KorAP: Find »[drukola/base=sânt & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...17 18 19 ...158 >

3,950 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917

discuțiuni asupra unor asemenea materii dovedesc totdauna nematuritatea politică a celor ce le pun pe tapet. Politicește nematur e oricine susține adevărul absolut al unor teorii aplicabile la viața statului, căci acele teorii, departe de a fi absolut adevărate, nu sânt decât rezultatul, cristalizațiunea, formula matematică oarecum a unei stări certe a societății, care stare iarăși e condiționată prin o mulțime de factori economici, climatici, etnologici ș. a. m. d. Precum haina se îndreptează după climă și e în țările calde un

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
d. Precum haina se îndreptează după climă și e în țările calde un obiect de lux, supus unor schimbări foarte fantastic, pe când la nord devine un apărător foarte neschimbat contra frigului, adaptîndu-se agenților naturii, tot astfel legile și instituțiile nu sânt decât espresia acelui instinct de conservațiune al popoarelor, instinct în toate popoarele același și totuși manifestat în sute de forme deosebite, căci un popor, ca societate organizată prin natură contra agenților destructori ai naturii, are a se lupta ici cu

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
sălbăticia afirmată de "R. L. ", redusă la o organizațiune foarte liberală si la o stare de lucruri fericită. Românii (moldoveni 33000 plus câteva mii de ardeleni) cuprind și orașe și sate. În Tulcea sânt 5000 și asemenea în număr mare sânt în Măcin (1000), Mahmudie, Isacce (Vadul lui Isac). În frumosul sat Grecii sânt 400 - 500, apoi aproape neamestecați sânt în marile sate Niculițel, Topală și Rasova. Aproape neamestecați mai sânt în satele: Saranus, Caraibel, Sarighiol (Lacul galben), Agighiol (Lacul amar

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
sate. În Tulcea sânt 5000 și asemenea în număr mare sânt în Măcin (1000), Mahmudie, Isacce (Vadul lui Isac). În frumosul sat Grecii sânt 400 - 500, apoi aproape neamestecați sânt în marile sate Niculițel, Topală și Rasova. Aproape neamestecați mai sânt în satele: Saranus, Caraibel, Sarighiol (Lacul galben), Agighiol (Lacul amar), Calica, Sabangi, Cătăluiu, Nălbant, Câșla, Samova, Părchiș, Răchel, Lungavița; la munte în Țufirca și Iaița; în fata Galaților în Văcăreni, Garbina și Jijila; spre sud de Măcin în Turcoaia, Satu-Nou

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
Berbecelui (Koiunbunar), la Igrumat, Cemșilęr, Araklar ș. a. m. d. Împrejurul Rasovei sânt curat românești Cocîrlenii și Satul-Romîn (Ohlakioi). Apoi se întind departe în țară amestecați mai mult sau mai puțin cu tătarii și bulgarii. În fine ardelenii (mocani), întru cât sânt așezați și nu umblă cu turmele, ocupă satele Văruș, Gârlice și Groapa-Ciobanului. Pe lângă multe biserici și o seamă de școli române au două mănăstiri: Cucoșul și Niculițelul. Tatarii formează majoritatea relativă a populațiunii din țară. Parte sânt așezați de mult

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
mocani), întru cât sânt așezați și nu umblă cu turmele, ocupă satele Văruș, Gârlice și Groapa-Ciobanului. Pe lângă multe biserici și o seamă de școli române au două mănăstiri: Cucoșul și Niculițelul. Tatarii formează majoritatea relativă a populațiunii din țară. Parte sânt așezați de mult, partea mai mare însă (60000) au fost izgoniți din Rusia la 1856 și au ocupat în Dobrogea un {EminescuOpX 107} teritoriu de vro patruzeci de mile pătrate. Ei se ocupă cu plugăria, creșterea de cai și cămile

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
la Malcociu vro 30 de familii catolice din Germania de sud, [la] Cataloiu 20 familii, la Ciucarova 30 familii amestecate cu români, ruși și tătari, la Falkenhain (Atmage) 50 de familii cu biserică nouă si preot din Prusia. Grecii nu sânt plugarii decât într-un singur sat, Alibeikioi, cam 30 - 40 de familii. Ceilalți sânt negustori, cârciumari, cafegii în orașe și prin sate. Rușii de toate cultele și bulgarii vor fi asemenea în număr de 22 - 23000; bulgarii se ocupă cu

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
am spus am fi avut dreptul de a aștepta, ca și adversarii noștri, care ne reproduc șirurile: 1. să ni le reproducă întregi și nu numai părți cari le convin; 2. să nu facă deduceri pripite și forțate, cari, nici sânt cuprinse în șirurile noastre, nici ne-au trecut prin gând. Nu aceasta însă pare a fi linia de purtare a confraților noștri de la "Romînia liberă", cari cu o fericită grabă, folosindu-se de pasage din articolul nostru, stabilesc îndată că

