1,001 matches
-
actorie..." Mihai a secerat-o pe fată cu o privire scurtă, un fel de "dacă și savarina asta ajunge actriță, mă las dracului de scris teatru!", în timp ce secretarul, netezindu-și mustața haiducească, a continuat prezentarea: "Mihai Vlădeanu, autorul piesei cu sînziene, de luna trecută, la T.V." Cînd Mihai și-a înclinat privirea în fața femeii, care n-a schițat intenția de a-și ridica mîna să i-o ofere, dar și-a înflorit un zîmbet ironic pe buze, ochii lui au fixat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
doar din caritate. Oricum, mulțumesc! O întrebare: cine sînteți! La celălalt capăt al firului, femeia rîde încet, amuzată: De ce ții neapărat? Dacă aveți dreptate, va trebui să vă aduc flori. Ce flori preferați? Aș dori să spun că-mi plac sînzienele, feblețea ta: Iubire cu miros de sînziene rostește femeia titlul piesei de la televizor, scrisă de Mihai. Adevărul e continuă, prinsă în jocul discuției -, prefer brîndușele de toamnă. Plăpînde, discrete, a căror frumusețe adevărată ți se relevă cînd le devii intim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
cine sînteți! La celălalt capăt al firului, femeia rîde încet, amuzată: De ce ții neapărat? Dacă aveți dreptate, va trebui să vă aduc flori. Ce flori preferați? Aș dori să spun că-mi plac sînzienele, feblețea ta: Iubire cu miros de sînziene rostește femeia titlul piesei de la televizor, scrisă de Mihai. Adevărul e continuă, prinsă în jocul discuției -, prefer brîndușele de toamnă. Plăpînde, discrete, a căror frumusețe adevărată ți se relevă cînd le devii intim... într-adevăr, minunate! Dar și otrăvitoare. Știu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
îl lovește Maria ușor cu palma peste obraz. Doi oameni viciați rîde ea băgînd pozele în poșetă -, aș zice, trei, că-i și Evelina... Ce-i așa groaznic în asta? E drept, nu-i întîlnești în Iubire cu parfum de sînziene și nici în alt scenariu despre mari inventatori, aflat pe masa ta, dar medicina legală, tratatele de sexologie, alte cărți și legi îi amintește. Vezi? Nimic groaznic. Groaznic este ceea ce vrei tu să faci, Maria se uită Mihai lung spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
roman, Ed. Cartea Românească, 1989; Zodia bâlciului, roman, Ed. Plumb, 1995, Maria, prințesă de Place Pigalle, roman, Ed. Plumb, 1995; A fluierat în timpul Evangheliei, teatru, Ed. Universal Dalsi, 2003; Valea Râsului, piesă de teatru, Teatrul Tinetetului, Piatra Neamț, 1974; Nimic despre sânziene, piesă de teatru, Teatrul Dramatic, Brașov, 1982, publicată în revista Teatrul nr. 1/1978; Numeroase scenariii de teatru pentru Radio și TV. În pregătire pentru tipar romanul: CRISTINA, sau morile de vânt ale vremurilor, în 3 volume: vol. 1 partea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
este o tehnică recomandabilă, dar ea este validă. Emoția, entuziasmul și bucuria unei descoperiri jurnalistice pot suplini multe. Și totuși, nici în acest caz atipic nu se poate vorbi despre absența documentării. Îmi amintesc că, fiind la Roșia Montană cu Sânziana Pop, aceasta a rămas preț de jumătate de oră în fața unei ferestre, fără să noteze nimic. Apoi, ca trezindu-se dintr-un vis, și-a continuat drumul pe străzile vechi și ușor medievale ale orașului, spunând ca pentru sine: „Gata
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
d. Brunea-Fox de vorbă despre reportaj, VRA, 1934, 342; L. [I. Ludo], „Orașul măcelului, „Răspântia”, 1945, 5; M. Sevastos, Prigoană hitleristă, „Torța”, 1945, 7; B. Elvin, F. Brunea-Fox, „Hârca piratului”, VR, 1958, 3; George Macovescu, Farmecul pământului, Cluj-Napoca, 1977, 62-63; Sânziana Pop, Propuneri pentru paradis, Iași, 1975, 83-94; Geo Bogza, Paznic de far, București, 1974, 509-511; Sașa Pană, Născut în ‘02, București, 1973, 172, 176, 246, 268, 270; Radu Popescu, Prințul, RL, 1977, 24; Dorin Tudoran, In memoriam... însuși reporterul, LCF
