774 matches
-
non uniți”, înlocuită în anul 1854 cu aceea de „griechisch-orientalische Kirche” (Biserică greco-orientală). Un an mai tarziu, în 1774, la solicitarea episcopului unit de Lemberg, prevederea a fost extinsă și asupra corespondentei imperiale din Galiția, cu argumentul egalei îndreptățiri a rutenilor cu polonezii: "daß die Söhne des ruthenischen Adels und der Geistlichkeit nach Maßgabe ihrer Befähigung gleich den Polen zu öffentlichen Ämtern befördert werden." Înlocuirea denumirii de „unit” cu aceea de „catolic” a fost menită a facilita emanciparea socio-culturală a românilor
Greco-catolici () [Corola-website/Science/302554_a_303883]
-
die Söhne des ruthenischen Adels und der Geistlichkeit nach Maßgabe ihrer Befähigung gleich den Polen zu öffentlichen Ämtern befördert werden." Înlocuirea denumirii de „unit” cu aceea de „catolic” a fost menită a facilita emanciparea socio-culturală a românilor transilvăneni și a rutenilor. După ridicarea Episcopiei de Făgăraș și Albă Iulia la rang de mitropolie, așa cum a fost până la unirea cu Romă, Biserica Română Unită a revenit la această titulatura oficială, căutând astfel să-și sublinieze propria autonomie ecleziastica în cadrul Bisericii Catolice. Începând
Greco-catolici () [Corola-website/Science/302554_a_303883]
-
suportate de Biserica Română Unită din Transilvania. Lupta pentru înființarea Episcopiei de Hajdúdorog a fost treptată. La început a fost dusă de preoțimea ruteană susținută de autoritățile maghiare. Preotul rutean E. Bacsinski de la Hajdu-Dorogh a tradus cărțile de rugăciune ale rutenilor în limba maghiară. După ce a fost ales episcop de Muncaci (1772-1809), a însărcinat pe preotul S. Szabo să traducă în maghiară "Liturghia Sf. Ioan Gură de Aur" și să o introducă în biserică. Încercându-se apoi să fie introduse inovațiile
Victor Mihaly de Apșa () [Corola-website/Science/302673_a_304002]
-
tipărit în 1882 Liturghierul în limba maghiară și în 1883 Euhologhiul pe cheltuiala orașului Debrețin, citadela calvinismului maghiar. În acest vicariat s-a introdus limba liturgică maghiară, contrar prescripțiilor canonice. Pentru a spori propaganda pentru introducerea limbii maghiare în biserică, rutenii maghiarizați au făcut o demonstrație patriotică, celebrând Sf. Liturghie în ungurește în biserica Universității din Budapesta. Fiind informat de noul procedeu, Vaticanul a cerut informații prin Nunțiatura din Viena mitropolitului Mihali de la Blaj, care a arătat, în răspunsul său din
Victor Mihaly de Apșa () [Corola-website/Science/302673_a_304002]
-
ambele rituri, să intervină pe lângă Sf. Părinte pentru recunoașterea limbii maghiare ca limbă liturgică. Un pas spre realizarea acestui plan a fost pelerinajul din 1900 la Roma, compus din 400 persoane, preoți și laici, reprezentând 139 comune, sub conducerea episcopilor ruteni de Eperjes și Muncaci. Ei au prezentat un memoriu papei Leon al XIII-lea, expunând dezideratele de mai sus. Acțiunea lor a fost susținută de autoritățile religioase și politice din Budapesta și Viena, care prin informațiile date au reușit să
Victor Mihaly de Apșa () [Corola-website/Science/302673_a_304002]
-
continuat sub succesorul acestuia, Athanasie Anghel, având suportul călugărilor iezuiți și al Curții imperiale austriece de la Viena, de care depindea din 1699 teritoriul Transilvaniei. Modelul îl constituiau unirile religioase deja realizate în Polonia, Rutenia și Bucovina, mai ales în rândul rutenilor, dar și al românilor locuitori ai acelor meleaguri. Viața religioasă a Transilvaniei era dominată în acele timpuri (secolul XVII) de cultele protestante (calvin sau reformat, lutheran sau evanghelic, unitarian, precum și de cel anabaptist). Românii ardeleni, în acele vremuri, deși aveau
