1,925 matches
-
sentiment cu totul nou pentru el începuse să-și facă simțită prezența, văzându-l pe preotul cel bătrân și neputincios cum este pe cale de a fi batjocorit de un grup de vagabonzi, ca și el: MILA. S-a gândit la sărmanul om al lui Dumnezeu, la truda pe care o depusese, la greutatea cu care agonisise acei bănuți, și într-adevăr s-a simțit emoționat profund, cuprins de compasiune. Cum forța fizică nu îl părăsise, s-a luat imediat la trântă
UN SIMPLU ŞI LETAL DE CE ? de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350201_a_351530]
-
ar fi trebuit să țină în mână bilete de călătorie, nu bani! Lumeasca inspirațiune îmi spune că nu era nici controloare, nici vânzătoare de bilete. Femeia era, pesemne, de la Fondul Monetar Internațional, Banca Europeană, sau Banca Mondială. Ce să facă sărmanele bănci! Dacă statele nu le mai onorează cu împrumuturi, căci nu mai au din ce să le plătească nici măcar dobânzile, își trimit inspectorii prin autobuze și tramvaie, să ofere împrumuturi, direct, cetățenilor! Vrei o sută de lei ( 10 pâini )? Le
IDEEA DE FAIR-PLAY de JIANU LIVIU în ediţia nr. 482 din 26 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362056_a_363385]
-
sărac, a celui sănătos și a celui bolnav, a celui virtuos și a celui păcătos, a celui învățat și a celui umil. „Când soarele vede un om cu știință, cu bogăție sau cu putere politică îngenunchind la rugăciune cu cel sărman și smerit, merge surâzând întru odihna sa” (Sfântul Nicolae Velimirovici, Pătimirea Bisericii, Ed. Sophia, București- 2010, p.16). Legătura creștinului cu Hristos trebuie să fie întotdeauna familiară și naturală, căci numai Dumnezeu dă plinătate sufletului credinciosului. Pășirea în viața cea
CALEA CĂTRE DUMNEZEU SAU DRUMUL ÎNSPRE SINE? (2) CHRISTOS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362003_a_363332]
-
prin viscolul dezlănțuit sălbatic! Ce minune! Cărarea mergea chiar spre gospodăria sa! Acum, la lumina poienii, vedea clar cum urmele prin zăpadă erau a două căprioare, și acele urme duceau chiar la stogul de fân de unde obișnuiau să se hrănească sărmanele căprioare. Mare este minunea Domnului! Ajunse acasă, în miez de noapte. Nu mai simțea picioarele, mâinile și fața de îngheț. Cei ai casei nu dormeau, știind că el trebuia să se întoarcă încă de cu seară, și nu mai venise
CĂRAREA SALVATOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365908_a_367237]
-
surâs mai întâi ca mai apoi, la sfârșit, să râdă în hohote. Norocul s-a metamorfozat într-un copac crescut în ograda moșului și a babei. Una din frunzele copacului a început să crească peste măsură, umbrind, apoi întunecând sărăcia sărmanei familii. Nevoia de lumină dar mai ales curiozitatea, l-au determinat pe moș să urce în copacul ce părea o adevărată pacoste. Ajuns pe frunza cu pricina mare i-a fost mirarea văzând belșug cât nici nu ar fi putut
XIX. ECOU RĂTĂCIT (ÎNVĂȚĂTORUL) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2129 din 29 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365364_a_366693]
-
mult a suferit această nație! Cu Biblia-i străpunsă de pumnale, Cu sângele ce-a curs din ea șuvoi Strămoșii tăi au însemnat o cale Și de lumina ei să nu te-ndoi! Ce nobilă, ce trainică putere Avură ei, sărmani plugari și-oieri Când se rugau prin tainice unghere În limba asta, plină de tăceri. Ce teafără-i și dreaptă rădăcina, Întreg copacul pare un tumult, În ochii lor n-a scormonit rugina De două mii de ani și mai de
SEMNUL CEL DINTÂI DE PUNCTUAŢIE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 988 din 14 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365036_a_366365]
-
