663 matches
-
mai ales atunci când efectivul lagărului crescuse la 4000, apoi la 6000 și, În sfârșit, la 8000 de oameni În 1952. În câteva zile am făcut cunoștință mai În detaliu cu lagărul, cu activitățile de fiecare zi, cu pământul ce trebuia săpat, cu brutalitatea pazei etc. Ceea ce am remarcat Încă din prima zi era grupul de cinci carcere, situate chiar În coasta biroului administrației, la vedere, unde erau băgați câte doi Într-o carcera și Încuiați cu lacăt pe din afară, cei
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
proaspătă, țipari de Rin aruncați de vii pe grătar, friptură de căprioară tocmai scoasă din cuptor și potârnichi cum numai la Urciorul de aur se puteau mânca: Învelite În foi de zmeură, care se coceau pe Îndelete Într-o groapă săpată anume, plină cu cărbuni aprinși... Această rețetă o aflase hangiul de la un călugăr din Sankt Gallen, și pentru ea plătise un ban de aur. E drept, făcuse un schimb bun, pentru că acest fel de mâncare dusese faima până hăt, departe
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
săpăm noi, la încrucișarea arterelor 3 cu 9, era situată pe partea cealaltă, spre casa familiei Muca, dar s-a înscris, din păcate, în seria tentativelor eșuate, întrucât locul era ceva mai înalt, pământul nisipos și, pe măsură ce se înainta cu săpatul, din lipsă de tuburi, se dărâma într-un mod periculos, așa că s-a renunțat la săparea ei. În toți anii cât am stat cu domiciliul obligatoriu, apa ne-a fost furnizată de aceeași fântână, situată mai la vale de noi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
în sentința numărul 256, din 9 aprilie 1959. Cu toții vor ajunge în Balta Mare a Brăilei, unde vor lucra la ridicarea unor diguri imense, prin care să se redea agriculturii circa șaizeci de mii de hectare. Totul se făcea manual: săpatul, căratul cu roaba sau targa, descărcarea pe dig, tasarea. Cînd s-a spart digul de protecție și Dunărea s-a revărsat vijelios, șuvoiul de apă a fost oprit de trupurile deținuților așezate în stive vii, pînă cînd alte echipe au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
aflat în Balta Brăilei azil. Ținutul avea magnetism. Sate întregi au rămas pustiite de bărbați în putere, care au venit aici ca spre un pămînt al făgăduinței. Și-au lăsat nevestele, copiii și bătrînii, pentru a-și demonstra priceperea la săpatul gropilor. Alături de Răstoaca și Suraia, ambele din Moldova, se strămutase în lagărul de la Salcia și un sat oltenesc, cu nume de sălbăticie îmblînzită: Urzicuța". Se va întîlni cu cîțiva dintre cei trecuți prin reeducarea de la Pitești. Cele povestite ne amintesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
de a absorbi, cu riscul unor noi pericole, două milioane și ceva de refugiați. Maaloula, la cinzeci de kilometri de Damasc. Un deputat francofon îmi face onorurile orașului său. La origine, un sat ca un cuib de vulturi pe versantul muntelui, săpat chiar în stâncă și ghemuit parcă sub cupola mănăstirii Sfinților Sergiu și Bacchus, de la numele a doi martiri sirieni din secolul al III-lea. Ține astăzi de ordinul salvatorian fondat în 1862, în Liban, de către episcopul Tyrului și Sidonului, și
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
frumoase de neam bun, coborând cu gândurile duse și cu sufletul plin de neînțelese doruri, flăcăul se opri într-un amurg supt arcul negru al unui brad, cu ochii ațintiți spre o minune. Pe fereastra deschisă a unei chilii, fereastră săpată sus în zid, fereastră îngustă, întunecoasă, pe fereastra deschisă, printre zăbrele, se strecurau privirile de foc ale unei măicuțe. Din umbră, sub bătaia rumănă a lucirilor asfințitului, se arătă și obrazul alb ca spuma laptelui, și ochii mai neguroși și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
numai în traducerea românească, nu și în originalul slavon. Ștefan cel Mare descrie hotarul cel nou al târgului Vaslui, cu satele și siliștile lui, precizând punctele de reper: „și din gios de pădure în capul dumbrăvii, în dreptul pădurii la movila săpată, și apoi în gios piste zăpodia și piste drum(ul) ce mearge de la Vasluiu la Huși” (subl. ns.). Deci, la sfârșitul secolului al XV-lea, orașul Huși devenise deja suficient de important sub aspect demografic și economic, dar și ca
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
