663 matches
-
corect? — Spune-mi Bud. Lynn rîse. — Bud, crezi ce ți-am spus eu și Pierce? — Da, În mare parte. — Și știi de ce vrem să-ți facem hatîrul. Dacă mai folosești cuvinte din astea, s-ar putea să mă scoți din sărite. — Bine. Dar știi de ce. — Da, știu. Patchett păstorește niște tîrfe și poate și alte chestii pe lîngă. Nu v-ar plăcea să apăreți În rapoartele mele. — Corect. Motivele noastre sînt egoiste și de aceea cooperăm. Accepți un sfat, domnișoară Bracken
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
Cathcart, cioroiul Dwight Gilette. Amîndoi au păstorit-o pe fata aia, Kathy Janeway. A fost omorîtă și nu-mi place. Ai vreo informație despre ei, flăcău? Ochi În ochi - ochii lui Hinton holbați. Fără bîlbîieli, ca să nu-l scoată din sărite pe animalul ăla nenorocit. — Domnule, n-am fost decît șofer la domnul Patchett, eu și tipul ăla, Chester Yorkin. N-am făcut decît să transportăm acele... acele chestii ilegale... iar de Cathcart n-am auzit În viața mea. Am auzit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
e În ton cu cele apărute În presă În ultima vreme. Pe masă: revista Whisper - „Toată mizeria pe care o poate suporta hîrtia.“ Jack răsfoi ziarul, zîmbind, și ochii Îi căzură pe un articol legat de Nite Owl. Citit pe sărite: cruciada unui detectiv particular, cineva care s-a dat drept Duke Cathcart, speculații legate de materialele obscene. Ed Exley perpelit pe tăciuni Încinși. Multă ură. Străfulgerare: „Detectivul particular“ Bud White trăgîndu-i-o lui Exley. Un număr din februarie, pus În circulație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
de prima zi tristă din viața lui. De mai mult timp Nilda Îl fermecase cu povești despre pădurea virgină și cu un cuvînt neobișnuit: orașul Tambopata. Faptul că se afla hăt departe, În provincia Madre de Dios, Îl scotea din sărite și Îi tot cerea să-i spună mereu povești despre triburile calatas, ceea ce pînă la urmă a dat naștere la o mulțime de intrigi și gelozii secrete pe care Julius le-a descoperit abia pe la patru ani: Vilma, căci așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
hotărît lucru, devenea tot mai sîcÎitoare. Din fericire nu-l cicălea de față cu ei; cînd erau de față Santiago și Lester, Rosemary se purta destul de bine. dar profita de momentele În care ei mergeau la duș. Îl scotea din sărite cînd ei se duceau să se spele pentru a se Întoarce la masă fără senzația asta lipicioasă pe care ți-o lasă apa de mare. Ah, asta era o scenă formidabilă! Întotdeauna le cădeau prosoapele la duș, li se udau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
și topul ăsta. Ashling s-a întors prea brusc dinspre dulap și o călcă pe Joy pe picior, după care Joy a sărit în sus și și-a lovit cotul de televizorul portabil. —Auuu! Înghesuiala asta nu te scoate din sărite niciodată? oftă Joy, masându-și cotul. Ashling dădu din cap. Îmi place să stau în oraș și chiar pe toate nu le poți avea. Ashling s-a schimbat rapid în hainele de ieșit în oraș. — Eu aș arăta ca un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
datora plăcerea sexuală decît unei singure persoane ne Înrobește Într-un mod care ne va face pînă la urmă s-o detestăm, chiar și fără să formulăm acest lucru, și fără să ignorăm nici interesul de a fi scoși din sărite de cei pe care Îi iubim. Am putea oare iubi pe cineva care nu ne-ar enerva niciodată? Am să adaug ceva de neînlocuit: complicitatea intelectuală. Am putea oare iubi multă vreme pe cineva cu care n-am fi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
asta! M-ați jignit mai tare decât Epancin, care mă crede capabil (și, notați, fără nici o discuție, fără nici o tentație, în simplitatea lui sufletească) să i-o vând lui pe soția mea! Acest lucru, domnule, mă scoate de mult din sărite și vreau bani. Să știți că, făcând bani mulți, voi fi un om original în cel mai înalt grad. Banii sunt cu atât mai infami și mai nesuferiți, cu cât te fac chiar și talentat. Și vor face talente până la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