Istoria creștinismului în România () [Corola-website/Science/302635_a_303964]
-
parohul iezuit Ladislau Baranyi cer cardinalului Kolonich să demaște la împărat uneltirile calvinilor. La 16 februarie 1699, împăratul, luând la cunoștință de Unirea românilor, emite diploma cunoscută sub numele de Diploma I-a Leopoldină, prin care, asemeni celei date pentru ruteni la 23 august 1692, stabilește ca bisericile, fețele bisericești și lucrurile de lege grecească ce sunt unite cu Sfânta Biserică a Romei... aceeași scutință bisericească să o aibă... ca și a celor de lege latinească. Diploma a produs o impresie
Istoria creștinismului în România () [Corola-website/Science/302635_a_303964]
-
eforturile de maghiarizare și nici masivele colonizări străine. Pentru a schimba caracterul etnic al Banatului - și totodată și pe cel religios - autoritățile austriece au colonizat în zonă germani (așa numiții „șvabi”, aduși din Suebia), sârbi, și chiar slovaci, cehi, unguri, ruteni și alte naționalități. Ca urmare românii ortodocși, populația autohtonă a Banatului și inițial majoritatea covârșitoare, vor ajunge după cca. 150 de ani să fie abia jumătate din populație. Aceeași politică rasistă anti-românească s-a dus și în Bucovina. Aici, în
Istoria creștinismului în România () [Corola-website/Science/302635_a_303964]
-
ortodocși, populația autohtonă a Banatului și inițial majoritatea covârșitoare, vor ajunge după cca. 150 de ani să fie abia jumătate din populație. Aceeași politică rasistă anti-românească s-a dus și în Bucovina. Aici, în 1775, românii erau 91% din populație, rutenii 2,5%, alte naționalități diverse formând restul populației (huțuli, evrei, țigani, ucraineni etc.). În mai puțin de o sută de ani, ca urmare a colonizărilor masive organizate de Viena, românii ajung să fie abia jumătate din populația pământului lor strămoșesc
Istoria creștinismului în România () [Corola-website/Science/302635_a_303964]
-
diverse formând restul populației (huțuli, evrei, țigani, ucraineni etc.). În mai puțin de o sută de ani, ca urmare a colonizărilor masive organizate de Viena, românii ajung să fie abia jumătate din populația pământului lor strămoșesc. Principalii beneficiari au fost... rutenii uniți cu Roma, care au primit pământuri luate de la români sau de la Biserica Ortodoxă Română. "Împroprietăririle" s-au făcut, ca și în Banat și în alte teritorii românești ocupate, fără nici un temei juridic, în baza "dreptului forței". Pentru alte prigoane
Istoria creștinismului în România () [Corola-website/Science/302635_a_303964]
-
Germania. Ungaria a acaparat de la Slovacia, prin Arbitrajul de la Viena, un teritoriu de 11.927 km², având o populație de circa 1.060.000 de locuitori (506.208 maghiari, 290.107 slovaci, 26.227 evrei, 13.184 germani, 1.892 ruteni și 14.714 alte naționalități, conform recensământului din 1930, la care se adaugă persoanele apărute în urma sporului natural). La 11 noiembrie 1938, Miklós Horthy a intrat solemn în principalul oraș câștigat, Košice. În plus, mai târziu, pe calea armelor, Ungaria
Miklós Horthy () [Corola-website/Science/302681_a_304010]
-
Acesta a apelat la un călugăr atonit convertit la catolicism, ieromonahul Isaia. De asemenea, episcopul unit de Muncaci a cerut în 1695 scutirea de iobăgie a preoților uniți din Partium, ca decurgând din diploma dată de împăratul Leopold I pentru rutenii uniți cu Roma. Cererea a fost aprobată. În 17 ianuarie 1700 o nouă hotărâre imperială trece pe toți românii din regiune, fie ei uniți sau "schismatici" (=ortodocși), în autoritatea lui Augustin Benkovits. Deoarece s-au stârnit tulburări, actul a fost
Istoria Bisericii Române Unite în Crișana () [Corola-website/Science/302728_a_304057]
-
