1,693 matches
-
liniștită în mașină, așa că am stins radio-ul, însă acest lucru nu a făcut decât s-o trezească din somn. Cred că era obișnuită să doarmă în timp ce asculta muzică, sau când îi mergea televizorul. La Timișoara se prindeau multe posturi sârbești, se putea sta la TV și după ora zece noaptea, nu ca în restul țării. De fapt, la Mangalia, mai prindeam și noi posturi turcești și bulgărești cu antene speciale. Între timp, Miruna s-a mutat pe pătura întinsă afară
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367557_a_368886]
-
s-a deschis îndată după moartea sa, toată averea de mai multe sute de mii, spre înființarea unei fundațiuni pentru tineri, preoți și învățători săraci de religiune greco-orientală... Ceremonialul se împlini prin parohul român din Pesta, asistând încă parohul local sîrbesc și grecesc... Pe Gojdu mulți nu numai că l-au cunoscut, ba chiar l-au condamnat, mulți au aruncat cu pietre asupra sa. Aceștia rămân acum rușinați, și trebuie să se închine cu pietate naintea faptei sale fără esemplu, naintea
TESTAMENTE UITATE-TESTAMENTE CARE DOR...(EMANUIL GOJDU) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 164 din 13 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367186_a_368515]
-
ce a fost donat mânăstirii Filoteu de Nichifor Daphne la 1342 - se vede inscripția pe pielea din interior, un vechi clopot ce chema călugării la trapeză la mânăstirea Hilandar, donat de Dragan Dafinovici la 1631 - cel mai probabil din ramura sârbească a neamului tău, corespondența purtată de Serghei Dafinov cu cuviosul Siluan Athonitul în anii 1898 - 1903 în limba rusă, scrisorile trimise de Iorgu Dafinou starețului de la Zografu (în bulgară), copii după actele de danie făcute de diverși daphnioți greci, valahi
ATHOSUL NEAMULUI MEU (4) de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350412_a_351741]
-
Athos în Săptămâna Mare din Postul Paștelui în anul 2010 împreună cu câteva rude, într-un grup de 12 pelerini. Prima debarcare a avut loc într-un port mic, unde trebuia să așteptăm un microbuz care să ne ducă la mânăstirea sârbească Hilandar. Eu m-am urcat în microbuzul călugărilor și am ajuns acolo primul din grup, cu 3 ore înaintea colegilor mei. M-am plimbat prin împrejurimi și am început s-o strig pe Maica Domnului, așa cum îmi spusese prietenul meu
ATHOSUL NEAMULUI MEU (3) de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1080 din 15 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350411_a_351740]
-
din câte-o carte, dar eu nu înțelegeam nimic. Abia când începea să cânte Psalmul 50 al lui David începeam să înțeleg și eu câteva cuvinte. Să știi că muzica bizantină se cântă la fel și în rusă și în sârbească sau bulgărească ori românește de o mie și ceva de ani. Începea el un psalm sau un acatist în limba lui și eu îl îngânam în limba mea, pricepând așa câteva cuvinte sârbești și el câteva cuvinte românești. Până la Athos
ATHOSUL NEAMULUI MEU (1) de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350409_a_351738]
-
la fel și în rusă și în sârbească sau bulgărească ori românește de o mie și ceva de ani. Începea el un psalm sau un acatist în limba lui și eu îl îngânam în limba mea, pricepând așa câteva cuvinte sârbești și el câteva cuvinte românești. Până la Athos ajunsesem să ne înțelegem de minune - ba trei cuvinte de-ale lui, două de-ale mele, trei rusești și două nemțești și mai ales prin semne, că nevoile se exprimă la fel în
ATHOSUL NEAMULUI MEU (1) de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350409_a_351738]
-
Kostamonitu. În Sfântul Munte Athos a existat, în decursul vremurilor, mănăstirea catolică a „Amalfinezilor”. Monahii însă nu au rezistat la regimul de viață auster de acolo și au părăsit Athosul. Dintre mănăstirile existente astăzi în Sfântul Munte Athos, Hilandar este sârbească, Zografu bulgărească, Sfântul Pantelimon rusească iar Esfigmenu este stilistă. Din păcate românii nu au o mănăstire a lor, cu toate că, spre deosebire de sârbi, bulgari sau ruși, care atunci când au oferit ajutoare Sfântului Munte Athos, au pretins în scimb o mănăstire a lor