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285887_a_287216]
-
Ibsen, B. Shaw, Luigi Pirandello. A pus în scenă Meșterul Manole și Cruciada copiilor de Lucian Blaga, dar și alte texte românești. Ca actor a jucat, cu finețe și sobrietate, mai mult de trei sute de roluri, între care Pepelea din Sânziana și Pepelea de V. Alecsandri, Ștefăniță din Viforul și Ștefan cel Mare din Apus de soare de B. Delavrancea, Rică Venturiano din O noapte furtunoasă de I. L. Caragiale. Critica a consemnat și creațiile din Strigoii de H. Ibsen, Intrigă și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285849_a_287178]
-
urmă. Simplul gest de a amesteca în ibricul de cafea și de a sorbi din lingurița fierbinte îi amintește Gettei de vremea când lua lecții de pian de la un oarecare profesor Nicolaescu etc. Procedeul va fi valorificat în Noaptea de Sânziene la un nivel superior, prin crearea de obiecte-simboluri cu o puternică încărcătură mistică. Exemplul cel mai elocvent este prezența obsesivă, în diferite momente ale discursului, a mașinii pe care personajul Ștefan Viziru o ,,vede” pentru prima oară în Noaptea de
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
fi, același ca la toate femeile, dar asumat total și definitiv numai arareori.” Finalul este, de fapt, într-o deplină concordanță cu trecerea discretă, dar tumultoasă a Ilenei / Lena prin viața celor doi. Spre deosebire de Întoarcerea din rai sau Noaptea de Sânziene care se încheie cu tabloul zbuciumului final al protagoniștilor, cu trecerea lor într-o altă lume, prin moarte, Nuntă în cer are un sfârșit în aceeași ,,notă de discreție și inefabil” care caracterizează întreg romanul. Dialogul susține structura epică până la
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
puțin confuz, prolix și stângaci. Pentru a-și da seama că e vorba de cu totul altceva, pentru a descifra camuflajul, el trebuie să depășească prima sută sau primele două sute de pagini ca să ajungă în inima operei.” Situând Noaptea de Sânziene în descendența celorlalte două romane deja analizate (Întoarcerea din rai și Nuntă în cer), în ideea de a găsi punctele cheie ale unei evoluții în timp a tehnicii romanești a lui Eliade, nu putem să trecem cu vederea deosebirea cantitativă
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
da...» «Crezi întradevăr?» o întrebă Ștefan. (Dar ce Dumnezeu am spus? Se sperie din nou Ileana, și clătină din cap silindu-se să zâmbească).”(vol.I, p.156) Scriitorul adaptează discursul narativ vastului conținut epic al romanului. Întâlnim în Noaptea de Sânziene foarte multă narațiune, dar și foarte mult dialog. De fapt, dialogul este și aici, ca și în Nuntă în cer, o modalitate de cunoaștere și de autocunoaștere, el stă la baza realizării laturii filosofice a romanului (dacă avem în vedere
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
menține starea de incertitudine, dar și (paradoxal) de a ,,ghida” cititorul în text prin îndreptarea atenției către cuvinte-cheie ca ,,ceva”, ,,altceva”, ,,semne”, ,,scenă”, ,,atunci”, ,,să ieși din Timp”, ,,crezi”, ,,spectacolul”, ,,Sambô”, ,,altfel” etc. Metoda aceasta este completată în Noaptea de Sânziene de scrierea cu majuscule a unor cuvinte încărcate de semnificații multiple: ,,Timp”, ,,Istorie”, ,,Moarte”, ,,Împăratul”, ,,Marea Veste”, ,,Marea Scenă” etc. Toate aceste cuvinte, cum bine observa Eugen Simion, ,,formează în roman o rețea de obsesii care urmăresc personajele lui Eliade