avut ocazia Albert a numărat cu deosebit interes numărul vagoanelor din care erau formate trenurile, fără să știe că dacă ar fi fost posibil gândurile i-ar fi fost cenzurate. * Dumnezeu, în bunătatea lui nemărginită, s-a îndurat de copiii sărmani și a lăsat pe acest pământ “vacanța mare”. Fără pantofi sau alte încălțări arătând ca vai de ele, fără uniforma care să te umilească arătându-ți starea materială, doar într-un pantalonaș scurt și într-un maieu, te simți egalul
III. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365159_a_366488]
-
voci ale Părinților. Ei au pornit deja ultima slujbă, prin care vor ruga pe Domnul, să primească spiritul nobil al poetului nostru drag. Din când în când aud suspinele Manuelei, care acum se îngemănează cu ale mamei poetului. A sosit, sărmana mamă, la căpătâiul fiului său, adusă de familie. Mă rog pentru ea, pentru familia poetului, pentru tânăra Manuela și pentru noi, cititorii sau confrații, dacă i-am greșit. Rămân cu ochii închiși și dincolo de slujba plină de măreție, care răsună
POETUL ION VANGHELE, ÎN ZBORUL INFINIT de MANUELA CERASELA JERLĂIANU în ediţia nr. 2250 din 27 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364767_a_366096]
-
N-AȘ FI UMIL... Autor: Mihail Janto Publicat în: Ediția nr. 2338 din 26 mai 2017 Toate Articolele Autorului Atâtea lacrimi cad pe lume, ne-am dus de-acasă pentru bani, ca să rămânem cu alt nume, în suflet ne numim sărmani. Crezând așa să fie bine, pe drumuri pumnii îi strângeam, meleagurilor prea străine, nu le păsau că noi plângeam. Un dor de-acasă-i cerul nopții, cernând durerea-n surdină, o cale lungă-i calea sorții, sufletului ce-i ruină. Speranțele-au
CHIAR ȘI SĂRAC N-AȘ FI UMIL… de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 2338 din 26 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/366437_a_367766]
-
o hăuială clătinând pereții palatului de cetini și ninsoare. Nu mergem să înspăimântăm ereții, Nici la pasaj de alte zburătoare. Prin gerul aspru gata să doboare Luăm cu asalt entuziast nămeții. Noi facem sport, vânăm din pasiune, Nu pentru un sărman coltuc de pâine Pe-așa o vreme, zău, e o minune Să dai afară amărât un câine. Fără trofee? Nu ne indispune, Doar iarna nu se isprăvește mâine! Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Palat de cetini / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare
PALAT DE CETINI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366598_a_367927]
-
mult mi-aș dori să rămân repetent, să mai repet încă vreo zece vieți la școala limbii materne și tot nu m-aș sătura, chiar dacă mi-ar tăia limba, fiindcă te-ai prins de cerul gurii mele, ca un copil sărman de chipul mamei. Referință Bibliografică: te-ai prins de cerul gurii mele / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 974, Anul III, 31 august 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 George Safir : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
TE-AI PRINS DE CERUL GURII MELE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 974 din 31 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366636_a_367965]
-
OM SĂRAC Autor: Mihai Condur Publicat în: Ediția nr. 202 din 21 iulie 2011 Toate Articolele Autorului Portofel de om sărac Banii la tine nu trag Ploile iți bat în geam Ești dator din neam în neam Buzunar de om sărman Te-au lăsat fară un ban Rob le-ai fost și i-ai slujit Te-au ,,citit” că ești cinstit Portofel de vieți mărunte Zilele ți-s tare scurte Și dac-ai îmbătrânit Boală grea te-a mai lovit Portofel
PORTOFEL DE OM SĂRAC de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366749_a_368078]
-
pe unul din ei, bătrân, îl cunoșteam mai de mult, de pe timpul când noi, copiii, mergeam pe luncă cu caii la păscut și el venea la noi și ne spunea brașoave; era un fel de văcar al satului, acum ajunsese sărman, n-avea nici copii, trăia singur cu baba lui, mai mult din mila satului. Mult timp m-am întrebat de ce l-au luat rușii tocmai pe el până când într-o zi am aflat că el cunoștea bine Pusta ungară și