SFÂNTUL MUNTE ATHOS – GRĂDINA ORTODOXIEI UNIVERSALE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 62 din 03 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349057_a_350386]
-
Petru Șchiopul îi închină mănăstirea Răducanu din Județul Bacău, cu multe moșii. Cu bani românești s-au făcut la această mănăstire, în secolul al XVII -lea clădirea arsenalului de lângă mare, turnul, trapeza, portul, acoperișul bisericii centrale și altele. Mănăstirea Hilandar (sârbească) - Domnitorul Neagoe Basarab acordă acestei mănăstiri un ajutor anual de 7000 de asprii, sumă ridicată de Vlad Vodă Vintilă la 10000 de asprii, iar de la Mihnea Turcitul la 15000 de asprii. În anul 1645, pe cheltuiala lui Matei Basarab, se
SFÂNTUL MUNTE ATHOS – GRĂDINA ORTODOXIEI UNIVERSALE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 62 din 03 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349057_a_350386]
-
aici nici un lăcaș propriu până în urmă cu un veac și jumătate și nici acesta nu este ridicat la rang de mănăstire ci este doar un schit !... Din cele 20 de mănăstiri athonite, 17 sunt grecești, una rusească - Sf. Pantelimon, alta sârbească - Hilandar și alta bulgăreasca - Zograful. Nu de nevrednicie poate fi vorba, căci românii, dincolo de daniile făcute de-a lungul timpului tuturor celor 20 de mănăstiri ( pe unele chiar rezidindu-le în întregime ) au fost, si sunt, o prezență exemplara în " Grădină
SCHITUL PRODROMU de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349139_a_350468]
-
Nu doar farmecul mănăstirii îl ademenea spre locul acela, ci și povestea țesută pe seama întemeietorului ei Nicodim, monah ajuns în fruntea obștii la Mănăstirea Hilandar de la Muntele Athos, mediator vrednic la Constantinopolul anilor 1375 în scopul ridicării anatemei asupra Patiarhiei sârbești. Pentru îndeplinirea lucrului măreț, fusese numit arhimandrit de Patriarhul Filotei... Nicodim! Nicodim? Însuși numele presupunea virtuți de învingător, căci rădăcina lui grecească ducea cu gândul la biruință: nikao! Se adăuga interesului său și traiectul ascendant al monahului, rămas totuși modest
PODUL LUI DUMNEZEU, PIATRA SFÂNTĂ DE LA PONOARELE... DE ANGELA DINA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349265_a_350594]
-
de fiecare dată la înălțime. Printre cei care au încântat audiență cu succes s-au numărat soliștii noștri locali: Daniela Ilitescu acompaniata de Tucu Stoica și formația de instrumentiști, ansamblurile folclorice “Bucovina” și “Dumbrava”, grupul de copii “Ghiocelul”, grupul folcloric sârbesc "KUD Jelek ", artiștii de muzică folk Mircea și Livia Boian, soliștii Dan Buturca și Victor Cepoi, si formația instrumentala “Balada” din Maryland. O pată de culoare și o prezență apreciată de către toți participanții la aceste frumoase evenimente au fost artiștii
PRIMAVARA ROMÂNEASCĂ ÎN ATLANTA de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349306_a_350635]
-
au existat strânse legături încă din vremea lui Ștefan Dușan. În anul 1360, voievodul muntean Nicolae Alexandru Basarab († 1364) dădea de soție pe fiica sa Anca țarului Ștefan Uroș, fiul lui Ștefan Dușan. Numele domniței valahe este amintit de pomelnicele sârbești (vezi pr. Nicolae Șerbănescu, Legăturile bisericești, culturale și politice între români și sârbi, în Mitropolia Olteniei, XV, nr. 5-6/1963, p. 307). Numeroși domnitori români au ctitorit mânăstiri și biserici în Serbia (vezi pr. prof. dr. Aurel Jivi, Patriarhia Ortodoxă
MATERIAL – STUDIU DE SINTEZĂ. DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ÎN SUD-ESTUL EUROPEAN. GEOPOLITICA ORTODOXIEI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344368_a_345697]
-