la plecare, gazda nu i-a dat castronul din cauză că i-am spart oala, așa că îmi ia castronul în locul oalei, susținând chiar că eu i-am făcut această propunere. Desigur, o asemenea josnicie din partea ei m-a scos cu totul din sărite; sângele a început să fiarbă în mine, am sărit în picioare și m-am dus glonț la babă. Ajung la ea, ca să zic așa, nervos la culme; mă uit și-o văd singură în tindă, ghemuită într-un colț, parcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
după cum își făcea el socoteala, avea să se supere negreșit, găsindu-l sănătos pe prinț, pe sincerul ei prieten. Kolea avu chiar lipsa de delicatețe de a-și rosti cu voce tare bănuiala, ca s-o scoată cu totul din sărite pe Lizaveta Prokofievna, cu care tot timpul și din când în când se ciorovăia răutăcios, în pofida prieteniei care îi lega. — Stai amice, nu te grăbi, nu-ți umbri triumful! îi răspunse Lizaveta Prokofievna, așezându-se în fotoliul oferit de prinț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
zăbrele? Un anonim? — Nu pricep despre ce zăbrele vorbești! se enervă generăleasa care începuse să înțeleagă prea bine în sinea ei cine este „cavalerul sărman“ desemnat de această expresie (probabil de mult stabilită). Dar cel mai mult o scotea din sărite că și prințul Lev Nikolaevici se fâstâcise și, în cele din urmă, se rușinase ca un copilandru de zece ani. Nu mai terminați odată cu prostia asta? Nu-mi zice nimeni ce-i cu „cavalerul sărman“? O fi vreun secret atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
de mamă), nodurile în papură, porecla de „curcă plouată“ nu reușeau decât s-o amuze pe Alexandra. Se ajungea până acolo că lucrurile cele mai de nimic o supărau teribil pe Lizaveta Prokofievna și o făceau să-și iasă din sărite. De pildă, Alexandrei Ivanovna îi plăcea să doarmă mult și de obicei avea multe vise; însă toate visele ei se distingeau printr-un fel de neobișnuită superficialitate și inocență, potrivite unui copil de șapte ani; așa că până și această inocență
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
dar cu demnitate. Cât privește profunzimea conștiinței ei, nu se temea s-o scruteze și nu-și reproșa nimic, ceea ce o făcea să fie puternică. Numai un singur lucru și-l recunoștea uneori: faptul că și ea își iese din sărite, că și ea este foarte orgolioasă, că și vanitatea ei parcă ar fi reprimată; așa ceva observa uneori, aproape de fiecare dată, când ieșea de la Epancini. Și iată că acum se întorcea tot de la ei, fiind cuprinsă, așa cum am spus, de o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
el cumnatului, care tocmai intrase în cameră. Ce-i asta, unde o să ajungem la urma urmei? E o... o... Dar gălăgia se apropie repede, ușa se trânti deodată de perete, iar bătrânul Ivolghin, înfuriat, roșu la față, zguduit, scos din sărite, se repezi și el la Ptițân. În urma bătrânului intrară Nina Alexandrovna, Kolea și, ultimul, Ippolit. IItc "II" Trecuseră de-acum cinci zile de când Ippolit se mutase în casa lui Ptițân. Totul se petrecuse cumva natural, fără vorbe mari și fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
unghi de vedere, care va să zică, pentru că... desigur, societatea, societatea este societatea; totuși, nici prințul nu este fără avere, adică fără o avere oarecare. Are... și... și...“ (Tăcere prelungită și rateu categoric.) Ascultându-și soțul, Lizaveta Prokofievna își ieși cu totul din sărite. După părerea ei, toată întâmplarea era „o neghiobie de neiertat și chiar criminală, un tablou fantastic, tâmpit și absurd!“. În primul rând, e de-ajuns că „prințișorul ăsta e un idiot bolnav, în al doilea rând, e prost, nici înalta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
copeici, iar toporul l-au convins ei să-l vândă, pentru că s-a nimerit tocmai la țanc și toporul e foarte bun. Atunci Aglaia a început deodată să insiste pe lângă Kolea să-i vândă ei ariciul, și-a ieșit din sărite, i-a spus lui Kolea chiar „dragă“. Kolea mult timp nu a acceptat, dar în cele din urmă nu a mai rezistat și l-a chemat pe Kostea Lebedev, care într-adevăr a intrat cu toporul în mână și era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
spre Rogojin. Acesta nu se întorsese; sună, dar ușa nu se deschise; sună la ușa bătrânei Rogojina; cineva îi deschise și-i spuse că Parfion Semionovici nu este acasă și, poate, va lipsi trei zile. Prințul se simțea scos din sărite, văzând cu ce bizară curiozitate era privit. De data aceasta nu mai reuși să-l găsească pe portar. Ca și mai înainte, trecu pe trotuarul de peste drum, privi ferestrele și se plimbă vreo jumătate de oră, dacă nu și mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