}NGERUL CARE A CAZUT DIN PARADIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365603_a_366932]
-
Acasa > Stihuri > Mozaic > SĂRMAN ROMÂN, CU TRAISTA-N BĂȚ... Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 1074 din 09 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului sărman român, cu traista-n băț, n-ai niciun strop de demnitate! e prea târziu să te învăț, că-n țara asta nu-i dreptate!... degeaba ai un dumnezeu, și calendaru-i plin cu sfinți, că traiul tău e tot mai greu
SĂRMAN ROMÂN, CU TRAISTA-N BĂŢ... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361698_a_363027]
-
Această manipulare a adevărului se înscrie pe linia unor manevre oculte exercitate asupra istoriei naționale. Măreția voievozilor noștri și a realizărilor lor este prezentată sumar în câteva rânduri, totul este împachetat în ambalajul lucios al europenismului, încât bietul cititor și sărmanul elev cu greu pot face distincție între ce e românesc și ce e străin. Altădată istoria era ca o poveste frumoasă și captivantă, în care se înlănțuiau evenimentele în apariția și dezvoltarea lor firească, cronologică și elevul înțelegea legătura dintre
MICA UNIRE de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 775 din 13 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351780_a_353109]
-
știut să-mi răspundă. În urma ta, pe drumul pavat cu razele unui soare batjocoritor, într-o zi ca oricare, dar mai mizeră ca toate, oamenii urcau spre cimitir și gândeau - le auzeam gândurile - “Atât de tânără!”, “Atât de frumoasă!”, “Păcat!”, “Sărmanii părinți!”, “Dar el!? O va uita.”, iar eu răspundeam tuturor “Da, da!”, iar la ultimul cu-n “Niciodată!” hotărât și mă uitam în jur să văd dacă m-au auzit. Chipul tău palid, cu părul răsfirat pe perna albă de
ELEGIE I (10 ELEGII CELEI CE NU MOARE) de CEZAR C. VIZINIUCK în ediţia nr. 782 din 20 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352015_a_353344]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > ESCALADAM TRĂDĂRI Autor: Gheorghe Șerbănescu Publicat în: Ediția nr. 1240 din 24 mai 2014 Toate Articolele Autorului Drumuri paralele închise în gând viață și frig ninsori în mai iluzoriu încă cerșim sărman cuvânt un drept la neînțeles desene în noroi zâmbete și minciună manea lumină rătăcită se sparg sensuri orbiri de semeni mărunte adevăruri și ele nevăzute primesc continuu o gură de pământ oferta generoasă înghiți priviri în jos și iar uitam
ESCALADAM TRĂDĂRI de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350550_a_351879]
-
Capitoliu (palatul parlamentar al Romei acelor timpuri) fel de fel de matrapazlâcuri mai ceva ca Ponta și pretenarul din Mehedinți (nu-i candidat ca să-I pronunț numele. I-am pus însă majusculă la pronume. Merită oare?). Lucullus nu era un sărman bogătaș ca Vântu. Avea moșii pe lângă care Nana este un fleac cu toată vâlva stârnită. Așa era pe vremuri. Primeai, ca avocații de astăzi, cotă parte din prada de război și aceea care nu se putea „restitui” în natură era
LUCULLUS IA MASA LA LUCULLUS de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1217 din 01 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350654_a_351983]
-
lucru, un act omenesc mai mare pe lume decât acest lucru de a admira materia, care este de fapt un Imn înălțat materiei... și înaintea morții aș fi împăcat, căci mi-am atins idealul, și mi-am împlinit menirea de sărman vierme omenesc pe lumea aceasta. (țipătul pescărușilor se aude foarte aproape, limpede, sfâșietor) CONSTANTIN BRÂNCUȘI : Dar eu nu las materia așa cum este, o iau și o torn în alte forme, ca și cum aș iubi forma, ființa și vasul în care urmează
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