permite cu seninătate să fie ținut în beznă de o școală ce nu i-a dat nici cele mai elementare date despre frații săi din Transnistria, Transcarpatia, Pocuția, Bucovina de Nord, Basarabia de Nord, Herța, Basarabia de Sud, Cadrilater, Timocul sârbesc și bulgăresc, Banatul de Vest, Ungaria de est, despre frații săi aromâni, meglenoromâni și istroromâni. Americanii sunt niște nesuferiți superficiali. Ca bun român, continuă să cauți soluții de a mai face români verzi din încă câțiva unguri și nu îți
TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]
-
numește Nucet. Lavra de pe Alutus (vechea denumire romană a Oltului) a fost clădită între anii 1386 și 1393, iar primul său Egumen a fost Popa Gavriil. Cozia este, asemeni Mânăstirii Vodița, construită în plan treflat. Ea seamănă cu câteva biserici sârbești: Krușevâț, Calenici, Veluce și Rovanița. Arhitectul, chemat în Țara Românească de la curtea marelui cneaz Lazar, a fost tot un sârb, al cărui nume nu este cunoscut. Concepția arhitectonică este o combinație de blocuri mari de piatră cu cărămidă aparentă. În
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
tabloul votiv ce-l înfățișează într-un frumos costum de cavaler occidental, și unde, sub lespedea de piatră, i se află mormântul. Biserica cu hramul „Sfintei Treimi“, a fost clădită de meșteri de pe valea Moraviei, din Serbia, după modelul bisericii sârbești de la Kruševac, din piatră de Albești, între anii 1386-1388. Construită în stil trilobat, bogat ornamentată, biserica surprinde prin eleganță și armonie. În pronaosul bisericii, se mai poate vedea și astăzi pictura originală din anul anul 1391. Pe peretele de vest
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
se deosebească [13]. Voievodul Mircea cel Bătrân s-a stins din viață la Argeș și a fost adus cu mare alai la ctitoria sa de la Cozia, așa după cum i-a fost voia. Despre acest funest eveniment, aflăm dintr-o cronică sârbească: „Anul 6926 [1418] s-a pristăvit [a murit] marele voievod al Ungro-Vlahiei, Io Mircea, ianuarie 31“ [14] și cronica lui Axentie Uricariul, în care stă scris: „Murit-au Mircea Vodă în domnie și l-au îngropat la Mânăstirea de la Cozia
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
cărui trup, pângărit de unguri, se odihnește sub holdele Transilvaniei, iar capul, la Mănăstirea Dealu, lângă Târgoviște, alături de tatăl său, blândul Pătrașcu cel Bun. Veghease cu osârdie Mircea cel Bătrân la ridicarea ctitoriei sale, Mănăstirea Cozia, aducându-l pe vlahul sârbesc Nicodim să o târnosească; chiar arhitecții și meșterii au fost aduși de dincolo de Dunăre! Câteva cuvinte despre emblema amplasată la intrarea în Mănăstirea Cozia ,,Dar Cozia nu este o copie după vreo biserică sârbă, ci o variantă după monumentele din
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
după monumentele din această școală (Krușevăț, Calenici, Veluce și Rovanița), variantă executată de către unul din arhitecții sârbi ai cneazului Lazăr sau ai fiului său, Despotul Ștefan, chemat de Mircea Voievod în Țara Românească. Mănăstirea Cozia este același tip cu bisericile sârbești (concepute după bisericile vlahilor Bizanțului ─ vezi Biserica Blacherne/Vlaherne, adică a vlahilor, din Constantinopol, construită de Împăratul Alexios I Comnenul, n.n.), însă concepută cu mai mult bun simț al măsurii și cu gustul logicii ce caracterizează tradiția bizantină”. ** În loc de încheiere
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
veche, București, 1962, pag. 15-16. [12]. Ștefan Ștefănescu, Camil Mureșanu (coordonatori), Istoria Românilor, vol. IV, Genezele românești, București, Editura Enciclopedică, 2001, pag. 196. [13]. * * * Vâlcea. Monografie, București, Editura Sport - Turism, 1980, pag. 48. [14]. L. Stojanović, Vechile genealogii și cronici sârbești, Belgrad, 1927, pag. 224-225. [15]. P. P. Panaitescu, op. cit., pag. 403. [16] Toate pasagiile reproduse din tomosul patriarhal din 1359, Hurmuzaki, Documente, XIV-1, p.1-4 și din scrisoarea trimisă de patriarh cu acest prilej domnului Țării Românești, ibidem, p. 4-6