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
puterile la introducerea înnoiturelor ci, cedând fără împrotivire, au contribuit fără de voie prin păcat de omisiune, la starea deplorabilă de astăzi. Cât despre preferința ce am dat-o reteveiului, aceasta e o aserțiune cu totul gratuită. Comitetele de salut public sânt culmea imoralității, pe lângă cari bâta și reteveiul sânt mijloace naive. Atâta am susținut nimic mai mult. Amândouă mijloacele însă sânt condamnabile. A deduce din zisele noastre preferența pentru vreunul din aceste mijloace este a imputa unui iurist că preferă furtul

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
au contribuit fără de voie prin păcat de omisiune, la starea deplorabilă de astăzi. Cât despre preferința ce am dat-o reteveiului, aceasta e o aserțiune cu totul gratuită. Comitetele de salut public sânt culmea imoralității, pe lângă cari bâta și reteveiul sânt mijloace naive. Atâta am susținut nimic mai mult. Amândouă mijloacele însă sânt condamnabile. A deduce din zisele noastre preferența pentru vreunul din aceste mijloace este a imputa unui iurist că preferă furtul în locul tâlhăriei dac-a stabilit că cel dentîi

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
astăzi. Cât despre preferința ce am dat-o reteveiului, aceasta e o aserțiune cu totul gratuită. Comitetele de salut public sânt culmea imoralității, pe lângă cari bâta și reteveiul sânt mijloace naive. Atâta am susținut nimic mai mult. Amândouă mijloacele însă sânt condamnabile. A deduce din zisele noastre preferența pentru vreunul din aceste mijloace este a imputa unui iurist că preferă furtul în locul tâlhăriei dac-a stabilit că cel dentîi e o crimă mai mică decât cea de-a doua. [2 septembrie

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
a avut nici Constituante, nici Adunări de revizuire - puterea legiuitoare nu emană de la popor, ci de la rege. Camera Prusiei n-are dreptul de inițiativă, voturile ei de blam nu influențează puterea executivă a statului, a treia parte din membrii Senatului sânt numiți de rege, cu un cuvânt ori de câte ori se naște vreun conflict între coroană și Adunări coroana face ce vrea si Adunările merg acasă, deși membrii acelor Adunări sânt oameni cari ar putea cu mai mult cuvânt să pretinză că sânt

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
sânt numiți de rege, cu un cuvânt ori de câte ori se naște vreun conflict între coroană și Adunări coroana face ce vrea si Adunările merg acasă, deși membrii acelor Adunări sânt oameni cari ar putea cu mai mult cuvânt să pretinză că sânt nația decât adunătura de stâlpi de cafenele și de cartofori din Dealul Mitropoliei. [7 septembrie 1878] CA LA NOI LA NIMENEA Proverbul acesta, moștenit din moși strămoși, e rezultatul unui dureroase istorii, în cursul căreia poporul nostru, pierzănd orice speranță

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
îi stă "Romînului" și azi pe inimă, el știe ce soartă ar avea corelegionarii lui politici înaintea tribunalelor ordinare. Să ne așteptăm dar curând la desființarea justiției, la darea frâului slobod tuturor hoțiilor, la corupțiunea deplină, sub pretext că tribunalele sânt părtinitoare. Oricât de părtinitoare ar fi însă, ele sânt mai bune decât curțile cu jurați, căci în orice caz e mai preferabilă o justiție nedeprinsă încă bine cu cercetări criminale, deci îngăduitoare, decât nici o justiție. Jurații însă nu sânt nici o

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
ce soartă ar avea corelegionarii lui politici înaintea tribunalelor ordinare. Să ne așteptăm dar curând la desființarea justiției, la darea frâului slobod tuturor hoțiilor, la corupțiunea deplină, sub pretext că tribunalele sânt părtinitoare. Oricât de părtinitoare ar fi însă, ele sânt mai bune decât curțile cu jurați, căci în orice caz e mai preferabilă o justiție nedeprinsă încă bine cu cercetări criminale, deci îngăduitoare, decât nici o justiție. Jurații însă nu sânt nici o justiție. Articolul tendențios al "Romînului", vro inspirațiune a d-

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
și-i dete tribunalelor. Care fu resultatul? Astăzi, delapidatori condamnați mai că nu se mai văd; nu numai că tribunalele îi achită și-i absolv cu cea mai mare ușurință, dar mai înainte de-a ajunge la tribunale, juzii instructori sânt aci spre a găsi mijlocul de-a declara că nu e caz de urmărire. Vom face în alt număr o enumerare mai lungă de funcționarii culpabili dați judecății de diferite administrațiuni si achitați, absolviți, sau făcuți scăpați sub toate formele