soliei s-a apropiat de movilă, pe care a măsurat-o cu pasul: "are la bază șapte sute optzeci de pași - nota solul - și se ridică în sus în formă de culă, se poate deci aprecia înălțimea ei. La mijloc e săpată și are găuri adânci." Conform tradiției, "un anume vizir a stat acolo cu o oaste mare și ca amintire a trufiei lui a poruncit să o ridice, ca fiecare să poată vedea din acea muncă ce mulți oameni au fost
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
extrăgea silitra, interesante sunt metodele și mijloacele tehnice utilizate. Mai întâi, se săpa în pământ și peste gropi se punea o scândură lungă, scobită în formă de jgheab pe care se așezau butoaiele și coșurile care se umpleau cu pământul săpat. Deasupra acestuia se turna apă fierbinte, care curgând la vale era dusă într-un cazan, unde lucrătorii o amestecau și o puneau să fiarbă. Apoi înfigeau bețișoare de lemn în cazan peste care într-o noapte se depunea silitra, de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
construit aici, în bezna pământului, cea mai complicată rețea de tunele. Tot pe aici dirijau aurul spre Dunăre și mai departe pe Dunăre și Marea Neagră, către Istanbul. La suprafață existau cinci centuri de apărare a raialei turcești, între acestea fiind săpate șanțuri de apărare, adânci de până la doi metri și fortificate. Exista un sistem de apărare foarte bine pus la punct și acest lucru era controlat direct de Istanbul. La Muzeul Brăilei putem vedea o machetă veche realizată prin contribuția unui
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
-mă acum să spun niște nume de orașe. Primul care îmi vine-n minte e Răcăciuni“. Șoseaua e plină de gropi, dar vremea e frumoasă și îmbie la povești. „Dobitocul nostru, fie că era vorba despre o aplicație banală, despre săpat tranșee, fie despre iminența unei invazii americane cu tancuri și trupe motorizate, arăta întotdeauna spre Răcăciuni. Belea ochii, se punea pe urlat și cred că-n clipele alea chiar vedea umplându-se dealurile cu tancuri, tunuri și trupe. După ce a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
pus în libertate la 27.06.1964 prin grațierea pedepsei conf. decret. 310/1964. Menționez că la eliberare cântarul a arătat sub 40 kg. La această greutate reușeam să fac normele republicane pentru deținuți 3 m3 și 200 kg pământ săpat și transportat pe diguri cu roaba pe rampă. Dacă m-am eliberat prin grațiere cu interdicție am putut ajuta în funcția de preot auxiliar în satul Buruienești din 1964-1966. În anul 1967-1968 în satul Pildești în aceeași calitate de ajutor
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
hainele trebuiau să-mpiedice ca el să-și bea și mințile, și căsnicia. Cuvintele însoțeau munca doar atunci când mai mulți lucrau ceva împreună, depinzând unul de altul în mișcările lor. Dar nici atunci întotdeauna. Muncile cele mai grele - căratul sacilor, săpatul șanțurilor, prășitul, cositul - erau o școală a tăcerii. Trupul ți-era prea solicitat ca să te mai cheltuiești în vorbe. Se putea întâmpla ca douăzeci-treizeci de oameni să tacă ore în șir. Uneori, privindu-i, mă gândeam că asist la o
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
sale, bla, bla. Nu izbutesc să mă înțeleg, nu știu de ce rădăcinile mele de țăran de Băragan mă chinuie atât de mult. La sfârșitul muncii, sunt tare mândru de opera mea: câteva brazde reavăne ce aduc cu un mormânt proaspat săpat (imagine tristă, dar chiar așa arătau!), populate de plăntuțe firave de salată ce nu cred că vor supraviețui frigului de peste noapte. Sunt fericit. 26 martie 2002 Observația amară a rusului promotor al "occidentalismului", Aleksandr Herzen, la sfârșitul "memoriilor" sale: "După ce
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
300 de metri. Domină culorile galben, gri, albăstrui și cel mai mult ruginiul, în funcție de caracteristicile rocilor și minereurilor expuse la lumina zilei în urmă descopertărilor și excavațiilor efectuate. După privirea generală, începem să analizăm mai amănunțit realitatea din fața noastră. Treptele săpate sunt drumuri în spirală, totalizând peste 100 de kilometri lungime, pe care circulau basculantele încărcate cu minereu către stația de prelucrare aflată undeva mai jos de carieră. La o privire mai atentă, se mai văd pe unele trepte și pe
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
am săpat până la 39 de metri, deci avem acum, în sezonul uscat, 12 m de apă. Puțul ne dă acum 150 de l de apă pe minut, ceea ce este suficient pentru nevoile noastre. Va atașăm în continuare niște poze cu săpatul și cu copiii noștri care ne-au ținut de urât tot timpul și au făcut această experiență mai frumoasă.Acum suntem ocupați cu instalarea turnului de apă și săptămâna viitoare începem cu gardul. Cu drag Carmen și Sebastian 13 Septembrie