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
liniștită în mașină, așa că am stins radio-ul, însă acest lucru nu a făcut decât s-o trezească din somn. Cred că era obișnuită să doarmă în timp ce asculta muzică, sau când îi mergea televizorul. La Timișoara se prindeau multe posturi sârbești, se putea sta la TV și după ora zece noaptea, nu ca în restul țării. De fapt, la Mangalia, mai prindeam și noi posturi turcești și bulgărești cu antene speciale. Între timp, Miruna s-a mutat pe pătura întinsă afară
VALEA MARE – VALEA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1758 din 24 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344410_a_345739]
-
și faptele lor”, de Constantin Toni Dârțu,volumele 4, 32 și 56. • „Dicționarul General al Literaturii Române”, vol. TZ, editat de Academia Română sub îngrijirea Acad. Eugen Simion, 2009. • DICȚIONARUL Scriitorilor Români de Azi, din România, Basarabia, Bucovina de nord, Banatul Sârbesc, Europa Occidentală, Israel, America, de Boris Crăciun și Daniela Crăciun-Costin, Iași, 2011. • O altfel de istorie a literaturii române contemporane, vol.I, Autori Ștefan Doru Dăncuș, George Coandă, Vali Nițu, etc. 2013. • Alte dicționare editate de diferite personalități din județele
O VIAŢĂ DE OM de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350115_a_351444]
-
curioase. Între timp, cât ne îndepărtam de mal, musafira mea s-a făcut comodă în prova bărcii, și-a aruncat sutienul inutil în fundul genții de plajă, confecționată dintr-un pai exotic, împletit frumos și viu colorat, piesă achiziționată de pe piața sârbească clandestină, după cum am aflat mai târziu. Albul sânilor acoperiți cândva de cupele sutienului, contrastau cu roșul aprins al zonelor expuse și arse de razele puternice ale soarelui de mai. Pulpele înroșite, începeau s-o usture și ca o mângâiere, își
PLIMBAREA PE MARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366666_a_367995]
-
sau nu exercitată autoritatea unuia sau a mai multor episcopi. Realitățile bisericești din zilele noastre demonstrează, cu numeroase exemple, că pe același "teritoriu canonic"pot ființa mai multe eparhii. În Europa Centrală activează, în bună înțelegere reciprocă, eparhii rusești, românești, sârbești, constantinopolitane. Ierarhia Bisericii Ortodoxe Rusă a suferit o înfrângere, fiind silită să cedeze cerințelor impuse de organisme internaționale: Curtea Europeană a Drepturilor Omului și Consiliul Europei. Prea Fericitul Patriarh Teoctist a știut să adopte față de "omologul"sau de la Moscova o
PARTEA A III A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361489_a_362818]
-
un nume cu noroc [ ... ] mi-e flacără nestinsă dorința de lumină / și zborul meu albastru și verde mi-este vină”. Un demers de ordin lingvistic este întreprins de către poetul IONEL STOIȚ (“La dzâua muierilor” - scrisă în limba românilor din Banatul Sârbesc) care lasă versul vechi al românilor Sud-Dunăreni să elogieze iubirea și ielele ca element de transcendere și reverie cu ajutorul elementelor bahice:Trăiască muierili / Șî să golim păharili!"/ Daia vedz noi ne-mbătăm / Că nu pucem să le răbdăm / Niși fără
EXPRESIA IDEII de LIA LUNGU în ediţia nr. 176 din 25 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351791_a_353120]
-
pe marginile căruia pusesem zahăr. Tocmai îmi inspecta colecția de discuri de pick-up. Aveam mai mult plăci din Bulgaria, iar ea si-a manifestat uimirea că și acolo se găseau plăci cu formațiile celebre ale vremii, ca și pe piața sârbească, la care avea acces în vestul țării. Timpul se scurgea fără să băgăm de seamă și nu în favoarea Mirunei, care ar fi trebuit să ajungă de mult la hotel. Deși ea dorea să facă acest lucru, eu simțeam că nu
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350529_a_351858]