o viață, Doamne de trăit ! Aș fi sculptat istoria viitoare a lumii și a omului. Le-aș fi arătat calea adevărată, steaua după care să se conducă. ( a obosit, își trage sufletul) Omul mai este încă animal, și o ființă sărmană, și o fiară. S-ar mai putea încă o dată sinucide, cum a mai făcut-o în al doilea război mondial, când atâtea popoare s-au sinucis prin mințile de care erau conduse.( sunetul stins al unui bucium se pierde în
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
CHIURLEA - IEPURAȘUL VESEL (POVESTE) Autor: Margareta Chiurlea Publicat în: Ediția nr. 448 din 23 martie 2012 Toate Articolele Autorului În pădurea de lângă sat, iepurașul era paznic la casa ursului. Liniștea domnea pretutindeni, căci ursul își petrecea mai tot timpul dormind. Sărmanul iepuraș abia apuca să se odihnească și el și-atunci închidea când un ochi, când celălalt. Într-o zi de vară, ariciul își croi drum prin pădure și încet, încet ajunse tocmai până la casa ursului. Mândru nevoie-mare că reușise să
IEPURAŞUL VESEL (POVESTE) de MARGARETA CHIURLEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350778_a_352107]
-
chiar să dau de o toaletă, căci iată, mă cam încearcă unele nevoi, de-ale noastre, femeiești... Era îngrozită deoarece pe pulpe i se scurgea „vârtutea” ducelui. Micuța contesă o privi speriată ca de moarte și-i spuse, sincer îngrijorată: - Sărmană ființă fără minte, cum adică, să te speli!? Cu apă!? Păi, tu nu știi că din cauza asta faci boli la cap de care mori în câteva zile!? Doamne, ferește-ne! Îți înțeleg starea de sălbăticie, dar nu pot să te
STRANIA AVENTURĂ A DOAMNEI SCHWARTZ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350735_a_352064]
-
130 de la trecerea în neființă- Când rostim numele scriitorului rus Feodor Mihailovici Dostoievski, imediat ne ducem cu gândul la marile sale romane: Crimă și pedeapsă, Idiotul, Frații Karamazov, însă pe lângă acestea autorul se afirmase mai înainte cu romanul epistolar Oameni sărmani ( 1845- 1846), despre care Bielinski scria:” un talent neobișnuit, original, care dintru început, de la prima lui operă, s-a desprins categoric din pleiada scriitorilor noștri, mai mult sau mai puțin tributari lui Gogol în ceea ce privește orientarea și specificul lor.” Viziunea lui
DOSTOIEVSKI GENIUL ROMANULUI RUS ŞI PĂRINTELE EXISTENŢIALISMULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350945_a_352274]
-
căutare prin care încerca să găsească soluții la problemele nodale ale unei epoci de crepuscul al feudalismului rus, peste care se grefau puternic și brutal formele noilor relații capitaliste.era perioada când se afirmase în prima sa operă-romanul epistolar Oameni sărmani. Această latură psihologică a realismului dostoievskian era aceea care deschidea o nouă pagină în istoria literaturii ruse. Atât Nekrasov și mai cu seamă Bielinski au salutat cu entuziasm apariția acestui scriitor, care pătrundea “în străfundurile sufletului omenesc “, aducând în raza
DOSTOIEVSKI GENIUL ROMANULUI RUS ŞI PĂRINTELE EXISTENŢIALISMULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350945_a_352274]
-
a familiei sale împovărată cu opt copii, al căror tată era un medic la un “ spital pentru săraci“. Și datorită acestui fapt nenumărate personaje din opera sa , întruchipând nevinovăția sufletească sau suferința luminată de sacrificiu precum: Varvara Dobroselova ( din Oameni sărmani ), Netocika ( din Netocika Nezvanova), Nelly ( din Umiliți și obidiți ), Sonia Marmeladova ( din Crimă și pedeapsă), Nastasia Filipovna și prințul Mîșkin ( din Idiotul), Iliușa ( din Frații Karamazov), inclusiv eroina “smerita “ din nuvela cu același nume, sunt văduviți de căldura dragostei materne
DOSTOIEVSKI GENIUL ROMANULUI RUS ŞI PĂRINTELE EXISTENŢIALISMULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350945_a_352274]