35 brutalitate. A văzut cum un cuvânt bun, spus când tre buie, risipește toată înverșunarea celui care îl ascultă. Tot așa, iertarea dată la timp topește până și furia nebună, după cum pedeapsa hotărâtă din spirit de răzbunare îl scoate din sărite pe omul cel mai pașnic. E clar că Livia vrea să se răzbune. Însă nu știe pe cine. Oftează din nou. Magia e totuși altceva. Nu-l interesează discuțiile filozofice, anti teza dintre ce-i legal și practicile religioase decăzute
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
colegii mei ar putea să-i treacă prin cap că cel care a omorât-o sunteți dumneavoastră”, a adăugat De Angelis cu un surâs larg, „deci vedeți că e bine să ne unim eforturile”. Eram gata să-mi ies din sărite, Dumnezeu mi-e martor că asta nu mi se Întâmplă des, l-am Întrebat de ce neapărat o persoană care nu e găsită acasă trebuie să fi fost omorâtă, iar el m-a Întrebat dacă-mi aminteam de povestea cu colonelul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
Nu-l lăsa pe Duncan o clipă În pace. Îi făcuse plăcere să stea pe treapta aia și să vadă cum cerul se Întunecă. Dar nu suporta cînd Începeau să vorbească așa, cu inima ușoară, despre Închisoare; o scotea din sărite. Toată apropierea și dragostea pe care le simțise față de Duncan cu o clipă Înainte Începură să se dizolve. Se gîndi la tatăl ei. Se trezi gîndind cu vocea tatălui ei. Duncan umbla dezinvolt prin bucătărie, și ea se uita la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
el mai avea patru și jumătate, așa că, ori de cîte ori Începea un raid, Își trăgea masa prin celulă, se urca pe ea și-i chema pe piloții nemți de la fereastră. Dacă raidul era unul rău, strigătele te scoteau din sărite, descoperise Duncan - Începeai să ți-l imaginezi pe Giggs ca pe un magnet imens, atrăgînd gloanțele, bombele și avioanele din cer. Totuși, În seara asta, raidul părea destul de depărtat, și nimeni nu-și făcea probleme. Izbiturile și fulgerele erau rare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
discut cu el și nu scoate o vorbă. Dacă dorește să se Întoarcă acasă, de ce nu spune? Linda Își dă ochii peste cap. Acum, e cu adevărat Linda cea pe care o cunosc, doar că azi nu mă scoate din sărite. Mi se pare chiar drăgălașă. — O, Ellie, nu fi așa de naivă, cotcodăcește ea. O fi el fiul meu și cea mai de preț comoară pentru mine, dar e și bărbat. CÎnd e rănit, Dan nu prea reușește să comunice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
un tren. — Păi, ai tot timpul să te gândești cât stai cu legumele alea de la Circulație, Îi spun eu. Clell mă cercetează atent cu privirea. Are o mică licărire de enervare În ochi. Se pare că l-am scos din sărite. — Exact asta și vreau, behăie el. Puțoiu are impresia că grijile lui au luat sfârșit și că ne poate scoate pe nas faptul că are slujba asta de legumă. Greșit! Nu ne interesează preocupările triviale ale unui domn pe nume
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
Toal, fără Îndoială. Ridică pagina să mi-o arate. Crede că dacă-și ține capul la cutie și vorbește vulgar despre puicuțe o să se ascundă după degete. O asemenea Încercare transparentă de a intra În gașca băieților doar scoate din sărite și nu folosește decât să-l izoleze și mai mult. — Io pizdă țâțoasă aia, Încuviințez eu aprobator din cap. Nu păcălești pe nimeni, domnule Inglis. Îmi deschid mapa pentru dosare și Îmi scot propriu-mi Screws ca să-l cercetez mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
bucăți o face mai rezistentă? întrebă Rhyme. Mai ușor de dezlegat? Mai greu de dezlegat? - Nu pot să-mi dau seama. - Devine și mai misterios, concluzionă Sachs pe un ton aproape dramatic, ton care altminteri l-ar fi scos din sărite pe Rhyme. Acum însă, era întru totul de acord. - Da, confirmă și el, ușor deconcertat. Trebuie să admit că e ceva nou și pentru mine. Să mergem mai departe. Vreau ceva cunoscut, ceva de care să ne putem lega. - Poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]