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
i-am spus eu să caute furculițe și linguri boierești. S -a dus pe seară, după ce lumea se aciuase pe la case, a ales ce-a ales, că nu era decât lumina lunii, dar la întoarcere nu a văzut fântâna nou săpată ce-i aghe începută, la chetruit. Nefiind împrejmuită a chicat în ea. A tot încercat el să iasă cățărându-se pe chetrele care aghe se țineau și a stat acolo până dimineață, când l-au scos băieții lu’ Costache, parcă
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
înghite. Tata află de la preotul satului că se va ridica un număr de intelectuali și mă previne să nu dorm noaptea acasă. La circa trei sute de metri depărtare de casă îmi fac o groapă circulară ca pe front, car pământul săpat și timp de câteva săptămâni mă adăpostesc până va trece și acest val, de parcă n-ar fi fost de ajuns prin ceea ce trecusem până atunci! Au dispărut destui oameni în vremea aceea din toată țara. Apoi am revenit acasă, dar
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
mergeam cu compania încolonată pe plotoane, pe linia de luptă.(?!?) Cei din stânga noastră (ungurii) priveau către noi dar erau liniștiți. Noi am intrat în pădure, am început să ne facem gropi, amplasamente pentru mitraliere. După două ore de muncă la săpatul amplasamentului de mitralieră Z.B., în jurul orei 4,30 p.m., căpitanul Vasile Drăguș, comandantrul companiei, m-a trimis, însoțit de elevul Mișca Viorel, acolo unde rămăseseră carele cu muniție și armament și caii ofițerilor noștri, în marginea pădurii, ca să aduc
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
nord-vest - sud-est. Între ele se află afluenții Prutului: Bașeu și Jijia care au un debit mai mare primăvara, când pot produce inundații ce depășesc 1-3m. Jijia în făurirea cursului și-a format foarte multe meandre din cauza rezistenței solului și șia săpat adîncimea albiei de peste 1-3m. Prutul intră în țara noastră prin localitatea Suharău, satul Oroftiana, din județul Botoșani, iar Siretul intră prin localitatea Vășcăuți, din comuna Mușenița din județul Suceava, iar în județul Botoșaniprin satul Rogojești din comuna Mihăileni. Ca afluenți
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
nord-vest - sud-est. Între ele se află afluenții Prutului: Bașeu și Jijia care au un debit mai mare primăvara, când pot produce inundații ce depășesc 1-3m. Jijia în făurirea cursului și-a format foarte multe meandre din cauza rezistenței solului și șia săpat adîncimea albiei de peste 1-3m. Prutul intră în țara noastră prin localitatea Suharău, satul Oroftiana, din județul Botoșani, iar Siretul intră prin localitatea Vășcăuți, din comuna Mușenița din județul Suceava, iar în județul Botoșaniprin satul Rogojești din comuna Mihăileni. Ca afluenți
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
o duminică - 19 iunie 1919, fiind Înmormântat În marele parc de la Țibănești, alături de bunici, părinți și fiul său mort În timpul războiului, Într-un sarcofag de marmură imitat după cel al lui Scipione Africanul de pe Via Appia de lângă Roma, având săpate pe laturi două maxime ale lui Schopenhauer: „Când pretutindeni domnește greșeala adevărul Își ridică privirea, către zeul său ocrotitor: «Timpul», care-l Îndeamnă spre biruință, a cărui batere de aripi este Însă atât de largă și de Înceată, Încât omul
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
a pus haine de sărbătoare și mi-a cerut mie să rizuiesc în placă și s-o torn. La răsăritul soarelui se va ridica precum roua și se va duce să fie judecat și să stea în cealaltă viață. Cotizo săpat(chinuit) de lacrimi; Sfîntul; Sfîntul meu Zoe”. Roma s-a învrăjmășit rău pe geți și au urmat acțiuni de jaf de o parte și de alta a Istrului. În anul 6 î.e.n. romanii organizează o acțiune de prădăciune la nord
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
cu compania încolonată pe plotoane, pe linia de luptă.(?!?ă Cei din stânga noastră (unguriiă priveau către noi dar erau liniștiți. Noi am intrat în pădure, am început să ne facem gropi, amplasamente pentru mitraliere. După două ore de muncă la săpatul amplasamentului de mitralieră Z.B., în jurul orei 4,30 p.m., căpitanul Vasile Drăguș, comandantrul companiei, m-a trimis, însoțit de elevul Mi șca Viorel, acolo unde rămăseseră carele cu muniție și armament și caii ofițerilor noștri, în marginea pădurii, ca să
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]