din Mintiu a stârnit nemulțumirea vechilor locuitori ai târgului, care au adresat un protest autorităților comitatense, arătând că strădaniile protopopului greco-catolic de a înălța o biserică și o clopotniță în perimetrul așezării ar constitui "un abuz nemaiîntâlnit" fiindcă religia "grecilor, rutenilor, valahilor și sârbilor" nu beneficiază de statutul de religie receptă. La plângerile venite atât din partea comitatului, cât și din partea beneficiarilor privilegiului de a se așeza în Sătmar și Mintiu, împăratul Leopold a răspuns la 20 iulie 1686 printr-o circulară
Istoria Bisericii Române Unite () [Corola-website/Science/302697_a_304026]
-
creștine din regiune, mai ales protestanții calvini care vroiau și ei să atragă pe cât mai mulți români la Biserica lor. Răscoala curuților condusă de Francisc Rakoczi al II-lea, izbucnită în 1703, a adunat alături de ungurii protestanți și pe români, ruteni, slovaci și alte naționalitâți. Românii, slovacii și rutenii erau în tratative pentru acceptare unirii cu Roma. Eforturi similare se făceau și printre unguri, pentru întoarcerea lor de la calvinism la romano-catolicism. Alte probleme erau de sorginte social-economică. Această răscoală s-a
Istoria Bisericii Române Unite () [Corola-website/Science/302697_a_304026]
-
vroiau și ei să atragă pe cât mai mulți români la Biserica lor. Răscoala curuților condusă de Francisc Rakoczi al II-lea, izbucnită în 1703, a adunat alături de ungurii protestanți și pe români, ruteni, slovaci și alte naționalitâți. Românii, slovacii și rutenii erau în tratative pentru acceptare unirii cu Roma. Eforturi similare se făceau și printre unguri, pentru întoarcerea lor de la calvinism la romano-catolicism. Alte probleme erau de sorginte social-economică. Această răscoală s-a încheiat abia în 1711. În tot acest timp
Istoria Bisericii Române Unite () [Corola-website/Science/302697_a_304026]
-
numiți și "rușii albi", ceea ce poate crea unele confuzii, tot rușii albi fiind numiți și cei grupați în mișcarea antibolșevică care s-au opus roșiilor în timpul războiului civil. În occident, în anumite perioade istorice s-a folosit și numele de "ruteni albi" sau altetele similare. Folosirea termenului "rușii albi" poate duce în mod incorect la ideea că belarușii ar fi un subgrup al rușilor. Unii dintre belaruși consideră o asemenea abordare drept ofensatoare. i consideră că rădăcinile lor etnice sunt în
Belaruși () [Corola-website/Science/302833_a_304162]
-
limba ucraineană: "козаки́", "kozaki") ai armatei zaporojene, care trăiau în stepele din sudul Ucrainei de azi. Numărul lor a crescut în mod explosiv între secolele al XV-lea și al XVII-lea, alimentat fiind de valurile succesive de boieri ruteni sărăciți , negustori și iobagi fugiți de pe moșiile stapânilor feudali polono-lituanieni. Cazacii zaporojeni au jucat un rol important în geopolitica europeană prin conflictele sau alianțele lor cu statul polono-lituanian, Cnezatul Moscovei sau Imperiul Otoman. Deși, începând cu sfârșitul secolului al XVIII
Cazaci () [Corola-website/Science/303250_a_304579]
-
astfel, o consumă. Această metodă e cea mai practicată în Bisericile tradiționale. În Bisericile ortodoxe de rit bizantin e folosită atât la Ierusalim, cât și în Franța. În România, Biserica Greco-Catolică folosește tot această metodă, mai puțin în Maramureș, la ruteni. O a treia metodă e cuminecarea cu lingurița. Această metodă se practică, mai cu seamă, în majoritatea Bisericilor ortodoxe de rit bizantin. Slujitorul pune pâinea euharistică în potir, apoi, cu o linguriță, ia părticele înmuiate și le depune în gura
Frângerea pâinii () [Corola-website/Science/299509_a_300838]
-