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
bandă de hoți, cu căpetenia lor, s-a prins în toamna trecută în județul Putna și a fost liberată prin ordonanță de neurmărire. Nu de mult se descoperă la Vama Predeal hoții enorme. Vameșul, dovedit culpabil, este dat judecății; faptele sânt constatate, judele instructor nu poate da ordonanță de neurmărire, dar tribunalul colorează hoția astfel încît absolvă pe culpabil, sub cuvânt că "nu e articol de lege " în temeiul căruia să se poată rosti condamnarea. În judetul Prahova, administrațiunea descopere că

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
cultură de înaintat. Nu-s dezmoșteniți acei cari iubesc trecutul poporului lor, cei cari au în suflet tezaurul de amintiri care îl face pe omul singuratec să se simță și el o parte, un rezultat al istoriei țării sale. Dezmoșteniți sânt acei ce nu mai cred în nimic, dezmoșteniți sânt acei cetățeni ai universului întreg, ce, neavând patrie, își aleg pe cea mai ieftenă din toate: universul; cei cari neavând popor, își aleg pe cel mai lesne de avut: omenirea toată

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
semitică a limbei pe care o vorbesc și prin greșeli de sintaxă ce se pot reduce la obiceiul, contractat în copilărie, de-a rândui cuvinte germane după consecuțiunea pe care o au cuvintele în biblia ebraică. Ideea cumcă vechile tipărituri sânt departe de [a] avea importanța care li s-a dat de către d. Cipariu și că ele, fiind traduceri ad lieram din slavonește și grecește, coprind și cuvinte slavonești cu de prisos și o sintaxă cu totul străină a esprimat-o întîi

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
semitică a limbei pe care o vorbesc și prin greșeli de sintaxă ce se pot reduce la obiceiul, contractat în copilărie, de-a rândui cuvinte germane după consecuțiunea pe care o au cuvintele în biblia ebraică. Ideea cumcă vechile tipărituri sânt departe de [a] avea importanța care li s-a dat de către d. Cipariu și că ele, fiind traduceri ad lieram din slavonește și grecește, coprind și cuvinte slavonești cu de prisos și o sintaxă cu totul străină a esprimat-o întîi

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
și prin aventuri copilăroase și neprevăzătoare pun în primejdie o formațiune istorică care trăiește de șapte sute și mai bine de ani, și trăiește numai prin încordarea cea mai mare, fie a brațelor, fie a isteției poporului românesc. Tot d-nia lor sânt aceia cari, printr-un exagerat liberalism și prin legiuiri cosmopolite, au prefăcut țara într-un loc neutru de colonizare pentru toate elementele străine de primprejur; cari, prin favorizarea culpabilelor comitete revoluționare bulgărești, au grăbit soluțiunea unei cestiuni ce trebuia să

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
să mănție vechile noastre legături cu Înalta Poartă, acuzau cabinetul Catargiu de complicitate cu rușii, și tot d-nialor amăgiră prin această purtare pe alegători, pentru ca în urmă să ajungă la convenție, la conlucrare, la complicitate cu Rusia. Dar relelă acăstea sânt numai preludiul altora si mai mari. Curând va-ncepe a funcționa banca de fițuici care va împle țara cu caimele, va face să dispară numerariul, va scumpi munca prin înmulțirea unui mijloc de schimb prea numeros și fără valoare intrinsecă

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
fanarioților este: să scoți lapte din piatră. Se va găsi deci ienicerul care să aplice {EminescuOpX 118} administrația d-lor financiară și acestui județ, secătuit până la măduvă de rechizițiuni, de epizootie și de nenorociri elementare. Nu persoanele d-lor liberali sânt acelea ce nu ne convin, nu. Lipsa de conștiință unită cu lipsa de orice cunoștințe serioase, superficialitatea cu care tratează orice cestiune cât de gravă, sistemul de-a face o mulțime de promisiuni amăgitoare alegătorilor pentru a le fura voturile

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
mai multe numere date de acelaș fel în un singur număr numit sumă sau total. Petrescu Pag. 63 - 72. Numim mărime tot ce poate primi creștere sau micșorare. De exemplu: lungimile, suprafețele, volumele, greutatea corpurilor, repejunea unui corp în mișcare sânt mărimi. Când o mărime cuprinde esact o a doua mărime las fel de 2, 3 etc. ori, zicem că întîia mărime este un multiplu a celei de a doua. În reciproc, cea de a doua este un submultiplu sau o

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
dar distincte. Numim număr fracționar sau fracțiune numărul care măsoară o mărime, care este un multiplu al unei oarecare părți alicote a unității. Când prețuim astfel mărimile în numere, le numim cantități. Matematicile, a cărora Aritmetica constituie cea dintâi parte, sânt știința mărimilor. Cu modul acesta profesorii noștri de universitate, cu munca lor proprie, cu esperiența lor proprie, vin în ajutorul tinerimei cu scrieri despre cari sânt destul de modești a zice că nu sânt perfecte. Dar ne putem aștepta la mai

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]