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
1992; Ia-ți boarfele și mișcă! Interviu realizat de Mariana Marin, București, 1991; ed. (Les Années volées. Dans le goulag roumain à 16 ans), Paris, 1991; Le Pourvoyeur, Compiègne, 2000. Repere bibliografice: Gabriel Dimisianu, „Calul de duminică”, GL, 1968, 14; Sânziana Pop, „Calul de duminică”, LCF, 1968, 17; Magda Ursache, „Țestoasa portocalie”, CRC, 1969, 28; Mircea Iorgulescu, „Numele cu care strigi”, RL, 1970, 48; Dana Dumitriu, „Pietre la țărm”, RL, 1973, 13; Mona Nicolau, „Pietre la țărm”, ST, 1973, 6; Nicolae
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288589_a_289918]
-
la publicații precum „Cutezătorii”, „Luminița”, „Albina”, „Contemporanul”, „Foaia noastră” (Gyula, Ungaria), „Detskaia literatura” (Moscova). A mai semnat cu pseudonimele Ana Romana, Bunelu, George Garo, G. Viniciu. Primul lui volum este Grădina cu meri, apărut în 1955. Piesa de teatru Ileana Sânziana, scrisă în colaborare cu Alecu Popovici, a fost premiată la concursul teatrelor de păpuși desfășurat la Belgrad în 1968. Scrierile lui G. se situează consecvent într-un minorat literar pe toate nivelurile, începând cu cel axiologic și sfârșind cu cel
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287125_a_288454]
-
desfășurate, aceasta a fost nevoită să renunțe la visul de a urma o carieră în domeniul pentru care s-a pregătit atâția ani. Sentimentul inechității, salariul nesatisfăcător dar mai ales nivelul de trai scăzut din România au determinat-o pe Sânziana să părăsească locul de muncă. Deși inițial vorbea de plecarea în Italia ca reprezentând o soluție temporară care să-i permită să strângă o anumită sumă de bani care să-i faciliteze eventual cumpărarea unei locuințe în țară și să
[Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
pentru a-și putea exercita în continuare profesia aleasă în anii de facultate, fără să fie constrânsa de anumite lipsuri, acum servirea unei cauze nu mai era o prioritate, nu mai era la fel de importantă ca ideea unor câștiguri semnificative. Așadar, Sânziana s-a hotărât să se stabilească în Italia unde putea să-și achiziționeze o locuință pe bază de credit, unde putea să-și asigure un trai decent, indiferent de specificul serviciului prestat. Asistăm deci la o miscare către nivelurile ierarhice
[Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
spre extremă dispariția carierei și înlocuirea ei cu simlpa existența cotidiană a omului.Suntem astfel martorii unor modificări a motivelor alegerilor cu privire la cariera ca urmare a diferitelor experiențe de viață și a învățării sociale. Performanțele de natură materială obținute de Sânziana în afara granițelor, adaptabilatea, sentimentul competenței și satisfacția că își poate controla viața nemaifiind constrânsa de anumite exigente materiale, dar mai ales rămânerea în post, modificarea sistemului de valori, a imaginii de sine și a atitudinii față de muncă, evidențiază încă o dată
[Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
semistructurat care a dezvăluit motivele inițiale ale părăsirii locului de muncă și la designul longitudinal cu măsurători repetate în urmă aplicării celor două instrumente necesare determinării ancorelor carierei(respectiv inventarul orientărilor privind cariera și interviul reciproc pentru identificarea ancorei cariereiă,Sânziana accesând aceste chestionare on line. De asemenea am aplicat și un test de evaluare a imaginii de sine și un chestionar de valori. În decurs de doi ani deși au apărut modificări considerabile în ceea ce privește imaginea de sine și sistemul de
[Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
pentru unul, București, 1982; Clopote sub apă, București, 1984; Povestea unui debut, București, 1986; Moștenirea, București, 1987; Munții nu cad, București, 1989. Repere bibliografice: Șerban Foarță, „Între două trenuri”, O, 1965, 26; Ion Caraion, „Între două trenuri”, GL, 1965, 32; Sânziana Pop, „Puștoaica”, LCF , 1967, 3; Laurențiu Ulici, „Adam evadează”, CNT, 1968, 1; Magdalena Popescu, „Aventurile unui timid”, RL, 1969, 8; Remus Luca, „Aventurile unui timid”, VR, 1969, 3; Dana Dumitriu, „Enigma”, RL, 1970, 23; Caraion, Duelul, 213-215; Virgil Nistor, „Noaptea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288534_a_289863]
-
de Chirurgie Cardiovasculară din Centrul de Cardiologie Iași unde încă de la prima intervenție chirurgicală pe cord deschis (8 Mai 2000, echipa chirurgicală: Dr. Grigore Tinică, Dr. Eugen Săndică, As. Alina Șovan, As. Dorina Baston; echipa anestezică: Dr. Victor Diaconescu, Dr. Sânziana Patrulea, Dr. Dan Dăscălescu, As. Irina Ciudin; perfuzioniști: As. Adrian Bujor, As. Marius Ciudin, As. Dan Eșanu) protecția miocardică se realizează pe durata clampării aortei prin administrarea de soluție cardioplegică cu sânge (soluție St. Thomas II, raport 1:1) cu
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
ca semn al înstrăinării în Nuntă în Cer, "Zacharias" din Pe strada Mântuleasa, Anghel D. Pandele din Nouăsprezece trandafiri etc.). Matei Călinescu se oprește asupra numelui recurent din proza lui Eliade, Ileana, și îl analizează în strânsă legătură cu sărbătoarea Sânzienelor. Vorbind despre această ipoteză etimologică, Matei Călinescu 17, interpretează cele două fețe ale sărbătorii ca suprapuse, dar distincte: pe de o parte, cea creștină care marchează nașterea Sfântului Ioan Botezătorul (derivarea etimologică nesigură din latină, Sanctus Johannis) și cea păgână
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
sărbătorii ca suprapuse, dar distincte: pe de o parte, cea creștină care marchează nașterea Sfântului Ioan Botezătorul (derivarea etimologică nesigură din latină, Sanctus Johannis) și cea păgână care o are în vedere pe zeița Diana (etimologie considerată incertă, dar sugestivă: Sânziana=Sancta Diana). De asemenea, referindu-se la Noaptea de Sânziene, vedea ca pe un exemplu clar de coincidentia oppositorum, simbolismul (împins până la alegorie) al celor două atracții simultane ale lui Ștefan Viziru, după cum indică numele femeilor iubite: Ioana, nume ce
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
până la alegorie) al celor două atracții simultane ale lui Ștefan Viziru, după cum indică numele femeilor iubite: Ioana, nume ce trimite la sărbătoarea creștină a lui Ioan Botezătorul și Ileana care se referă la personajul de basm, Ileana Cosânzeana (Sancta Diana/Sânziana) a cărei sărbătoare folclorică este tot în 24 iunie 18. Acestea reprezintă "instinctul vieții" (Ioana) și "instinctul morții" (Ileana), "aplecarea secretă spre autodistrugere" a lui Ștefan, "tentația Thanatos-ului"19. La rândul său, eroul romanului, Ștefan (gr. stephanos = coroană) este și
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Istoria nu i-a lăsat însă răgaz"8. Occidentul l-a impus pe Eliade ca savant, în detrimentul romancierului, a cărui operă va fi adumbrită: dacă savantul este atât de recunoscut încât studiile sale trec în "carte de buzunar", Noaptea de Sânziene în care își pune speranța de a fi recunoscut ca romancier nu dobândește "marele ecou pe care l-ar fi meritat"9. M. Lovinescu afirmă că insuccesul parțial al Nopții de Sânziene l-a împins pe Eliade spre o răscruce
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]