prima variantă, astfel încât, în anul școlar 1913-1914 spre exemplu, din cei 77.663 de elevi ai tuturor liceelor teoretice și reale, 82,6% erau maghiari, 7,3% germani, 5,6% români, 2,1% slovaci, 1,5% sârbi și 0,1% ruteni, iar din cei 251.534 absolvenți de 8 clase, 84,5% erau maghiari, 7,8% germani, 4% români, 0,9% slovaci, 1% sârbi și 0,1% ruteni. Partea centrală a Regatului Ungariei a fost colonizată cu persoane aparținând diversor naționalități
Maghiarizare () [Corola-website/Science/304546_a_305875]
-
germani, 5,6% români, 2,1% slovaci, 1,5% sârbi și 0,1% ruteni, iar din cei 251.534 absolvenți de 8 clase, 84,5% erau maghiari, 7,8% germani, 4% români, 0,9% slovaci, 1% sârbi și 0,1% ruteni. Partea centrală a Regatului Ungariei a fost colonizată cu persoane aparținând diversor naționalități în secolul XVIII. Colonizarea s-a făcut în regiunile Dunantul și Alföld din Ungaria de astăzi, precum și în Voievodina din actuala Serbia. La începutul secolului XVIII, după
Maghiarizare () [Corola-website/Science/304546_a_305875]
-
armatele"." Murad nu a avut cum să mai refuze și a revenit la tron. O armată creștină amestecată, formată în principal din forțe maghiare și poloneze, dar având și detașamente de cehi, cavaleri papali, bosniaci, croați, sârbi, bulgari, valahi și ruteni, s-a ciocnit cu o armată otomană superioară numeric. Maghiarii erau slab echipați, iar ajutoarele promise din Albania și Constantinopol nu au sosit. Armata maghiară avea un număr mic de infanteriști, între una și trei sute de mercenari cehi înarmați cu
Bătălia de la Varna () [Corola-website/Science/304592_a_305921]
-
comună, încît datele privindu-i pe armenii din Basarabia vin doar să le completeze pe cele consemnate pentru armenii din Moldova. Etapele principale ale stabilirii armenilor în Basarabia au fost cele din 1342, 1418 și 1616, aceștia așezîndu-se aici înaintea rutenilor și lipovenilor. Este interesant că, dacă după cucerirea Constantinopolului, unde a găsit o colonie armenească în cartierul genovez Galata, organizată încă din sec. XII, sultanul Mehmed Fatih a adus din alte părți ale Asiei Mici și din Caffa numeroase familii
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
5 % din populație, respectiv un număr de aproximativ 1 300 000 de cetățeni. După datele oficiale, în România trăiesc 665 000 de țigani(rromi). Alte comunități importante sunt cele ale germanilor, ucrainenilor, lipovenilor, turcilor, tătarilor, sârbilor, slovacilor, bulgarilor, croaților, grecilor, rutenilor, evreilor, cehilor, polonezilor, italienilor și armenilor. Din cei 745 421 de germani câți erau în România în 1930, în prezent au mai rămas aproximativ 60 000. De asemenea, în 1924, în Regatul României erau 796 056 de evrei, însă la
Demografia României () [Corola-website/Science/304682_a_306011]
-
Tarnowski (Ioan Tarnovschi) care a avut loc pe 22 august 1531, fiind iarăși cucerită și anexată de Polonia. În urma bătăliei, Ștefan a dorit de asemenea să dezvolte nordul Moldovei, timp în care au fost aduși printre alții si primii țărani ruteni (strămoșii ucrainenilor) în Moldova. În 1775, numărul polonezilor și rutenilor din Moldova a ajuns la 10.000 dintr-o populație de 1.5-2 milioane, în ținutul Cernăuți ei reprezentând 10%. Există o supoziție modernă, care spune că Ștefan cel Mare
Bătălia de la Codrii Cosminului () [Corola-website/Science/303542_a_304871]
-
1531, fiind iarăși cucerită și anexată de Polonia. În urma bătăliei, Ștefan a dorit de asemenea să dezvolte nordul Moldovei, timp în care au fost aduși printre alții si primii țărani ruteni (strămoșii ucrainenilor) în Moldova. În 1775, numărul polonezilor și rutenilor din Moldova a ajuns la 10.000 dintr-o populație de 1.5-2 milioane, în ținutul Cernăuți ei reprezentând 10%. Există o supoziție modernă, care spune că Ștefan cel Mare s-ar fi inspirat în organizarea ambuscadei dintr-o cronică
Bătălia de la Codrii Cosminului () [Corola-website/Science/303542_a_304871]