem martori. Apele care brăzdează versanții ambelor masive șanț colectate în zona nordică și estică de valea Bistriței (Arin, Ortoaia, Rusca, Izvorul Rău, Bârnărelul, Barnaru, Negrișoara, Neagră, Borca, Stejarul și Dreptul), iar în sectorul sudic și vestic de Bistricioara (Muncel, Seaca, Barasău, Prisăcani, Brad, Grințieș). Climatul se caracterizează prin temperaturi medii anuale de 2-6 sC, care pot fi depășite în depresiuni
Munții Bistriței () [Corola-website/Science/319605_a_320934]
-
regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni (huțuli). Satul este situat la o altitudine de 824 metri, pe malul râului Suceava, în partea de sud-est a raionului Putila, pe frontiera cu România. De această comună depind administrativ satele Halițivca și Rusca. Localitatea Seletin a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. Prima atestare documentară a satului datează dintr-un hrisov al voievodului Ștefan cel Mare din 13 martie 1490, când satul Seletin (înconjurat de munți și
Seletin, Putila () [Corola-website/Science/315643_a_316972]
-
Rusca (în , transliterat Ruska, în germană "Ruska") este un sat în raionul Putila din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Seletin. Are locuitori, preponderent ucraineni (huțuli). Satul este situat la o altitudine de 833 metri, în partea de est a
Rusca, Putila () [Corola-website/Science/315644_a_316973]
-
un sat în raionul Putila din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Seletin. Are locuitori, preponderent ucraineni (huțuli). Satul este situat la o altitudine de 833 metri, în partea de est a raionului Putila, pe frontiera cu România. Localitatea Rusca a făcut parte încă de la înființare din Principatul Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte
Rusca, Putila () [Corola-website/Science/315644_a_316973]